Partea narativă Capitolul 2
19 pagini · copie păstrată la 10.09.2026
Textul extras păstrează contextul paginilor, dar poate pierde ordinea coloanelor, celulele unite și notele. PDF-ul este reperul pentru citare. Atribuirea juridică la ultima anexă adoptată așteaptă verificare.
Identificarea exactă a copiei
SHA-256: d2c01de3bcea46340940fb94ad881474022d8b705391712e0fd19aa7a54f47f4
Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10
Context, tabele și note
Pagina 1 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
CAPITOLUL 2 – LIBERA CIRCULAȚIE A LUCRĂTORILOR
INTRODUCERE
Conform Raportului Comisiei Europene din 2025, Republica Moldova dispune de un anumit nivel de
de
pregătire
în
domeniul
liberei
circulații
a
lucrătorilor.
S-au
înregistrat
progrese
considerabile
în
ceea
ce
privește
semnarea
acordurilor
bilaterale
privind
coordonarea
sistemelor
de
securitate
socială
cu
statele
membre
ale
UE
și
continuarea
lucrărilor
pregătitoare
pentru
aderarea
la
Rețeaua
europeană
de
servicii
pentru
ocuparea
forței
de
muncă
(EURES)
odată
cu
aderarea
la
UE.
De
asemenea,
Republica
Moldova
a
semnat
Acordul
de
cooperare
cu
Autoritatea
Europeană
a
Muncii.
Capitolul 2 Libera circulație a lucrătorilor este principiul fundamental stipulat în Tratatul privind
Funcționarea
Uniunii
Europene
(TFUE),
Art.
45,
care
oferă
cetățenilor
Uniunii,
indiferent
de
reședința
acestora,
dreptul
de
a
circula
liber
în
alt
stat
membru
pentru
a
lucra
și/sau
a
locui
acolo
în
interes
profesional
și
îi
protejează
împotriva
discriminării
pe
motiv
de
cetățenie
în
ceea
ce
privește
accesul
la
muncă,
condițiile
de
angajare,
în
special
în
ceea
ce
privește
remunerarea,
concedierea,
impozitarea
și
avantajele
sociale.
De
asemenea,
asigură
aplicarea
unui
tratament
egal
în
raport
cu
resortisanții
statului
membru
respectiv,
conform
legislației
naționale
interne,
practicii
juridice
și
contractelor
de
muncă
aplicabile.
Această abordare va contribui la consolidarea accesului lucrătorilor la piața muncii și la aplicarea unui cadru
uniform
de
drepturi
și
obligații
pentru
toți
cetățenii
Uniunii.
Capitolul
dat
este
structurat
în
cinci
subcapitole:
1. Accesul la piața muncii: principii generale 2. Rețeaua Europeană de Servicii de Ocupare a Forței de Muncă 3. Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) 4. Coordonarea sistemelor de securitate socială 5. Pensiile suplimentare
Ministerul Muncii și Protecției Sociale este autoritatea responsabilă de coordonarea grupului de
lucru
aferent
Capitolului
2
„Libera
circulație
a
lucrătorilor”.
Complementar,
elaborarea
politicilor
pe
domeniile
prevăzute
în
capitolului
2
sunt
realizate
de
următoarele
instituții:
− Ministerul Afacerilor Interne (MAI) − Ministerul Sănătății (MS) − Ministerul Finanțelor (MF) − Ministerul Educației și Cercetării (MEC) − Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) − Ministerul Mediului (MM) − Ministerul Dezvoltării Economiei și Digitalizării (MDED)
Implementarea politicilor este realizată de:
− Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) − Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) − Consiliul pentru egalitate (CE) − Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) Pagina 2 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
− Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) − Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) − Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) − Comisia Națională a Pieței Financiare (C I NPF) − Agenția de Guvernare Electronică (AGE) − Serviciul Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică (STISC) − Agenția pentru Securitatea Cibernetică (ASC) Tabelul 1: Nivelul de transpunere a actelor UE (conform Anexei A) 32014L0050 32014L0054 32018D1020 32009H0824 32017D1255 32018D0170 02004L0038-20110616 31977L0486 32016R0589 32011R0492 32017D1256 32017D1257 31998L0049 32018D1021 32014L0066 32010D0424(08) 32010H0424(03) 32010R1231 32004R0883 31962L0302 32010D0424(09) 32014L0036 32009R0987 32019R1149 verde (transpus total), galben (transpus parțial), alb (netranspus) 2.1. ACCESUL LA PIAȚA MUNCII: PRINCIPII GENERALE 2.1.1. Prezentarea generală a situației Accesul pe piața muncii- oferirea accesului liber pe piața muncii cetățenilor UE și membrilor familiilor acestora. Legislația în vigoare în domeniul migrației forței de muncă tratează cetățenii Uniunii Europene ca „cetățeni străini”, fiindu-le aplicate aceleași reglementări ca și altor categorii de străini aflați pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, cetățenii străini, inclusiv cetățenii unui stat membru UE au acces la tot pachetul de servicii și măsuri active de ocupare a forței de muncă dacă au următorul statut pe teritoriul Republicii Moldova: a. drept de ședere provizorie; b. drept de ședere permanentă; c. apatrid în Republica Moldova; d. beneficiari de protecție internațională sau de azil politic. Totuși, străinii deținători a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă sau de studii nu beneficiază de acest acces. 2.1.1.1. Cadrul legislativ În prezent, cetățenilor UE li se aplică prevederile Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova. Cetățenii străini, inclusiv cetățenii UE, sunt obligați să obțină un permis de ședere provizorie în scop de muncă pe teritoriul Republicii Moldova pentru a se putea angaja. Legea menționată supra prevede expres că dreptul de ședere provizorie în scop de muncă se acordă pentru o perioadă de până la un an, cu posibilitatea prelungirii pe un nou termen. Totodată, pentru categoriile de străini care sunt angajați în proiecte investiționale de importanță națională, sau ale căror specialități sunt incluse în Lista ocupațiilor prioritare, dreptul de ședere se acordă pe o perioadă de până la 2 ani, cu posibilitatea prelungirii
Pagina 3 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
pe un nou termen. Străinii care nu solicită un permis de ședere pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a se afla pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen de până la 90 de zile calendaristice în decursul oricărei perioade de 180 de zile calendaristice. În anul 2023, au fost operate modificări la Legea Nr. 200/2010, conform cărora cetățenii statelor membre UE au dreptul, timp de 90 zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile calendaristice de aflare pe teritoriul Republicii Moldova, să muncească fără obținerea permisului de ședere în scop de muncă (fără careva formalități). Legea nr. 200/2025 privind libera circulație și șederea pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora, adoptată recent, introduce o distincție juridică clară între cetățenii Uniunii Europene și resortisanții țărilor terțe. Prin această lege se simplifică semnificativ procedurile de documentare aplicabile cetățenilor Uniunii Europene care au reședința în Republica Moldova. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 200/2025, dispozițiile Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor nu vor mai fi aplicabile cetățenilor Uniunii Europene și membrilor familiilor acestora. În mod notabil, șederea acestora în Republica Moldova nu va mai fi condiționată de un scop determinat, așa cum este prevăzut în prezent. Cetățenii Uniunii Europene nu vor fi obligați să obțină autorizație de muncă sau permis de ședere în scop de angajare. Pentru șederile de până la 90 de zile, aceștia pot desfășura activități licite pe teritoriul Republicii Moldova fără formalități suplimentare. În cazul unei șederi care depășește 90 de zile, cetățenii UE vor trebui să obțină cartea de rezidență, eliberată de Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), care nu este condiționată de un anumit scop al șederii. Cartea de rezidență se acordă pentru o perioadă de până la 5 ani și conferă titularului dreptul de a desfășura orice activitate licită, garantându-i totodată drepturile și obligațiile prevăzute de legislația națională. Constituția Republicii Moldova stabilește cadrul general de prevenire a discriminării prin care se precizează că orice persoană are dreptul la muncă, la alegerea muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului, și că cetățenii străini au drepturi și obligații egale ca și cetățenii moldoveni, cu excepțiile reglementate de legislație. Întru evitarea discriminării cetățenilor UE pe piața muncii, vor fi aplicate prevederile următoarelor acte normative: − Codul Muncii Nr. 154/2003, Art. 5 și Art. 8, garantează egalitatea în drepturi a salariaților și interzic discriminarea în sfera muncii. − Legea Nr. 121/2012 privind asigurarea egalității, fiind pe deplin aliniată la Directiva Consiliului 2000/43/CE din 29 iunie 2000, asigură aplicarea principiului egalității de tratament între persoane, indiferent de rasă sau origine etnică, și la Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000, care stabilește un cadru general pentru egalitatea de tratament. − Legea Nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, în Art. 841– 8413, prevede că străinii aflați în Republica Moldova beneficiază de acelea și drepturi și libertăți ca cetățenii Republicii Moldova, cu excepțiile stabilite de legislația în vigoare. − Accesul egal al cetățenilor Republicii Moldova, cât și al cetățenilor străini, la servicii și măsuri de promovare a ocupării forței de muncă, este garantat de Legea Nr. 105/2018 cu privire la promovarea
Pagina 4 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj. Legea stabilește că cetățenii străini care dețin dreptul de ședere provizorie; dreptul de ședere permanentă; celor cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid în Republica Moldova; precum și beneficiarii de protecție internațională sau de azil politic (excepție constituie străinii deținători a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă sau de studii) sunt supuși acelorași reglementări ca cetățenii Republicii Moldova în accesarea, la necesitate, a serviciilor și măsurilor active de ocupare. − Cetățenii Uniunii Europene beneficiază de acces liber la toate locurile de muncă din Republica Moldova, cu excepția funcțiilor publice care necesită în mod expres cetățenia Republicii Moldova. Potrivit modificărilor recente operate prin Hotărârea Guvernului nr. 566/2025 pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului (actualizarea cadrului normativ aferent managementului funcției publice) la Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 201/2009 privind aplicarea Legii nr. 158/2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public (posturile din categoria «post de deservire tehnică”, “post de specialitate» și “post auxiliar” pot fi ocupate de către persoane care nu dețin cetățenia Republicii Moldova sau care sunt apatride, încadrate în baza unui contract individual de muncă, în condițiile Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003. Urmare a analizei detaliate a actelor normative aferente managementului funcției publice, se va decide categoria funcțiilor/posturilor care vor putea fi deschise pentru cetățenii UE. 2.1.1.2. Cadrul administrativ Din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în procesul de transpunere a actelor UE privind accesul la piața muncii, suportul în angajare, la asigurarea egalității și acordarea avantajelor sociale sunt implicate aproximativ 35 persoane. În procesul de implementare a acquis-ului UE în domeniul liberei circulații a lucrătorilor, vor fi implicate următoarele instituții: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va juca un rol central în asigurarea accesului cetățenilor din statele membre la serviciile și măsurile active de ocupare a forței de muncă. În procesul de implementare a politicilor vor fi implicate aceleași persoane care sunt responsabile pentru promovarea politicilor de ocupare pentru cetățenii Republicii Moldova. În acest context, vor fi implicate cele 35 de subdiviziuni teritoriale de ocupare a forței de muncă, care dispun de un efectiv limită de 189 de persoane (inclusiv 9 posturi în moratoriu), dintre care 176 de posturi sunt ocupate. La nivel central, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dispune de un efectiv limită de 56 de persoane (inclusiv 2 posturi în moratoriu), dintre care 45 posturi sunt ocupate. La nivel central, în procesul de implementare vor fi implicate următoarele subdiviziuni: − Direcția Implementare Politici de Ocupare a Forței de Muncă (efectivul limită – 8 posturi, 7 dintre care sunt ocupate); − Direcția Migrația Forței de Muncă și EURES (efectivul limită – 6 posturi, 5 dintre care sunt ocupate); − Direcția Planificare Bugetară, Evidență Contabilă și Plăți (efectivul limită – 7 posturi, 6 dintre care sunt ocupate); − Direcția Tehnologii Informaționale (efectivul limită – 5 posturi, 5 sunt ocupate); − Direcția Resurse Umane (efectivul limită – 5 posturi, 5 sunt ocupate);
Pagina 5 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
− Observatorul Pieței Muncii și Managementul Performanței (efectivul limită – 7 posturi, 4 dintre care sunt ocupate); − Serviciul Juridic (efectivul limită – 2 posturi, 1 dintre care este ocupat); − Serviciul Relații Internaționale (efectivul limită – 2 posturi, 2 sunt ocupate); − Centrul de Apel și Comunicare (efectivul limită – 4 posturi, 3 dintre care sunt ocupate). − Aceste subdiviziuni vor lucra împreună pentru a asigura implementarea corectă a măsurilor de ocupare a forței de muncă și integrarea eficientă a cetățenilor din statele membre pe piața muncii din Republica Moldova. Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) , care va asigura acordarea prestațiilor de asigurare socială pentru cetățenii dintr-un stat membru care vor fi asigurați în sistemul public de asigurări sociale. În cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale activează 1084 specialiști, dintre care în teritoriu sunt 732 specialiști şi în aparatul central 352 specialiști. În procesul de relevanță este implicată conducerea instituției – 4 persoane, precum şi următoarele subdiviziuni: Direcția generală de relații internaționale (personalul planificat este format din 18 specialiști, angajați sunt 16 specialiști); Direcția generală juridică (personalul planificat este format din 18 specialiști, angajați sunt 14 specialiști); Direcția generală planificare bugetară (personalul planificat este format din 18 specialiști, angajați sunt 10 specialiști); Direcția generală administrarea plăților şi plătitorilor (personalul planificat este format din 18 specialiști, angajați sunt 17 specialiști); Direcția generală evidența individuală a contribuțiilor (personalul planificat este format din 18 specialiști, angajați sunt 17 specialiști); Direcția generală pensii și alocații (personalul planificat este format din 28 specialiști, angajați sunt 22 specialiști); Direcția generală indemnizații şi alte prestații sociale (personalul planificat este format din 21 specialiști, angajați sunt 17 specialiști); Direcția generală gestionarea conturilor beneficiarilor de prestații sociale (personalul planificat este format din 56 specialiști, angajați sunt 47 specialiști); Direcția generală dezvoltare şi management instituțional (personalul planificat este format din 20 specialiști, angajați sunt 17 specialiști); Direcția generală audit intern (personalul planificat este format din 18 specialiști, angajați sunt 8 specialiști); Direcția generală finanțe (personalul planificat este format din 26 specialiști, angajați sunt 20 specialiști); Direcția generală de dezvoltare a sistemelor aplicative și e-transformare (personalul planificat este de 18 specialiști, angajați sunt 11 specialiști); Direcția generală administrarea sistemelor informaționale şi suportul infrastructurii (personalul planificat este format din 26 specialiști, angajați sunt 23 specialiști); Direcția generală achiziții publice și patrimoniu (personalul planificat este format din 18 specialiști, angajați sunt 15 specialiști); Direcția generală resurse umane (personalul planificat este format din 18 specialiști, angajați sunt 15 specialiști); Secția administrativă (personalul planificat este format din 9 specialiști, angajați sunt 6 specialiști); Direcția stabilirea indemnizațiilor (personalul planificat este format din 65 specialiști, angajați sunt 64 specialiști); Direcția generală stabilirea indemnizațiilor pentru familiile cu copii (personalul planificat este format din 24 specialiști, angajați sunt 21 specialiști); Centru de Apel (personalul planificat este format din 18 specialiști, angajați sunt 17 specialiști). Inspectoratul de Stat al Muncii , potrivit Raportului de activitate (link), Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) cu subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2024 a realizat 2599 controale privind respectarea legislației și ale altor acte normative în domeniul muncii, din care 1267 în domeniul raporturilor de muncă, 46 în domeniul securității și sănătății în muncă și 1269 complexe (ambele domenii), 17 în domeniul migrației în muncă. Au fost întreprinse controale la unități cu un număr de 156.581 salariați, din care 78.902
Pagina 6 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
femei, 1450 persoane cu dizabilități și 364 minori.
În
sectorul
public
au
fost
efectuate
325
controale
și
în
sectorul
real
–
2244
controale,
inclusiv
30
controale
la
persoane
fizice.
Din numărul total de controale, 1208 constituie controale planificate și 1391 controale inopinate.
Urmare
a
acțiunilor
inspectorilor
de
muncă,
de
către
angajatori
au
fost
achitate
plăți
salariale
restante
în
sumă
de
22.015.899,94
lei.
Personalul
planificat
este
de
83
specialiști,
iar
angajați
sunt
65
specialiști.
Consiliul pentru egalitate (CE) , va avea rolul de prevenire și combatere a cazurilor de discriminării
în
rândul
cetățenilor
dintr-un
stat
membru,
aflate
pe
teritoriul
Republicii
Moldova
în
sfera
politică,
economică,
socială,
culturală
și
alte
sfere
ale
vieții,
fără
deosebire
de
rasă,
culoare,
origine
națională,
etnică
și
socială,
statut
social,
cetățenie,
limbă,
religie
sau
convingeri,
vârstă,
sex,
identitate
de
gen,
statut
matrimonial,
orientare
sexuală,
dizabilitate,
stare
de
sănătate,
statut
HIV,
opinie,
apartenență
politică,
avere,
naștere
sau
orice
alt
criteriu.
În temeiul articolul 5 alineatul (8) al Legii nr. 200/2025 privind libera circulație și șederea pe
teritoriul
Republicii
Moldova
a
cetățenilor
Uniunii
Europene
și
a
membrilor
familiilor
acestora,
Consiliului
pentru
Egalitate
este
atribuită
competența
de
a
promova,
monitoriza
și
sprijini
aplicarea
principiului
tratamentului
egal
pentru
cetățenii
Uniunii
Europene
și
membrii
familiilor
acestora
în
exercitarea
dreptului
la
liberă
circulație.
Acest
mandat
se
aplică
tuturor
cetățenilor
Uniunii
Europene
care
au
reședința
în
Republica
Moldova,
asigurând
respectarea
drepturilor
acestora
în
conformitate
cu
standardele
europene.
De
asemenea,
Consiliul
pentru
Egalitate
va
acționa
în
calitate
de
punct
național
de
contact
pentru
prevenirea
și
combaterea
discriminării,
responsabil
de
cooperarea
cu
autoritățile
similare
din
statele
membre
ale
Uniunii
Europene
și
din
statele
semnatare
ale
Acordului
Schengen,
asigurând
schimbul
de
date
și
informații
cu
acestea
pentru
implementarea
prezentei
legi.
CE
are
personalul
planificat
33,
din
care
19
sunt
angajați.
În realizarea atribuțiilor enunțate supra, vor fi implicate preponderent următoarele subdiviziuni: - Direcția combaterea discriminării (efectivul-limită 7 posturi, 4 ocupate), care asigură asistență
membrilor
Consiliului
în
examinarea
și
soluționarea
plângerilor
privind
presupuse
fapte
de
discriminare.
- Direcția comunicare (efectivul-limită 5 posturi, 2 ocupate), care asigură inițierea și dezvoltarea relațiilor
de
cooperare
şi
parteneriat,
menține
comunicarea
permanentă
cu
instituțiile
și
organizațiile
internaționale
și
organizează
activități
de
instruire/informare
precum
și
campanii
de
sensibilizare.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Direcția politici în domeniul managementului integrat al
frontierei
de
stat,
migrației
și
azilului,
este
responsabil
de
gestionarea
fluxului
migrațional,
azilului
și
integrării
străinilor,
în
sensul
de
elaborare
a
politicilor
pe
acest
domeniu.
Direcția
respectivă
este
constituită
din
8
angajați.
În
vederea
asigurării
respectării
dreptului
la
liberă
circulație,
Ministerul
Afacerilor
Interne
este
responsabil
de
racordare
a
politicilor
ce
țin
de
gestionarea
proceselor
migrației
la
legislația
europeană.
Astfel,
are
un
rol
important
în
elaborarea
proiectelor
de
lege
ce
va
facilita
intrarea
și
șederea
cetățenilor
dintr-un
stat
membru
cu
scop
de
muncă
astfel
încât
să
asigure
dreptul
la
liberă
circulație.
Instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, precum Inspectoratul General pentru
Migrație,
Inspectoratul
General
al
Poliției
de
Frontieră,
Inspectoratul
General
al
Poliției,
sunt
responsabile
de
asigurarea
liberei
circulații
a
lucrătorilor
în
interiorul
țării.
Astfel,
Ministerul
Afacerilor
Interne
împreună
cu
Inspectoratul
General
pentru
Migrație
sunt
responsabile
de
transpunerea
Directivei
2004/38/CE
a
Parlamentului
European
și
a
Consiliului
din
29
aprilie
2004
privind
dreptul
la
liberă
circulație
și
ședere
pe
teritoriul
statelor
membre
pentru
cetățenii
Uniunii
și
membrii
familiilor
acestora.
Potrivit Hotărârii de Guvern Nr. 16/2023 cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului
General
pentru
Migrație
(IGM),
una
din
atribuțiile
Inspectoratului
în
combaterea
șederii
ilegale
este
Pagina 7 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
planificarea și coordonarea activităților de depistare a străinilor cu ședere ilegală, precum și încălcarea
regulilor
de
plasare
în
câmpul
muncii
a
cetățenilor
străini
sau
apatrizi.
Totodată, IGM efectuează controale în locurile frecventate de străini, în instituțiile publice sau
private,
precum
și
în
incintele
agenților
economici
sau
ale
întreprinderilor
atunci
când
există
date
sau
indicii
cu
privire
la
existența
în
aceste
locuri
a
unor
străini
care
nu
respectă
prevederile
legale
privind
regimul
străinilor
în
Republica
Moldova.
În
acest
context,
în
2024
a
fost
semnat
Acordul
de
colaborare
încheiat
între
Inspectoratul
General
pentru
Migrație
și
Inspectoratul
de
Stat
al
Muncii,
care
reglementează
relații
directe
de
cooperare,
la
nivel
central
și
teritorial
în
domeniul
prevenirii
și
combaterii
ilegalităților
în
domeniul
muncii,
reglementării
regimului
străinilor
pe
teritoriul
Republicii
Moldova.
În
cadrul
IGM
la
nivel
central
atribuția
de
combatere
a
șederii
ilegale
și
verificarea
regulilor
de
plasare
în
câmpul
muncii
revine
ofițerilor
de
investigație
în
număr
de
4
angajați
care
coordonează
activitățile
în
cauză
la
nivel
național,
iar
la
nivel
regional
atribuțiile
date
sunt
acoperite
de
către
18
ofițeri
de
investigație
(potrivit
statelor
de
personal
la
Direcția
regională
Sud
și
Nord
revin
câte
5
funcții
și
la
Direcția
regională
Centru
–
8
funcții).
2.1.2 Planuri de viitor
2.1.2.1. Planuri legislative
Acquis-ul UE inclus în subcapitolul Accesul la piața muncii: principii generale este compus
din
următoarele
acte:
− Regulamentul (UE) Nr. 492/2011 al Parlamentului European și Consiliului din 5 aprilie 2011 privind
libera
circulație
a
lucrătorilor
în
cadrul
Uniunii.
− Directiva (UE) 2004/38 a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la
liberă
circulație
și
ședere
pe
teritoriul
statelor
membre
pentru
cetățenii
Uniunii
și
membrii
familiilor
acestora,
de
modificare
a
Regulamentului
(CEE)
Nr.
1612/68
și
de
abrogare
a
Directivelor
64/221/CEE,
68/360/CEE,
72/194/CEE,
73/148/CEE,
75/34/CEE,
75/35/CEE,
90/364/CEE,
90/365/CEE
și93/96/CEE.
− Directiva (UE) 2014/54/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind
măsurile
de
facilitare
a
exercitării
drepturilor
conferite
lucrătorilor
în
contextul
liberei
circulații
a
lucrătorilor
Text
cu
relevanță
pentru
SEE.
Prin Legea nr. 200/2025 cu privire la liberă circulație și șederea pe teritoriul Republicii Moldova a
cetățenilor
Uniunii
Europene
și
a
membrilor
familiilor
acestora
au
fost
transpuse
parțial
Regulamentul
(UE)
Nr.
492/2011
privind
libera
circulație
a
lucrătorilor
în
cadrul
Uniunii
și
Directiva
(UE)
77/486/CEE
privind
educația
copiilor
lucrătorilor
migranți
și
a
transpus
integral
Directiva
UE
2014/54/UE
privind
măsurile
de
facilitare
a
exercitării
drepturilor
conferite
lucrătorilor
în
contextul
liberei
circulații
a
lucrătorilor.
Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul
Muncii
și
Protecției
Sociale,
Consiliul
pentru
egalitate
sunt
în
proces
de
ajustare
a
cadrului
normativ
secundar
în
domeniile
de
competență
.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale (în continuare - MMPS) modifică Hotărârea Guvernului nr.
1276/2018
privind
aprobarea
procedurilor
privind
accesul
la
măsurile
de
ocupare
a
forței
de
muncă
pentru
a
asigura
accesul
la
serviciile
și
măsurile
active
oferite
de
ANOFM
cetățenilor
UE.
Angajații ANOFM vor fi instruiți privind modul de abordare a cetățenilor UE și membrilor de familie
a
acestora
în
procesul
de
acordare
a
măsurilor
de
suport
la
angajare.
Pagina 8 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (în continuare - MIDR) modifică legislația sectorială
aferentă
procedurilor
de
acces
la
locuințe
de
serviciu,
pentru
a
elimina
lacunele
care
ar
împiedica
accesul
cetățenilor
unui
stat
membru
la
aceste
locuințe.
Consiliul pentru egalitate, în calitate de autoritate națională pentru promovarea, monitorizarea și
susținerea
egalității
de
tratament
pentru
toți
lucrătorii
din
UE
și
membrii
familiilor
acestora,
desemnată
prin
proiectul
de
lege,
va
trebui
să
revizuiască
regulamentul
de
funcționare,
organigrama
și
statele
de
personal,
pentru
a
putea
asigura
noile
atribuții
conferite
prin
Legea
nr.
200/2025,
în
special
legate
de
examinarea
și
constatarea
eventualelor
cazuri
de
discriminare
în
rândul
cetățenilor
unui
stat
membru
pe
teritoriul
Republicii
Moldova,
precum
și
de
asigurarea
activității
de
punct
național
de
contact
pentru
prevenirea
și
combaterea
discriminării,
responsabil
de
cooperarea
cu
autoritățile
similare
din
statele
membre
ale
Uniunii
Europene.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne (în continuare - MAI) va stabili cum va avea loc
înregistrarea
cetățenilor
unui
stat
membru
sosiți
pe
teritoriul
Republicii
Moldova,
care
va
servi
temei
pentru
accesul
la
serviciile
publice
pe
teritoriul
Republicii
Moldova.
În
acest
scop
e
necesară
revizuirea
cadrului
normativ
secundar
al
MAI.
Inspectoratul General pentru Migrație(în continuare - IGM), în calitate de autoritate responsabilă de
implementarea
politicilor
în
domeniul
migrației,
azilului
și
integrării
străinilor,
va
realiza
măsurile
necesare,
în
special
de
ordin
tehnic,
pentru
a
putea
asigura
informarea
adecvată
a
cetățenilor
unui
stat
membru
aflați
pe
teritoriul
Republicii
Moldova
despre
drepturile
și
obligațiile
lor,
precum
și
referirea
acestora
la
instituțiile
competente
pentru
a
asigura
integrarea
în
societate.
Cu scopul asigurării accesului cetățenii statelor UE și membrii familiilor acestora la educația timpurie,
învățământul
primar,
învățământul
secundar
ciclul
I
și
II,
învățământul
profesional
tehnic
și
formarea
profesională
inițială
și
continuă
prin
sistemul
național
de
învățământ,
Ministerul
Educației
și
Cercetării,
ajustează
cadrul
normativ
secundar
în
domeniu.
2.2. Implementarea acquis-ului UE și consolidarea capacităților administrative În rezultatul adoptării Legii 200/2025 cu privire la liberă circulație și șederea pe teritoriul Republicii
Moldova
a
cetățenilor
Uniunii
Europene
și
a
membrilor
familiilor
acestora,
Consiliul
pentru
egalitate
prin
conferirea
noii
atribuții
de
autoritate
națională
pentru
promovarea,
monitorizarea
și
susținerea
egalității
de
tratament
pentru
toți
lucrătorii
din
UE,
SEE
și
membrii
familiilor
lor,
care
își
exercită
dreptul
la
liberă
circulație
pe
teritoriul
Republicii
Moldova,
va
modifica
structura
autorității
odată
cu
majorarea
personalului-limită
și
va
asigura
consolidarea
capacităților
personalului
antrenat
în
examinarea
plângerilor
privind
discriminarea
cetățenilor
UE
și
membrilor
de
familie
ai
acestora
și
implementarea
competenței
atribuite.
− Ministerul Educației și Cercetării va crea oportunități de studiere a limbii române pentru cetățenii
UE
și
SEE,
inclusiv
pentru
membrii
familiilor
acestora,
care
vor
accede
în
sistemul
de
învățământ
din
țară,
oferite
prin
Programul
național
privind
învățarea
limbii
române
de
către
minoritățile
naționale,
inclusiv
populația
adultă.
O
nouă
ediție
a
acestui
Program
pentru
perioada
2026-2028
va
fi
elaborată
în
anul
2025.
În
contextul
noului
Program
vor
fi
prevăzute
și
activități
de
creare
la
nivel
național,
a
Centrelor
de
studiere
a
limbii
române.
Pentru
copiii,
membri
de
familie
ai
cetățenilor
UE,
încadrați
în
sistemul
educațional
național,
cursurile
de
studiere
a
limbii
române
vor
fi
oferite
în
instituțiile
de
învățământ
în
care
aceștia
vor
fi
înscriși.
Pagina 9 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Va fi prevăzut un mecanism de remunerare a profesorilor care vor oferi servicii/cursuri de învățare a limbii române. Toate aceste acțiuni ar putea genera și necesități de unități didactice suplimentare. 2.1.3. Aspecte financiare Costuri totale Anexa A: − Costuri estimative: 375,33 mii lei, acoperit total din bugetul de stat Costuri totale Anexa B : − Costuri estimative: 957,6 mii lei − Costuri acoperite din bugetul de stat: 56,6 mii lei − Costuri neacoperite: 901,0 mii lei 2.2. REȚEAUA EUROPEANĂ DE SERVICII DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ 2.2.1. Prezentarea generală a situației EURES este o rețea de cooperare între serviciile publice de ocupare a forței de muncă din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiul Economic European (SEE) și Elveția. Scopul principal al EURES este de a facilita liberă circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene, asigurând accesul la oportunități de angajare și oferind sprijin pentru integrarea pe piața muncii în alte țări europene. Este necesară continuarea lucrărilor pregătitoare pentru aderarea completă la Rețeaua Europeană de Servicii de Ocupare a Forței de Muncă (în continuare – EURES). Republica Moldova a elaborat un plan de acțiuni intern pentru aderarea la rețeaua EURES și a atribuit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă rolul de Birou Național de Coordonare. 2.2.1.1. Cadrul legislativ Prin Hotărârea Guvernului nr. 617/2024 a fost modificată Hotărârea Guvernului nr. 990/2018 cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, care asigură alinierea parțială la Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr 492/2011 și(UE) nr. 1296/2013. Prin Hotărârea Guvernului nr. 607/2025 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare a activităților la nivel național în cadrul rețelei europene de servicii de ocupare a forței de muncă, s-a asigurat transpunerea parțială a unui șir de acte, după cum urmează: ● Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013; ● Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1256 a Comisiei din 11 iulie 2017 privind modelele și procedurile necesare pentru schimbul de informații la nivelul Uniunii referitoare la programele naționale de lucru ale rețelei EURES;
Pagina 10 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
● Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1257 a Comisiei din 11 iulie 2017 privind standardele tehnice și formatele necesare pentru un sistem uniform care să permită corelarea locurilor de muncă vacante cu cererile de locuri de muncă și cu CV-urile pe portalul EURES; Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1021 a Comisiei din 18 iulie 2018 privind adoptarea unor standarde și formate tehnice necesare pentru funcționarea corelării automate prin intermediul platformei IT comune, utilizând clasificarea europeană și interoperabilitatea între sistemele naționale și clasificarea europeană” Pentru finalizarea aderării la rețeaua EURES, Republica Moldova trebuie să continue implementarea reformelor, să îmbunătățească schimbul de date între Agenția Națională pentru Ocupare a Forței de Muncă (în și platforma europeană și să finalizeze alinierea legislativă pentru a permite cetățenilor să beneficieze pe deplin de oportunitățile oferite de această rețea. 2.2.1.2. Cadrul administrativ Din cadrul ANOFM, în transpunerea acquis-ului UE privind funcționarea rețelei EURES, pe partea de asigurarea tehnică a conectării la EURES și asigurarea schimbului de date între EURES și sistemul informațional a ANOFM „Piața muncii= sunt implicați angajații Direcției migrație forței de muncă și EURES, din cadrul ANOFM, precum și ai Direcției tehnologia informației și comunicațiilor. Republica Moldova a desemnat un membru observator și un membru supleant în cadrul Grupului de Lucru ESCO, ceea ce reprezintă o aliniere completă la Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1020 a Comisiei din 18 iulie 2018 privind adoptarea și actualizarea listei europene de aptitudini, competențe și ocupații, necesară pentru corelarea automată prin platforma IT comună EURES. 2.2.2.Planuri de viitor 2.2.2.1. Planuri legislative Acquis-ul UE inclus în subcapitolul Rețeaua Europeană de Servicii de Ocupare a Forței de Muncă este alcătuit din următoarele acte UE:
Pagina 11 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
● Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind
o
rețea
europeană
de
servicii
de
ocupare
a
forței
de
muncă
(EURES),
accesul
lucrătorilor
la
servicii
de
mobilitate
și
integrarea
mai
bună
a
piețelor
forței
de
muncă
și
de
modificare
a
Regulamentelor
(UE)
nr.
492/2011
și(UE)
nr.
1296/2013
(Text
cu
relevanță
pentru
SEE).
● Decizia 2017/1256 privind modelele și procedurile necesare pentru schimbul de informații la nivelul
Uniunii
referitoare
la
programele
naționale
de
lucru
ale
rețelei
EURES.
● Decizia 2017/1256 privind modelele și procedurile necesare pentru schimbul de informații la nivelul
Uniunii
referitoare
la
programele
naționale
de
lucru
ale
rețelei
EURES.
● Decizia 2018/170 privind specificațiile detaliate uniforme pentru colectarea și analiza datelor în
scopul
monitorizării
și
al
evaluării
funcționării
rețelei
EURES.
● Decizia 2017/1255 privind un model de descriere a sistemelor și procedurilor naționale pentru
admiterea
organizațiilor
ca
membri
și
parteneri
EURES.
● Decizia 2017/1257 privind standardele tehnice și formatele necesare pentru un sistem uniform care
să
permită
corelarea
locurilor
de
muncă
vacante
cu
cererile
de
locuri
de
muncă
și
cu
CV-urile
pe
portalul
EURES.
● Decizia 2018/1020 privind adoptarea și actualizarea listei de aptitudini, competențe și ocupații din
clasificarea
europeană
în
scopul
corelării
automate
prin
intermediul
platformei
IT
comune
EURES.
● Decizia 2018/1021 privind adoptarea unor standarde și formate tehnice necesare pentru funcționarea
corelării
automate
prin
intermediul
platformei
IT
comune,
utilizând
clasificarea
europeană
și
interoperabilitatea
între
sistemele
naționale
și
clasificarea
europeană.
Odată cu atribuirea ANOFM a rolului de Birou Național de Coordonare pentru EURES, direcțiile
responsabile
urmează
să
realizeze
măsurile
tehnice
necesare
pentru
accesul
la
platforma
EURES,
prevăzute
de
Deciziile
Comisie.
Acest lucru va permite realizarea schimbului de date între Sistemul Informațional „Piața muncii” a
ANOFM
și
EURES,
privind
locurile
de
muncă
vacante
și
CV-urile
persoanelor
aflate
în
căutarea
unui
loc
de
muncă
conform
acquis-ului
UE.
2.2. Implementarea acquis-ului UE și consolidarea capacităților administrative
În vederea asigurării implementării eficiente a actelor aferente rețelei EURES, va fi necesar de
consolidat
și
dezvoltat
capacitățile
ANOFM
prin
asigurarea
interoperabilității
sistemului
informațional
al
ANOFM
cu
platforma
EURES,
precum
și
prin
instruirea
angajaților
ANOFM
pentru
a
asigura
abilitățile
necesare
pentru
funcționarea
eficace
în
cadrul
EURES.
2.2.3.Aspecte financiare
Costuri totale Anexa A: − Costuri estimative: 945 mii lei, acoperit total din bugetul de stat Costuri totale Anexa B: − Costuri estimative: 1 864,7 mii lei − Costuri acoperite din bugetul de stat: 606,0 mii lei − Costuri neacoperite: 865,0 mii lei Pagina 12 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
2.3.AUTORITATEA EUROPEANĂ A MUNCII (ELA)
2.3.1.
Prezentarea
generală
a
situației
2.3.1.1.
Cadrul
legislativ
Autoritatea Europeană a Muncii (în continuare – ELA) este o agenție a Uniunii Europene înființată în
2019,
cu
scopul
de
a
sprijini
statele
membre
și
instituțiile
UE
în
aplicarea
eficientă
a
normelor
europene
privind
mobilitatea
forței
de
muncă
și
coordonarea
sistemelor
de
securitate
socială.
ELA
promovează
o
aplicare
corectă
și
uniformă
a
legislației
europene
privind
liberă
circulație
a
lucrătorilor,
detașarea
acestora
și
drepturile
sociale
ale
lucrătorilor
mobili.
2.3.1.2. Cadrul administrativ
La data de 2 mai 2025 , la Bratislava a fost semnat Acordul de cooperare privind participarea
Republicii
Moldova
la
Autoritatea
Europeană
a
Muncii
(ELA)
.
Acest
acord
stabilește
bazele
unei
cooperări
consolidate
în
domenii-cheie,
precum:
mobilitatea
forței
de
muncă,
coordonarea
sistemelor
de
securitate
socială
și
dezvoltarea
capacității
instituționale.
În urma semnării acordului autoritățile Republicii Moldova au inițiat dialogul cu ELA în vederea
aprofundării
cooperării
în
domeniile
prioritare
de
interes
comun,
inclusiv
în
ceea
ce
privește
sistemul
de
Schimb
Electronic
de
Informații
privind
Securitatea
Socială
(EESSI)
.
2.3.2.Planuri de viitor
2.3.2.1. Planuri legislative
Se lucrează la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative pentru a asigura armonizarea
cadrului
legislativ
național
cu
prevederile
Regulamentului
(UE)
2019/1149
și
pentru
a
facilita
cooperarea
efectivă
a
autorităților
Republicii
Moldova
cu
Autoritatea
Europeană
a
Muncii.
2.3.2.2. Implementarea acquis-ului UE și consolidarea capacităților administrative
Lucrăm la consolidarea capacităților MMPS, ANOFM și ISM, care vor fi autoritățile cheie de
conlucrare
cu
Autoritatea.
2.3. Aspecte financiare
Costuri totale Anexa A:
− Costuri estimative: 189,00 mii lei, acoperit total din bugetul de stat
2.4. COORDONAREA SISTEMELOR DE SECURITATE SOCIALĂ
2.4.1. Prezentarea generală a situației
Coordonarea sistemelor de securitate socială: avansarea negocierilor cu alte statele membre UE în
vederea
semnării
acordurilor
de
securitate
socială.
În
condițiile
amplificării
mobilității
forței
de
muncă
între
state,
coordonarea
sistemelor
de
securitate
socială
a
devenit
o
componentă
esențială
a
politicii
sociale
promovate
de
Republica
Moldova.
Republica
Moldova
asigură
protejarea
și
garantarea
drepturile
de
Pagina 13 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
asigurări sociale ale lucrătorilor din Republica Moldova care desfășoară sau au desfășurat o activitate de
muncă
pe
teritoriul
unui
alt
stat,
prin
intermediul
a
18
acorduri
bilaterale
în
domeniul
securității
sociale,
încheiate
cu
alte
state
(16
dintre
ele
fiind
state
membre
UE).
Odată cu obținerea statutului de țară candidat pentru aderarea la UE, Republica Moldova se
angajează
să
intensifice
eforturile
pentru
a
încheia
acorduri
de
securitate
socială
cu
toate
statele
membre
ale
UE
și
țările
din
afara
UE,
în
conformitate
cu
Regulamentul
UE
nr.
883/2004
privind
coordonarea
sistemelor
de
securitate
socială.
Cardul European de Asigurări de Sănătate: Republica Moldova urmează să aplice Cardul European
de
Asigurări
de
Sănătate
(CEAS).
Acesta
este
un
document
emis
de
statele
membre
UE
care
le
oferă
cetățenilor
acces
la
servicii
medicale
necesare
în
timpul
unei
șederi
temporare
în
alt
stat
membru.
Cardul
garantează
că
deținătorii
acestuia
pot
beneficia
de
tratament
medical
de
urgență
în
aceleași
condiții
și
la
aceleași
costuri
ca
și
cetățenii
statului
în
care
se
află,
fie
gratuit,
fie
cu
rambursare
ulterioară.
2.4.1.1. Cadrul legislativ
Sistemul de securitate socială în Republica Moldova se organizează și funcționează în baza a 9
principii
dintre
care
unul
este
principiul
contributivității.
Potrivit
căruia,
drepturile
de
asigurări
sociale
se
cuvin
în
temeiul
contribuțiilor
de
asigurări
sociale
plătite
de
către
contribuabili,
în
conformitate
cu
Legea
nr.489/1999
privind
sistemul
public
de
asigurări
sociale.
Respectiv, persoanele beneficiază de prestații de asigurări sociale sub formă de pensii, indemnizații,
ajutoare
ca
urmare
a
survenirii
riscurilor
asigurate,
precum:
vârsta,
dizabilitatea,
accidentul,
boala,
maternitatea,
adopția,
pierderea
locului
de
muncă
sau
decesul,
pierderea
întreţinătorului.
Republica Moldova a încheiat 20 acorduri internaționale de securitate socială, dintre care 17 cu statele
membre
ale
Uniunii
Europene,
bazate
pe
principiul
proporționalității,
care
permit
totalizarea
perioadelor
de
asigurare
realizate
în
ambele
țări
pentru
stabilirea
drepturilor
la
prestații
sociale.
Aceste
state
sunt:
România,
Portugalia,
Bulgaria,
Luxemburg,
Austria,
Estonia,
Cehia,
Polonia,
Ungaria,
Belgia,
Lituania,
Germania,
Grecia,
Italia,
Letonia,
Spania,
Franța
și
Elveția.
De asemenea, Republica Moldova are încheiate 4 acorduri privind garanțiile drepturilor cetățenilor în
domeniul
asigurării
cu
pensii,
bazate
pe
principiul
teritorialității,
cu:
Ucraina,
Rusia,
Azerbaidjan
și
Uzbekistan.
Principii de aplicare a acordurilor: − Principiul proporționalității: Perioadele de contribuție din ambele state contractante se totalizează
pentru
stabilirea
dreptului
la
pensie,
iar
prestația
se
calculează
proporțional
cu
perioada
de
contribuție
în
fiecare
stat.
− Principiul teritorialității: Asigurarea cu pensii a cetățenilor, precum și a membrilor lor de familie se
efectuează
conform
legislației
statului,
pe
teritoriul
căruia
persoana
domiciliază,
în
conformitate
cu
legislația
acestui
stat.
Acordurile în domeniul securității sociale încheiate de Republica Moldova au la bază principii
europene
stabilite
în
Regulamentul
(CE)
Nr.
883/2004
privind
coordonarea
sistemelor
de
securitate
socială,
Pagina 14 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
care sunt unanim acceptate și aplicate de toate statele membre UE, precum și statele din afara spațiului
comunitar.
Acestea
sunt:
− Egalitatea de tratament – cetățenii Republicii Moldova au aceleași drepturi și obligații ca și cetățenii
statului
în
care
aceștia
activează;
− Determinarea legislației aplicabile – persoana va plăti contribuții de asigurări sociale doar în statul în
care
este
angajată,
și
nu
în
ambele
state
contractante;
− Totalizarea perioadelor de asigurare – la calcularea drepturilor de securitate socială se iau în
considerare
atât
perioadele
de
asigurare
realizate
în
statul
de
domiciliu,
cât
și
perioadele
realizate
în
celălalt
stat.
Fiecare
stat
achită
partea
de
pensie
proporțional
perioadei
de
contribuire
la
propriul
sistem;
− Exportul prestațiilor – dreptul unui lucrător migrant de a beneficia de prestațiile dobândite în statele în
care
acesta
și-a
desfășurat
activitatea,
pe
teritoriul
statului
de
domiciliu.
Aceste acorduri permit o mai bună protecție socială pentru cetățenii moldoveni care muncesc în
străinătate
și
facilitează
accesul
acestora
la
drepturi
sociale
echivalente
cu
cele
ale
cetățenilor
UE.
Actualmente
actele
UE
care
reglementează
Cardul
European
de
Asigurări
de
Sănătate
nu
sunt
transpuse
în
Republica
Moldova.
Procesul
de
implementare
a
Cardului
European
de
Asigurări
de
Sănătate
(CEASS)
implică
pași
importanți
în
ajustarea
cadrului
legal
național,
astfel
încât
să
fie
pe
deplin
aliniat
cu
cerințele
europene.
Una
dintre
acțiunile
principale
este
modificarea
legislației
naționale,
inclusiv
Legea
nr.
411/1995
privind
ocrotirea
sănătății
și
Legea
Nr.
1585/1998
privind
asigurarea
obligatorie
de
asistență
medicală.
Aceste
modificări
sunt
planificate
să
fie
realizate
pe
parcursul
anului
202
5
6.
2.4.1.2. Cadrul administrativ
Ministerul Muncii și Protecției Sociale este organul central de specialitate al administrației publice
care
asigură
realizarea
politicii
guvernamentale
în
domeniile
de
activitate
ce
îi
sunt
încredințate.
În
cadrul
Ministerului,
Direcția
politici
de
asigurări
sociale
are
misiunea
de
a
asigura
realizarea
prerogativelor
constituționale
ale
Guvernului
privind
elaborarea,
promovarea
și
realizarea
politicii
statului
în
domeniul
asigurărilor
sociale.
Scopul
principal
al
activității
Direcției
constă
în
promovarea
politicilor
statului
in
domeniul
asigurărilor
sociale,
precum
și
coordonarea
sistemelor
de
securitate
socială
cu
statele
de
destinație
a
lucrătorilor
migranți,
originari
din
Republica
Moldova.
Efectivul
planificat
al
Direcției
este
de
5
specialiști,
dintre
care,
în
prezent,
sunt
ocupate
4
funcții.
Casa Națională de Asigurări Sociale CNAS) este o autoritate administrativă centrală subordonată
Guvernului,
responsabilă
de
implementarea
politicilor
statului
în
domeniile
care
îi
sunt
încredințate,
în
conformitate
cu
Regulamentul
privind
organizarea
și
funcționarea
Casei
Naționale
de
Asigurări
Sociale,
aprobat
prin
Hotărârea
Guvernului
Nr.
230/2020.
Instituția
implementează
prevederile
tratatelor
internaționale
în
domeniul
securității
sociale
la
care
Republica
Moldova
este
parte
și
este
responsabilă
de
negocierea
și
semnarea
tratatelor
internaționale,
în
conformitate
cu
Legea
Nr.
595/1999
privind
tratatele
internaționale
ale
Republicii
Moldova.
Totodată, CNAS administrează sistemul public de asigurări sociale, gestionează bugetul asigurărilor
sociale
de
stat
prin
contul
unic
trezorerial
al
Ministerului
Finanțelor.
Realizarea
sarcinilor
CNAS
în
domeniul
protecției
sociale
este
asigurată
prin
intermediul
unui
sistem
informațional
performant,
care
este
parte
componentă
a
sistemelor
informaționale
de
stat
și
reprezintă
un
ansamblu
de
resurse
și
tehnologii
informaționale,
mijloace
tehnice
de
program
şi
metodologii,
aflate
în
interconexiune,
destinat
evidenței
plătitorilor
și
contribuțiilor
de
asigurări
sociale
la
bugetul
asigurărilor
sociale
de
stat,
stabilirii
și
evidenței
Pagina 15 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
plății pensiilor și prestațiilor sociale, precum și gestionării bugetului asigurărilor sociale de stat. În cadrul
Casei
Naționale
de
Asigurări
Sociale,
următoarele
subdiviziuni
sunt
implicate
în
procesul
de
relevanță:
Direcția
generală
de
relații
internaționale
(personalul
planificat
este
format
din
18
specialiști,
angajați
și
implicați
sunt
16
specialiști);
Direcția
generală
juridică
(personalul
planificat
este
format
din
18
specialiști,
angajați
și
implicați
sunt
14
specialiști);
Direcția
generală
de
dezvoltare
a
sistemelor
aplicative
și
e-transformare
(personalul
planificat
este
de
18
specialiști,
angajați
sunt
11
specialiști,
respectiv
implicat
este
1
specialist),
Direcția
gestionarea
conturilor
beneficiarilor
de
pensii
externe
din
cadrul
Direcției
generale
gestionarea
conturilor
beneficiarilor
de
prestații
sociale
(personalul
planificat
este
format
din
7
specialiști,
angajați
şi
implicaţi
sunt
5
specialiști);
Direcția
generală
administrarea
sistemelor
informaționale
și
suportul
infrastructurii
(personalul
planificat
este
format
din
26
specialiști,
angajați
sunt
23
specialiști,
respectiv
implicați
sunt
2
specialiști);
Direcția
evidența
veniturilor
și
cheltuielilor
la
plata
drepturilor
sociale
(personalul
planificat
este
format
din
6
specialiști,
angajați
sunt
5
specialiști,
și
respectiv
implicați
sunt
2
specialiști).
Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) este autoritatea națională responsabilă de
administrarea
sistemului
de
asigurare
obligatorie
de
asistență
medicală
și
gestionarea
fondurilor
asigurării
în
cauză.
CNAM
are
rolul
de
coordonator
al
procesului
de
implementare
a
Cardului
European
de
Asigurări
de
Sănătate
(CEASS).
Acest
card
are
la
bază
prevederile
Regulamentului
(CE)
Nr.
883/2004,
Regulamentului
(CE)
Nr.
987/2009
și
Decizia
S2
din
12
iunie
2009,
care
stabilesc
cerințele
tehnice
și
operaționale
pentru
card.
În
cadrul
CNAM
sunt
implicate
mai
multe
subdiviziuni
în
procesul
de
armonizare/implementare
a
CEASS,
fiecare
având
atribuții
specifice
pentru
asigurarea
unui
cadru
normativ
și
tehnologic
conform
cerințelor
Uniunii
Europene.
Acestea
colaborează
întru
atingerea
obiectivului
final
al
alinierii
complete
la
acquis-ul
UE,
prin
transpunerea
reglementărilor
europene
și
dezvoltarea
infrastructurii
necesare.
Astfel,
sunt
implicate
Secția
cooperare
internațională,
Direcția
juridică,
Direcția
relații
cu
beneficiarii,
Direcția
tehnologii
informaționale,
Direcția
economie
și
Direcția
contabilitate.
În total, în procesul de relevanță sunt implicați specialiști din mai multe subdiviziuni ale aparatului
central
al
CNAM,
după
cum
urmează:
Secția
cooperare
internațională
–
personalul
este
format
din
3
specialiști,
dintre
care
2
sunt
implicați
direct
în
activitățile
legate
de
cooperarea
externă
și
corespondența
cu
instituțiile
omoloage
din
statele
membre
ale
Uniunii
Europene;
Direcția
juridică
–
personalul
planificat
este
format
din
8
specialiști,
dintre
care
3
sunt
angajați
și
implicați
în
procesul
de
analiză
și
armonizare
legislativă
a
cadrului
normativ
național
cu
reglementările
europene;
Direcția
relații
cu
beneficiarii
–
personalul
planificat
este
format
din
11
specialiști,
dintre
care
2
sunt
implicați
în
activitățile
UE;
Direcția
tehnologii
informaționale
–
personalul
planificat
este
format
din
8
specialiști,
dintre
care
3
sunt
angajați
și
implicați
în coordonarea,
asistarea
și
monitorizarea
proceselor
de
dezvoltare
a
componentelor
informatice aferente
implementării
CEASS
și
interconectării
cu
sistemele
europene.
;
Direcția
economie
–
personalul
planificat
este
format
din
11
specialiști,
dintre
care
3
sunt
implicați
în
analiza
financiară
și
evaluarea
costurilor
aferente
implementării
mecanismelor
de
interoperabilitate;
Direcția
contabilitate
–
personalul
planificat
este
format
din
11
specialiști,
dintre
care
5
sunt
implicați
în
gestionarea
aspectelor
contabile
și
de
raportare
financiară
aferente
proiectului.
2.4.2.Planuri de viitor
2.4.2.1. Planuri legislative Pagina 16 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Republica Moldova își asumă angajamentul pentru a semna acordurile de securitate socială cu toate
statele
membre
UE
până
la
aderare,
în
conformitate
cu
Regulamentul
nr.
883/2004,
Regulamentul
(UE)
2019/1149
și
Regulamentul
(UE)
1231/2010
(11
state
UE).
Suplimentar,
planificăm
adaptarea
cadrului
juridic
pentru
a
asigura
transpunerea
Regulamentului
(CE)
nr.
987/2009
și
schimbul
transfrontalier
de
date
până
la
data
aderării.
De asemenea, există angajamentul de a implementa Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate
(CEASS),
care
presupune
modificarea
legislației
naționale,
și
anume
Legea
Nr.
411/1995
privind
ocrotirea
sănătății
și
Legea
Nr.
1585/1998
privind
asigurarea
obligatorie
de
asistență
medicală.
Aceste
modificări
sunt
planificate
să
fie
realizate
în
2026.
2.4.2.2. Implementarea acquis-ului UE și consolidarea capacităților administrative EESSI (Electronic Exchange of Social Security Information) este un sistem informațional electronic
creat
de
Uniunea
Europeană
pentru
a
facilita
schimbul
rapid,
transparent
și
sigur
de
informații
între
instituțiile
de
securitate
socială
din
statele
membre
ale
UE,
țările
SEE
și
Elveția.
Acesta
sprijină
aplicarea
uniformă
a
legislației
europene
în
materie
de
securitate
socială
pentru
cetățenii
care
locuiesc
sau
se
deplasează
în
mai
multe
state
membre,
contribuind
la
crearea
unui
spațiu
juridic
și
administrativ
unificat.
În Republica Moldova, schimbul de date, inclusiv cel transfrontalier, se realizează exclusiv prin
intermediul
platformei
de
interoperabilitate
(MConnect),
gestionată
de
I.P.
„Agenția
de
Guvernare
Electronică,
în
conformitate
cu
Legea
nr.
142/2018
și
Hotărârea
Guvernului
Nr.
211/2019.
Ministerul
Dezvoltării
Economice
și
Digitalizării
(MDED),
Agenția
de
Guvernare
Electronică
(AGE),
Serviciul
Tehnologia
Informației
și
Securitate
Cibernetică
(STISC),
Agenția
pentru
Securitate
Cibernetică
(ASC),
Casa
Națională
de
Asigurări
Sociale
(CNAS),
Ministerul
Muncii
și
Protecției
Sociale
(MMPS),
Ministerul
Finanțelor
(MF),
Ministerul
Sănătății
(MS),
Compania
Națională
de
Asigurări
în
Medicină
(CNAM),
Serviciul
Fiscal
de
Stat
(SFS),
Agenția
Națională
pentru
Ocuparea
Forței
de
Muncă
(ANOFM)
pregătesc
infrastructură
digitală
necesară
pentru
aderarea
la
EESSI.
În vederea alinierii cadrului normativ național la prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004
privind
coordonarea
sistemelor
de
securitate
socială
și
ale
Regulamentului
(CE)
nr.
987/2009
de
stabilire
a
procedurilor
de
aplicare
a
acestuia,
precum
și
pentru
asigurarea
interconectării
cu
sistemul
european
de
Schimb
Electronic
de
Informații
privind
Securitatea
Socială
(EESSI)
,
precum
și
în
scopul
consolidării
și
eficientizării
cooperării
între
instituțiile
competente,
Ministerul
Muncii
și
Protecției
Sociale
va
institui
un
Grup
de
lucru
interinstituțional
.
Acesta
va
avea
drept
obiectiv
evaluarea
și
ajustarea
cadrului
normativ,
clarificarea
responsabilităților
instituționale,
dezvoltarea
sistemelor
informaționale
și
coordonarea
acțiunilor
necesare
implementării
EESSI.
Pentru implementarea Deciziilor S1 și S2 din 12 iunie 2009, se planifică crearea unui compartiment
dedicat
pe
pagina
web
a
CNAM,
intitulat
„Integrarea
UE,
care
va
include
reglementările
normative
și
progresul
realizat.
Totodată,
este
în
dezvoltare
un
modul
special
pentru
Cardul
European
de
Asigurări
de
Sănătate
în
cadrul
Sistemului
Informațional
al
asigurării
obligatorii
de
asistență
medicală,
pentru
emiterea
și
gestionarea
eficientă
a
cardului.
Acest
modul
va
facilita
accesul
rapid
și
simplu
al
cetățenilor
la
servicii
de
sănătate
în
statele
membre
ale
UE
îmbunătățind
experiența
utilizatorilor
care
călătoresc
sau
lucrează
în
străinătate.
Pagina 17 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
2.4.3.Aspecte financiare Costuri totale Anexa A: − Costuri estimative: 1 169,32 mii lei, acoperit total din bugetul de stat Costuri totale Anexa B: − Costuri estimative: 12 416,7 mii lei − Costuri acoperite din bugetul de stat: 2 256 mii lei − Costuri acoperite din asistența externă: 5 661 mii lei − Costuri neacoperite: 85,0 mii lei 2.5.PENSIILE SUPLIMENTARE 2.5.1. Prezentarea generală a situației 2.5.1.1.Cadrul legislativ Pensiile suplimentare sunt reglementate în Republica Moldova prin Legea Nr. 198/2020 privind fondurile de pensii facultative. Această lege stabilește cadrul legal pentru funcționarea a două tipuri de fonduri de pensii suplimentare: 1.Fonduri de pensii facultative individuale: − Participantul încheie un contract direct cu administratorul fondului de pensii. − Fondul este destinat economisirii voluntare pentru obținerea unui venit suplimentar la pensie, separat de sistemul public de pensii. 2.Fonduri de pensii ocupaționale: − Acestea sunt o subcategorie a fondurilor de pensii facultative. − Contractul se încheie între angajat, administratorul fondului și angajator. − Destinate să ofere beneficii suplimentare angajaților în funcție de contribuțiile angajatorului și ale angajatului. Conformitatea cu legislația UE: Legea nr. 198/2020 a transpus în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORPs). De asemenea, această legislație reflectă standardele stabilite de: − Directiva 2014/50/UE privind cerințele minime pentru îmbunătățirea mobilității lucrătorilor între statele membre prin asigurarea dobândirii și păstrării drepturilor la pensii suplimentare. − Directiva 98/49/CE privind protejarea drepturilor la pensii suplimentare ale lucrătorilor salariați și independenți care se deplasează în interiorul Comunității. Conform Tabelelor de Conformitate elaborate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), legislația Republicii Moldova este aliniată la Directiva 2014/50/UE privind cerințele minime pentru îmbunătățirea mobilității lucrătorilor între statele membre prin asigurarea dobândirii și păstrării drepturilor la pensii suplimentare și asigură transpunerea parțială a Directivei 98/49/CE privind protejarea drepturilor la pensii suplimentare ale lucrătorilor salariați și independenți care se deplasează în interiorul Comunității. Situația actuală în Republica Moldova:
Pagina 18 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
− Lipsa unui sistem de pensii suplimentare legat de activitatea profesională: În prezent, Republica
Moldova
nu
dispune
de
un
sistem
de
pensii
suplimentare
ocupaționale
asociate
direct
cu
încadrarea
în
câmpul
muncii
sau
profesia
exercitată.
− Dezvoltarea fondurilor de pensii facultative: CNPF a emis prima licență destinată unei companii de
administrare
a
fondurilor
de
pensii
facultative,
al
cărei
obiectiv
unic
va
fi
administrarea
acestor
fonduri
în
Republica
Moldova.
Ce presupune implementarea pensiilor suplimentare:
− Beneficii pentru angajați: oferirea unui venit suplimentar la pensie, pe lângă pensia publică.
−
Avantaje
pentru
angajatori:
posibilitatea
de
a
oferi
beneficii
salariale
neimpozabile
pentru
a
atrage
și
reține
forța
de
muncă.
− Contribuții voluntare: participarea la fonduri este opțională, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
Prin
adoptarea
Legii
nr.
198/2020
privind
fondurile
de
pensii
facultative,
Republica
Moldova
face
pași
importanți
în
modernizarea
sistemului
de
pensii
și
alinierea
acestuia
la
standardele
Uniunii
Europene,
deși
implementarea
efectivă
a
sistemului
de
pensii
ocupaționale
rămâne
în
fază
incipientă.
2.5.1.2. Cadrul administrativ CNPF este autoritatea publică autonomă responsabilă de asigurarea stabilității, transparenței,
siguranței
și
eficienței
pieței
de
capital,
incluzând
în
sfera
sa
de
competență
și
activitatea
fondurilor
de
pensii
facultative.
Autoritatea
CNPF
se
extinde
asupra
tuturor
participanților
la
piața
financiară
nebancară,
implicit
fondurile
de
pensii
facultative
și
administratorii
acestora.
CNPF
este
instituția
abilitată
să
pună
în
aplicare
prevederile
Legii
Nr.
198/2020
privind
fondurile
de
pensii
facultative,
exercitând
atribuțiile
conferite
de
Legea
Nr.
192/1998
privind
Comisia
Națională
a
Pieței
Financiare.
În cadrul CNPF, Direcția reglementare autorizare, subdiviziune a Departamentului Piața de Capital,
are
responsabilitatea
elaborării
și
implementării
cadrului
normativ
și
de
supraveghere
în
domeniul
fondurilor
de
pensii
facultative.
Această
Direcție
dispune
de
un
personal
planificat
de
8
specialiști,
dintre
care,
în
prezent,
sunt
ocupate
5
funcții.
Urmare a modificărilor operate în structura organizațională a CNPF din 30.12.2024 a fost
creată
o
subdiviziune
separată
–
Direcția
de
investiții
colective
și
finanțare
participativă.
Subdiviziunea
structurală
respectivă
este
investită
cu
responsabilitățile
în
domeniul
elaborării
cadrului
de
reglementare
a
organismelor
de
plasament
colectiv,
fondurilor
de
pensii
și
platformelor
de
finanțare
participativă,
precum
și
dezvoltării
mecanismelor
de
supraveghere
corespunzătoare.
2.5.2. Planuri de viitor
2.5.2.1. Planuri legislative
Republica Moldova își asumă transpunerea totală a Directivei 98/49/CE privind protecția dreptului la
pensie
suplimentară
al
lucrătorilor
salariați
și
al
lucrătorilor
care
desfășoară
activități
independente
care
se
deplasează
în
cadrul
Comunității.
2.5.2.2. Acțiuni de implementare
Se preconizează organizarea unei campanii naționale de informare publică privind beneficiile
pensiilor
facultative,
cu
scopul
de
a
spori
gradul
de
cunoaștere
și
conștientizare
a
importanței
și
necesității
Pagina 19 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
economisirii suplimentare pentru viitor. Campania va promova avantajele participării la sistemul pensiilor facultative și rolul acestuia în asigurarea unui nivel adecvat de trai după retragerea din activitate. 2.5.3. Aspecte financiare Costuri totale Anexa A − Costuri estimative: 108,65 mii lei − Costuri acoperite din bugetul de stat: 69,48 mii lei Costuri totale Anexa B − Costuri estimative: 850,0 mii lei − Costuri acoperite din asistență externă: 850,0 mii lei Anexe Anexa A: Acțiuni normative de aliniere la acquis-ul UE Anexa B: Acțiuni de implementare a acquis-ului și de consolidare a capacităților administrative