Partea narativă RAP

SHA-256: 4338485581f881ce5984df4d7da339a77bff45983a7deb5adb499a572c2ff84d

Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10

Manifestul tuturor documentelor

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

CRITERIUL POLITIC 
REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE 
Introducere 
O administrație publică funcțională și profesionistă este esențială pentru un stat candidat la aderarea 
la UE. Conform criteriilor de la Copenhaga, statele membre ale UE trebuie să dispună de 
„capacitatea administrativă și instituțională necesară pentru implementarea eficientă a acquis-ului 
și pentru asumarea obligațiilor ce decurg din statutul de membru ”. În plus, „dreptul cetățenilor la 
o bună administrare” este consacrat în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (Art. 
41)1. 
O administrație publică de calitate reprezintă fundamentul unei țări de succes, sustenabile și 
reziliente. Administrațiile publice, la nivel central și local, asigură răspunsul la crize, furnizează 
servicii, implementează reforme, gestionează investiții și , mai general, administrează cheltuielile 
publice pentru a crea valoare socială așteptată. Ele elaborează politici adecvate cu influență pe 
termen lung asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și asupra progresului 
tehnologic. Administrațiile publice reprezintă legătura directă între stat și cetățeni, iar nivelul de 
integritate instituțională și transparență procedurală determină, în mod semnificativ, gradul de 
încredere socială în politicile naționale și în capacitatea statului de a răspunde așteptărilor colective. 
Reforma administrației publice este imperativă în contextul aspirațiilor RM de integrare în UE. 
Procesul de aderare impune alinierea administrației publice la standardele europene, ceea ce 
presupune modernizarea structurilor, eficientizarea proceselor și a doptarea unor modele de 
guvernare orientate către cetățean. O administrație publică eficientă și transparentă nu este doar o 
cerință tehnică, ci și un pilon fundamental al integrării europene. Acest proces implică atât 
consolidarea capacităților instituționale, cât și simplificarea procedurilor administrative și creșterea 
responsabilității autorităților publice față de cetățeni. Reforma administrației publice are ca obiectiv 
principal crearea unei administrații moderne, eficiente și responsabile, fundamenta tă pe principii 
europene. Aceasta presupune transformarea administrației publice într-un sistem capabil să răspundă 
nevoilor societății și să susțină obiectivele de integrare europeană ale RM. 
Capitolul dedicat reformei administrației publice (RAP) din Programul Național de Aderare al 
Republicii Moldova la Uniunea Europeană (PNA) subliniază importanța unei administrații publice 
moderne, eficiente și transparente, adaptate standardelor europene. Prin conținutul acestui capitol se 
evidențiază angajamentul RM de a -și moderniza administrația în conformitate cu cerințele UE, 
creșterea eficienței și transparenței autorităților publice și consolidarea democrației. Obiectivul final 
este îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor, ca parte integrantă a procesului de aderare 
la UE. 
Capitolul privind RAP este structurat în 6 blocuri tematice (componente), fiecare având o arie de 
intervenție specifică și acțiuni prioritare pentru modernizarea administrației publice: 
1. Cadrul strategic al RAP : Această componentă asigură monitorizarea și evaluarea continuă a 
progreselor în implementarea Strategiei de reformă a administrației publice. 
 
1 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, 2012/C 326/02,  https://eur-lex.europa.eu/eli/treaty/char_2012/oj/eng   

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

2 
 
2. Dezvoltarea și coordonarea politicilor publice : Vizează consolidarea sistemului de 
fundamentare și implementare a politicilor, îmbunătățirea coordonării și planificării strategice, 
precum și creșterea capacității de monitorizare și evaluare. 
3.  Serviciul public și managementul resurselor umane : Se concentrează pe profesionalizarea 
serviciului public, alinierea acestuia la standardele europene și dezvoltarea unui sistem modern de 
recrutare, evaluare și formare continuă a funcționarilor publici. 
4. Organizare, responsabilitate și supraveghere : Abordează raționalizarea și eficientizarea 
structurilor instituționale, consolidarea mecanismelor de responsabilitate și supraveghere, precum și 
consolidarea rolului autorităților autonome, precum Curtea de Conturi și Oficiul Avocatului 
Poporului. 
5. Prestarea serviciilor publice : Se axează pe modernizarea și digitalizarea serviciilor publice, 
dezvoltarea ecosistemului de e-Guvernare și îmbunătățirea accesibilității și calității serviciilor oferite 
cetățenilor. 
6. Managementul finanțelor publice: Include măsuri pentru sporirea eficienței și transparenței în 
gestionarea resurselor financiare, asigurarea disciplinei bugetar -fiscale și îmbunătățirea cadrului 
normativ pentru planificarea și raportarea financiară. 
Fiecare componentă include obiective clare și acțiuni concrete, care reflectă angajamentele RM de 
a moderniza administrația publică și de a alinia sistemul de guvernare la principiile și valorile UE. 
Sunt incluse măsuri legislative și administrative clare ce vor transforma modul în care funcționează 
autoritățile administrației publice centrale și locale, consolidând capacitatea statului de a răspunde 
nevoilor cetățenilor. În ansamblu, aceste măsuri au drept scop modernizarea sistematică a 
administrației publice, orientată spre eficiență, transparență și responsabilitate, contribuind la crearea 
unui mediu administrativ care să sprijine dezvoltarea economică, socială și integrarea RM în UE. 
Autoritatea publică coordonatoare, Cancelaria de Stat, are rolul central în gestionarea și 
monitorizarea implementării RAP, asigurând integrarea eforturilor tuturor actorilor implicați. 
Cancelaria de Stat monitorizează progresul reformei, facilitează colaborarea interinstituțională și se 
asigură că toate acțiunile desfășurate respectă cerințele și standardele UE, contribuind astfel la 
realizarea obiectivelor strategice ale procesului de reformă. De asemenea, în procesul de reformă 
sunt implicate activ mai m ulte instituții -cheie, printre care se enumeră: Ministerul Finanțelor, 
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), Oficiul Avocatului Poporului, Curtea de 
Conturi, Agenția Națională pentru Guvernare Electronică (AGE), Agenția Servicii Publice  (ASP), 
precum și alte entități relevante. Fiecare dintre aceste instituții contribuie prin expertiza specifică și 
atribuțiile proprii, având un rol clar definit în implementarea reformei. Împreună, acestea asigură o 
abordare coordonată și integrată pentru a răspunde provocărilor complexe ale procesului de reformă. 
Acest model de colaborare interinstituțională reflectă un angajament colectiv al RM pentru 
transformarea administrației publice într -un sistem eficient, transparent și orientat către cetățeni, 
aliniat la valorile și standardele europene. 
Conform Raportului Comisiei Europene din 2025, Moldova are un anumit nivel de pregătire în 
domeniul reformei administrației publice și s -au înregistrat unele progrese. Parlamentul a aprobat 
primele două procese de amalgamare voluntară prin modificarea Legi i nr. 764/2001 privind 
organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, după numeroase activități pregătitoare 
și complementare întreprinse la nivel local în perioada 2024/2025. 
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

3 
 
  
Tabelul 1. Nivelul de transpunere a actelor UE 
pentru Componenta Reforma Administrației Publice (nr. Celex) 
  
 
   
 
verde - (transpus total), galben (transpus parțial), alb (netranspus) 
  
CADRUL STRATEGIC AL REFORMEI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE 
Reforma administrației publice (RAP)  este un obiectiv strategic al RM, care urmărește 
modernizarea, eficientizarea și transparentizarea activității autorităților publice, atât la nivel central, 
cât și la nivel local. Scopul principal al reformei este de a crea o administrație publică orientată către 
cetățean, capabilă să răspundă cerințelor procesului de integrare europeană și să respecte principiile 
de bună guvernare, promovate de UE. 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Guvernul a statuat RAP ca fiind una dintre prioritățile sale cheie. Programul său de guvernare 
„Moldova prosperă, sigură, europeană" adoptat prin Hotărârea Parlamentului nr. 28/2023 stabilește 
mai multe obiective și măsuri de politică RAP. Printre obiectivele RAP incluse în acest program se 
enumeră: avansarea RAP la nivel central și local; extinderea accesului la serviciile electronice pentru 
cetățeni și antreprenori, promovarea digitalizării proceselor administrative din cadrul instituțiilor 
publice și a s erviciilor publice; elaborarea mecanismului pentru asigurarea disciplinei și evaluarea 
autorităților publice, precum și definirea criteriilor de performanță adecvate pentru activitatea 
acestora. 
Strategia Națională de Dezvoltare „ Moldova Europeană 2030 " adoptată prin Hotărârea 
Parlamentului nr. 315/2022 și Planul Național de Dezvoltare pentru anii 2023 -2025, adoptat prin 
Hotărârea Guvernului nr. 89/2023 definesc, de asemenea, RAP ca prioritate. 
Administrația publică din RM este reglementată printr-un cadru normativ cuprinzător. Acest cadru 
include atât reglementări primare, cât și secundare, iar modificările recente ale acestora sunt orientate 
spre alinierea treptată la standardele UE și implementarea angajamentelor asumate prin Acordul de 
Asociere (AA) dintre UE și RM. 
Reformarea administrației publice este ghidată și susținută prin documente strategice -cheie, cum 
sunt: Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023–2030, 
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 126/2023, Programul de implementare, pentru anii 2023 -
2026, a Strategiei de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023 -
2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 352/2023, și Planul de acțiuni pentru implementarea 
recomandărilor din Raportul de moni torizare SIGMA a performanței Republicii Moldova în 
administrația publică în raport cu principiile administrației publice , aprobat prin Dispoziția 
Guvernului nr. 182 -d/2023 în care sunt stabilite măsurile necesare pentru modernizarea 
32018R1724 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

4 
 
administrației publice, creșterea transparenței și îmbunătățirea serviciilor publice, orientând 
administrația către nevoile cetățenilor și cerințele UE.  
Capacități administrative 
Reforma administrației publice este una dintre prioritățile recunoscute și asumate de către Guvernul 
RM, iar implementarea acesteia este considerată o precondiție pentru realizarea tuturor reformelor 
cu urmări directe asupra cetățenilor, care vizează interesul public și soluționarea promptă a situațiilor 
de urgență. Implementarea agendei de reforme necesare și asigurarea unui ritm accelerat de avansare 
în procesul de aderare la UE constituie o provocare majoră pentru administrația publică din RM, Or, 
asigurarea capacităților instituționale necesare pentru realizarea acestor reforme și asumarea 
schimbărilor sistemice în vederea pregătirii acestora pentru drepturile și obligațiile care vin odată cu 
aderarea la UE, implică identificarea unor resurse administrative și financiare semnificative. 
Complexitatea în managementul și monitorizarea RAP impune necesitatea instituirii unui mecanism 
stabil de management care să implice o coordonare eficientă pe verticală și orizontală, în vederea 
realizării integrității în implementarea, monitorizarea și evaluarea efectelor reformei. Promovarea și 
implementarea RAP în RM reprezintă un efort comun la nivel de Guvern, cu implicarea directă a 
Cancelariei de Stat și a ministerelor de resort. Guvernul asigură coordonarea strategică, iar 
Cancelaria de Stat coordonează implementarea operațională și monitorizează progresul reformei.  
Strategia RAP prevede trei niveluri de coordonare a procesului de implementare și monitorizare a 
măsurilor și activităților prevăzute. Primele 2 (nivelul politic și nivelul profesional) asigură 
coordonarea verticală, iar cel de-al treilea (nivelul operațional) asigură coordonarea orizontală. 
-   Nivelul politic - Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică (CIPS), 
-   Nivelul profesional - Secretariatul pentru implementarea Strategiei de Reformă în Administrația 
Publică (Secretariatul SRAP), 
-   Nivelul operațional - Echipa SRAP din Cancelaria de Stat și persoanele de contact din instituții. 
Cancelaria de Stat are un dublu rol în proces: pe de o parte, este instituția responsabilă de 
gestionarea, monitorizarea și raportarea privind implementarea procesului RAP, ceea ce înseamnă 
că asigură coordonarea orizontală a procesului, iar pe de altă parte este instituție de conducere pentru 
implementarea măsurilor și activităților din programele de implementare a SRAP, astfel încât, în 
această funcție, asigura coordonarea verticală. Echipa SRAP este compusă din reprezentanți ai 
Cancelariei de Stat și din  persoanele de contact din următoarele instituții publice: Ministerul 
Finanțelor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, 
Agenția de Guvernare Electronică, Agenția Servicii Publice, Agenția Proprietății Publice. Echipa 
SRAP asigură coordonarea orizontală a implementării Strategiei RAP, fiind responsabilă de 
monitorizarea și coordonarea programelor de implementare, armonizarea priorităților cu Programul 
de Guvernare și angajamentele europene, precum și de evaluarea  impactului reformei asupra 
priorităților strategice ale Guvernului. 
Cancelaria de Stat dispune de un total de 306 poziții, dintre care 26% (81 poziții) implică 
responsabilități legate de diverse componente ale RAP. 
 
Planuri de viitor 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

5 
 
În ceea ce privește componenta Cadrul strategic al RAP, planurile de viitor vizează monitorizarea 
și evaluarea continuă a cadrului strategic, prin implementarea următoarelor acțiuni: 
-  Acțiunea 1: Elaborarea Raportului intermediar pentru perioada 2023-2026, cu scopul de a evalua 
eficacitatea implementării Strategiei de reformă a administrației publice din RM pentru anii 2023 -
2030. Conform Foii de parcurs privind „Reforma administrației publice”, ace st document urmează 
să fie finalizat până în decembrie 2026. 
- Acțiunea 2 : Elaborarea și aprobarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului de 
implementare a Strategiei de reformă a administrației publice pentru perioada 2027 -2030, conform 
termenului stabilit în Foaia de parcurs privind „Reforma administrației publice”, respectiv mai 2027. 
  
Aspecte financiare 
Pentru realizarea acțiunilor planificate în cadrul componentei Cadrul strategic al RAP, este estimată 
necesitatea unui buget total de 306,4 mii lei.  Această sumă include resursele financiare alocate 
pentru elaborarea și aprobarea Hotărârii de Guvern privind Programul de implementare a Strategiei 
de reformă a administrației publice pentru perioada 2027 -2030, precum și pentru elaborarea 
Raportului inter mediar aferent perioadei 2023 -2026, necesar evaluării eficacității implementării 
Strategiei pentru anii 2023-2030. 
DEZVOLTAREA ȘI COORDONAREA POLITICILOR 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Sistemul național de dezvoltare și coordonare a politicilor publice din RM are la bază un cadru 
normativ și metodologic robust, care reglementează toate procesele aferente ciclului de elaborare a 
politicilor publice, planificării strategice, coordonării pr oceselor de integrare europeană, asigurând 
infrastructura instituțională guvernamentală necesară. Elaborate în conformitate cu Principiile 
administrației publice și standarde UE și OCDE, reglementările principale în domeniul dezvoltării 
și coordonării poli ticilor sunt orientate spre preluarea bunelor practici ale UE și implementarea 
angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere (AA) dintre UE și RM. 
RM dispune de documente -cheie care formează cadrul strategic și operațional în domeniul 
dezvoltării și coordonării politicilor publice, inclusiv coordonarea proceselor de integrare europeană. 
Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”2 (SND) este documentul național de 
viziune strategică pe termen lung, care indică direcțiile de dezvoltare a țării. SND se bazează pe 
angajamentele internaționale asumate de către RM, inclusiv Acordul de Asociere dintre RM și UE 
și Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030. Totodată, Strategia de reformă a administrației publice din 
Republica Moldova pentru anii 2023 -2030 și Strategia privind managementul finanțelor publice 
pentru perioada 2023-2030 stabilesc obiectivele strategice pe termen lung în domeniul coordonării 
politicilor publice, iar indicatorii de impact setați țintesc orizontul anului 2030. 
Conform recomandărilor Raportului de monitorizare SIGMA „ Administrația publică în Republica 
Moldova. Evaluare în conformitate cu principiile administrației publice ”, în anul 2024 PNA în 
calitate de document principal de programare la nivel național a fost definit și integrat în cadrul 
 
2 Legea nr. 315/2022 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=134582&lang=ro  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

6 
 
național de planificare strategică3. Poziționarea respectivă a PNA în sistemul național de planificare 
strategică a conferit acestuia prioritate absolută pentru toate strategiile și programele dezvoltate la 
nivel sectorial. Respectiv, toate documentele de politici în procesul de elaborare v or considera, 
dezvolta și detalia angajamentele UE, iar măsurile pentru ridicarea nivelului de pregătire pentru 
aderarea RM la UE și pentru alinierea legislației naționale la legislația UE sunt integrate transversal 
în toate domeniile de dezvoltare social-economică a țării. 
Pe termen mediu și scurt, obiectivele specifice, acțiunile de reformă și proiectele de dezvoltare ce 
urmează a fi realizate de Guvern în domeniul dezvoltării și coordonării politicilor sunt planificate și 
operaționalizate prin intermediul Programului pentr u implementarea în perioada 2023 -2026 a 
Strategiei de reformă a administrației publice din RM pentru anii 2023 -2030, Planul național de 
aderare a RM la UE pentru anii 2024-2027, Planul Național de Dezvoltare pentru anii 2025-2027 și 
Planul național de reglementări pentru anul 2025. 
Cadrul normativ primar în vigoare reglementează toate procesele aferente dezvoltării și coordonării 
politicilor publice și stabilește infrastructura instituțională guvernamentală necesară. Principalele 
reglementări în domeniul dezvoltării și coordonării politicilor publice sunt statuate în Legea nr. 
100/2017 cu privire la actele normative, Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul 
decizional, Legea nr. 235/2006 privind principiile de reglementare a activității economice, Legea nr. 
181/2014 privind finanțele publice și responsabilitatea fiscală. 
În anul 2024, Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative a fost modificată, fiind perfecționat 
procesul de documentare, analiză și fundamentare a proiectelor de acte normative, precum și 
perfecționate mecanismele de avizare și expertizare a proiecte lor, în special ce țin de conceptul de 
analiză a impactului reglementării, a expertizei de compatibilitate pentru proiectele cu relevanță UE 
și a expertizei juridice și anticorupție. 
Totodată, pentru facilitarea procesului de aplicare corectă și uniform a prevederilor legislației în 
vigoare, a fost dezvoltat un cadrul normativ secundar solid, care susține și ghidează autoritățile 
publice în realizarea celor mai importante procese, cum ar fi: planificarea strategică și procesul 
bugetar, armonizarea legislației naționale la acquis-ul UE și efectuarea expertizei de compatibilitate 
a proiectelor de acte normative, evaluarea impactului politicilor, estimarea costurilor politicilor, 
utilizarea datelor în procesul decizional. 
În vederea implementării modificărilor operate la Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, 
cât și recomandările din Raportul de monitorizare SIGMA a performanței RM în administrația 
publică în raport cu principiile administrației publice, în anul 2024 au fost introduse modificări la 
Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.610/2018, Regulamentul privind 
armonizarea legislației RM cu legislația UE, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1171/2018 și 
Regulamentul cu privire la plan ificarea strategică, aprobat prin Hotărârea Guvernului 386/2020. 
Astfel, au fost perfecționate reglementările principale care vin să asigure eficientizarea activității 
Guvernului, atât în procesul de planificare strategică și operațională, în procesul de creație legislativă 
a actelor normative adoptate de Guvern, cât și în relațiile acestuia cu autoritățile autonome, precum 
și ajustarea prevederilor referitoare la relațiile cu cetățenii și asigurarea accesului la informația de 
interes public. 
 
3 Hotărârea Guvernului nr. 661 din 25.09.2024 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=145291&lang=ro ), prin care a fost modificată Hotărârea Guvernului nr. 
386/2020 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=145294&lang=ro#  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

7 
 
Capacități administrative 
Pentru asigurarea unui management eficient și coerent al procesului de guvernare, Cancelaria de 
Stat, în cooperare cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției, exercită funcțiile și atribuțiile 
Centrului Guvernului. Atribuțiile - cheie ale Cancelariei  de Stat, reglementate prin Legea 
nr.136/2017 cu privire la Guvern, Hotărârea de Guvern nr. 610/2018 pentru aprobarea 
Regulamentului Guvernului, și Hotărârea de Guvern nr. 657/2009 pentru aprobarea Regulamentului 
privind organizarea și funcționarea, struct ura și efectivul -limită ale Cancelariei de Stat, vizează: 
coordonarea procesului de integrare europeană; coordonarea procesului de conformitate juridică a 
proiectelor de acte normative și de transpunere a legislației UE în cea națională; pregătirea și 
coordonarea ședințelor Guvernului, coordonarea procesului de planificare strategică, elaborare a 
politicilor și asigurare a coerenței cu prioritățile guvernamentale; coordonarea asistenței externe; 
monitorizarea performanței Guvernului, inclusiv reforma admini strației publice; coordonarea 
activității de comunicare a Guvernului și de asigurare a transparenței în procesul decizional; 
gestionarea relațiilor dintre Guvern și alte structuri ale statului, în primul rând Parlamentul și 
Președintele. 
În total, pentru asigurarea proceselor de coordonare a politicilor și integrare europeană în cadrul 
aparatului central al Cancelariei de Stat sunt prevăzute 147 unități de personal, ceea ce constituie 
circa 48% din efectivul limită al Cancelariei de Stat ( 306 unități). Actualmente, în cadrul a 18 
subdiviziuni structurale ale Cancelariei de Stat cu atribuții în domeniul dezvoltării și coordonării 
politicilor și integrare europeană sunt angajați 137 de persoane, ceea ce reprezintă circa 93% din 
numărul total de unități de personal (147 unități). 
În cadrul celor 14 ministere atribuțiile de planificare strategică și operațională, coordonarea 
procesului de elaborare a politicilor sectoriale în vederea creşterii eficienţei şi eficacităţii politicilor 
publice şi asigurării alinierii politicilor sectori ale la standardele şi cerinţele de aderare la UE sunt 
exercitate de subdiviziunile de coordonare a politicilor publice și integrare europeană, activitatea 
cărora este reglementată de Regulamentul - cadru al acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 
462/2021. În total, subdiviziunile respective dispun de un efectiv limită de 83 de unități de personal, 
de regulă constituite din 4-10 persoane, în dependență de domeniile gestionate de minister, acestea 
fiind suplinite cu personal în proporție de circa 82%. 
Suplimentar, începând cu anul 2022, personalul ministerelor a crescut în total cu circa 20% datorită 
consolidării subdiviziunilor sectoriale responsabile de elaborare a politicilor publice și a celor de 
coordonare a procesului de integrare europeană. 
Un rol important în verificarea calității politicilor publice și asigurarea fundamentării acestora în 
baza evidențelor, inclusiv a corelării acestora cu resursele disponibile, a fost conferit platformelor 
guvernamentale interinstituționale de coordonare, r econfigurate și consolidate: Consiliul pentru 
coordonarea dezvoltării durabile (CCDD) 4; Comitetul interministerial pentru planificare strategică 
(CIPS)5 și Platforma secretarilor generali a ministerelor (HG 610/2018). 
Implementarea agendei de reforme necesare și asigurarea unui ritm accelerat de avansare în procesul 
de aderare la UE constituie o provocare majoră pentru administrația publică din RM, Or, asigurarea 
capacităților instituționale necesare pentru realizarea a cestor reforme și asumarea schimbărilor 
 
4 Dispoziția Guvernului nr.181-d/2023 cu privire la Consiliul pentru coordonarea dezvoltării durabile.  
5 Hotărârea Guvernului nr.1070/2023 privind instituirea Comitetului interministerial pentru planificare strategică . 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

8 
 
sistemice în vederea pregătirii acestora pentru drepturile și obligațiile care vin odată cu aderarea la 
UE implică identificarea unor resurse administrative și financiare semnificative. 
În acest sens, Guvernul s -a angajat să promoveze dezvoltarea capacităților administrative și 
implementarea managementului performanței orientat spre rezultate al tuturor autorităților publice 
centrale, stabilindu-și în Programul de implementare a Strategiei de reformă a administrației publice 
din RM pentru anii 2023 -2030 revizuirea reglementărilor privind planificarea şi raportarea 
performanțelor instituționale ale autorităților publice centrale și dezvoltarea unui set de indicatori de 
performanță, încât către finele anului 2025, 100% autoritățile publice centrale să aplice în activitate 
managementul performanței orientat spre rezultate. 
Capacitățile tuturor autorităților administrației publice centrale urmează să fie dezvoltate și 
fortificate în vederea aplicării uniforme și corecte a sistemului de fundamentare şi implementare a 
politicilor publice pe bază de dovezi, care va fi generaliza t, consolidat şi va funcționa eficient, 
inclusiv în vederea: asigurării procesului de transpunere şi implementare a acquis -ului UE, 
îmbunătățirii coordonării şi planificării strategice a politicilor conform celor mai bune practici 
europene, asigurării proc eselor de estimare în raport a tuturor resurselor financiare disponibile 
(interne şi internaționale) şi creșterea semnificativă a capacității de valorificare a acestora. 
Capacitatea analitică și expertiza sectorială în prezent insuficient dezvoltată în ministere, va fi 
fortificată în special în domenii precum analiza datelor și evaluarea cantitativă și calitativă a 
impactului politicilor. În practică, calitatea analizei im pactului realizată în mod sistematic în 
procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, inclusiv controlul calității în acest domeniu 
urmează a fi îmbunătățite. 
Planuri de viitor 
Acțiunile planificate în domeniul dezvoltării și coordonării politicilor se vor axa pe creșterea 
capacităților autorităților necesare pentru implementarea reformelor planificate pentru pregătirea 
țării de a deveni un stat membru al UE, inclusiv vor fi fortificate capacitățile de elaborare și evaluare 
a politicilor, de management a fondurilor de preaderare și a capacităților de implementare a 
reformelor asociate procesului de aderare la UE. De asemenea, vor fi dezvoltate și puse în aplicare 
sistemele informa ționale de elaborare a politicilor de o manieră coordonată, predictibilă și 
transparentă, care să asigure o performanță instituțională solidă și o capacitate instituțională înaltă 
de livrare a reformelor necesare pentru transformarea țării într-un stat european. 
Pentru următoarea perioadă de planificare se propune implementarea uniformă și calitativă a noului 
cadru de reglementare în domeniul planificării strategice, care integrează plenar în sistemul de 
planificare pe termen mediu și scurt angajamentele RM în dom eniul integrării europene și oferă 
flexibilitate și coerență, asigurând operaționalizarea deplină a acestora. 
Dezvoltarea și implementarea sistemului informatic „e -Legislație” va asigura trasabilitatea, 
predictibilitatea și transparența procesului legislativ, iar dezvoltarea și implementarea sistemului 
informatic de monitorizare a documentelor de politici și a doc umentelor de planificare „e -
Monitorizare” va digitiza și unifica pe o platformă unică toate procesele aferente planificării 
strategice. 
Mecanismul de monitorizare a performanței instituționale în baza indicatorilor de performanță (KPI) 
va fi extins către finele anului 2026 pentru toate autoritățile publice centrale. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

9 
 
În perioada 2025 -2027 vor fi dezvoltate capacitățile a cel puțin 200 funcționari publici anual în 
domeniul elaborării politicilor și analizei impactului, conform noului cadru normativ și metodologic 
aprobat în anul 2024. Consolidarea capacităților funcțion arilor publici în toate domeniile care 
vizează procesul de aderare la UE și de management al proiectelor urmează a fi realizată în toate 
autoritățile întru creșterea capacităților de absorbție şi sprijinirea reformelor prin gestionarea 
eficientă a fondurilor de preaderare la UE. 
Aspecte financiare 
Pentru implementarea acțiunilor planificate privind promovarea managementului instituțional bazat 
pe performanțe, dezvoltarea soluțiilor digitale pentru creșterea eficienței în administrația publică, 
cooperarea cu societatea civilă și consolidarea capacită ților administrative, inclusiv la aspectele 
privind integrarea europeană, elaborarea politicilor și evaluarea impactului de reglementare, 
asigurarea transparenței decizionale, costurile totale estimate se estimează la circa 9,985.0 mii lei (≈ 
9.99 milioane lei), dintre care 3.649,0 mii lei vor fi acoperite din bugetul de stat iar 6.336,0 mii lei 
din asistență externă. 
SERVICIUL PUBLIC ȘI MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE 
 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Serviciul public din RM este reglementat printr-un cadru normativ cuprinzător, care asigură 
organizarea, funcționarea și profesionalizarea funcției publice, precum și managementul resurselor 
umane din administrația publică. Acest cadru include atât reglementări primare, cât și secundare, iar 
modificările recente ale acestora sunt orientate spre alinierea treptată la standardele UE și 
implementarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere (AA) dintre UE și RM. 
Reglementările de bază pentru funcția publică sunt reprezentate de Legea nr. 158/2008 cu privire la 
funcția publică și statutul funcționarului public, care definește funcția publică și stabilește regimul 
juridic aplicabil în domenii precum recrutarea, evaluarea, promovarea și răspunderea funcționarilor 
publici, completate de cele ale Hotărârii Guvernului nr. 201/2009 privind punerea în aplicare a 
prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. 
Reformarea serviciului public este coordonată prin documente strategice-cheie, cum sunt Strategia 
de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023 –2030, adoptată prin 
Hotărârea Guvernului nr. 126/2023, Programul de implementare, pentru anii 2023 -2026, a 
Strategiei de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023 -2030, 
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 352/2023, Planului național de acțiuni pentru aderarea 
Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii  2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului 
nr. 829/2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea recomandărilor din Raportul de 
monitorizare SIGMA a performanței Republicii Moldova în administrația publică în raport cu 
principiile administrației publice , aprobat prin Dispoziția Guvernului nr. 182 -d/2023 în care sunt 
stabilite măsurile necesare pentru modernizarea serviciului public, dar și alinierea la Principiile 
administrației publice6 care stabilesc criteriile pentru buna guvernanță publică. 
 
6 OCDE (2023), Principiile Administrației Publice, OCDE; Paris  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

10 
 
Serviciul public din RM a fost evaluat de SIGMA, în octombrie 2023, în conformitate cu Principiile 
administrației publice. Raportul evidențiază evoluțiile, necesitatea modificărilor cadrului normativ 
și direcțiile de acțiune esențiale pentru alinierea la standardele europene în domeniu. 
Prin adoptarea Legii nr. 47/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (actualizarea 
cadrului normativ aferent managementului resurselor umane) , s -au consolidat capacitățile de 
administrare a funcției publice, profesionalizarea și depolitizarea serviciului public, în special în 
ceea ce privește recrutarea, selecția și dezvoltarea profesională a funcționarilor publici de conducere 
de nivel superior. Totodată, pentru sporirea atractivității serviciului public au fost aprobate prin 
Legea nr. 96/2024, modificări la Legea nr. 123/2023 privind stagiile plătite în serviciul public. 
Regimul juridic al persoanelor cu funcții de demnitate publică și al personalului din cabinetele 
acestora este definit prin Legea nr. 199/2010 privind statutul persoanelor cu funcții de demnitate 
publică și Legea nr. 80/2010 privind statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții 
publice, în timp ce statutul personalului contractual este reglementat de Codul Muncii nr. 154/2003. 
Funcțiile publice cu statut special, precum cele din serviciul diplomatic, vamal, fiscal, securitatea 
publică și domeniul anticorupție, sunt reglementate prin acte normative speciale 7 care completează 
dispozițiile generale prevăzute de Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul 
funcționarului public. 
Pentru asigurarea unui standard ridicat de etică și integritate în serviciul public, cadrul normativ 
include Codul de conduită al funcționarului public, aprobat prin Legea nr. 25/2008, și este completat 
de reglementări precum Legea nr. 122/2018 privind avertizorii de integritate , Legea nr. 82/2017 
privind integritatea și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. 
Capacități administrative 
Politica statului în domeniul managementului funcției publice și al funcționarilor publici este de 
competența Guvernului și este realizată prin Cancelaria de Stat. Potrivit prevederilor Legii nr. 
136/2017 cu privire la Guvern , Cancelaria de Stat elaborează, coordonează, promovează și 
monitorizează implementarea politicii statului în domeniul managementului funcției publice și al 
funcționarilor publici în administrația publică. 
În domeniul managementului funcției publice și al funcționarilor publici, Cancelaria de Stat exercită 
următoarele funcții de bază, stabilite în Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul 
funcționarului public: elaborarea și promovarea politicii statului în domeniul serviciului public și a 
procedurilor de personal privind planificarea resurselor umane, asigurarea cu personal, formarea și 
dezvoltarea profesională continuă, motivarea și menținerea personalului, inclusiv sporirea 
atractivității funcției publice, precum și administrarea personalului, consolidar ea capacităților 
autorităților publice în domeniul implementării politicii statului în domeniul serviciului public și a 
procedurilor de personal. De asemenea, Cancelaria de Stat coordonează, la nivel național, sistemul 
de formare și dezvoltare profesională a personalului, contribuie la transformarea digitală în 
managementul funcției publice și asigură evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici la 
nivel național. 
 
7 Legea nr.761/2001 privind serviciul diplomatic, Legea nr. 302/2017 privind Serviciul Vamal, Codul Fiscal nr. 1163/1997, Legea  nr. 170/2007 privind statutul ofițerului 
de informații și securitate, Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public funcționarul ui public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Legea nr. 
1104/2002 privind Centrul Național Anticorupție etc. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

11 
 
Responsabilitatea pentru gestionarea personalului din autoritățile publice este împărțită între 
autoritățile administrației publice centrale și locale, în conformitate cu competențele atribuite prin 
cadrul normativ. 
Conform Hotărârii Guvernului nr. 657/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea 
și funcționarea, structura și efectivul -limită ale Cancelariei de Stat , gestionarea funcției publice și 
a funcționarilor publici la nivel național este exercitată prin subdiviziunea Direcția managementul 
funcției publice. Această Direcție este formată din 14 unități de personal, ceea ce reprezintă 4,33% 
din efectivul limită al Cancelariei de Stat. Raportul dintre numărul personalului din Direcția 
managementul funcției publice și numărul de funcții publice instituit e în administrația publică este 
de 1:1388, ceea ce reflectă resurse limitate raportate la volumul responsabilităților. 
Punerea în aplicare a politicilor și cadrului normativ în domeniul managementului resurselor umane, 
formarea funcționarilor publici și gestionarea evidenței acestora la nivelul autorităților publice 
centrale și locale este realizată de subdiviziunile de re surse umane, de regulă compuse din 1 -3 
persoane. Aceste subdiviziuni îndeplinesc, în principal, sarcini administrative, cum ar fi gestionarea 
personalului, furnizarea asistenței informaționale și metodologice în managementul funcției publice, 
precum și menținerea evidenței datelor și documentelor referitoare la personalul autorității publice. 
La nivelul ministerelor și al autorităților publice centrale subordonate Guvernului, raportul dintre 
numărul persoanelor din subdiviziunile de resurse umane și efectivul-limită al acestor autorități este 
de 1:45, ceea ce subliniază resursele insuficiente pentru gestionarea eficientă a resurselor umane. 
Capacitatea administrativă în acest domeniu este determinată și de lipsa unui sistem informațional 
integrat pentru gestionarea resurselor umane în serviciul public. Un astfel de sistem ar putea oferi 
informații complete pentru luarea deciziilor în domeniu și ar servi drept instrument de lucru pentru 
subdiviziunile de resurse umane. 
Capacitățile administrative existente sunt în curs de consolidare, inclusiv prin introducerea unor 
criterii clare pentru stabilirea numărului de unități în subdiviziunile de resurse umane, conform 
Regulamentului-cadru al subdiviziunii resurse umane din autoritatea publică, aprobat prin Hotărârea 
Guvernului nr. 201/2009, care pune în aplicare prevederile Legii nr. 158/2008 privind funcția publică 
și statutul funcționarului public. 
  
Planuri de viitor 
În domeniul serviciului public și managementului resurselor umane, măsurile normative nu vizează 
transpunerea actelor UE, dar sunt esențiale pentru implementarea prevederilor art. 22 din Acordul 
de Asociere (AA) dintre UE și RM, a recomandărilor Comisiei E uropene reflectate în Raportul de 
țară pe 2024 privind RM, precum și a celor prezentate în Raportul de monitorizare SIGMA 
„Administrația publică în Republica Moldova”. 
Pentru intervalul 2025–2027, sunt esențiale măsurile legislative pentru crearea unui serviciu public 
modern, eficient și integru, capabil să răspundă cerințelor actuale și viitoare în procesul de integrare 
europeană. Acestea includ: 
  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

12 
 
1. Modificarea Legii nr. 158/2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public și a 
Hotărârii Guvernului nr. 201/2009 privind aplicarea acestei legi . Scopul este implementarea 
practicilor de recrutare competitive, evaluare și promovare bazate pe merit și depolitizare în serviciul 
public. Imperativitatea acestor proceduri rezultă din recomandarea Comisiei Europene de a „elabora 
și aproba o politică și legislație generale privind profesionalizarea serviciului public și a politicilor 
de resurse umane bazate pe merit”, menționată în capitolul RAP din Raportul de țară pe 2024 privind 
RM. Modificările normative vor fi precedate de elaborarea unor concepte moderne care să transpună 
meritocrația în sistemul de recrutare în funcția publică, dezvoltarea în carieră a funcționarilor publici 
și cadrul de competențe al funcționarilor publici. 
2. Elaborarea Hotărârilor de Guvern privind crearea entității responsabile de dezvoltarea 
profesională a funcționarilor publici și privind aprobarea Programului de formare și dezvoltare 
profesională a funcționarilor publici pentru 2025 –2027. Aceste elaborări normative se aliază la 
recomandarea Comisiei Europene privind profesionalizarea serviciului public. 
3. Revizuirea Legii nr. 123/2023 privind stagiile plătite în serviciul public , inclusiv și cadrul 
secundar aferent, pentru atenuarea provocărilor legate de atragerea și menținerea funcționarilor 
publici competenți, menționate de Comisia Europeană în Raportul de țară pe 2024 privind RM. 
Aceste modificări vor fi fundamentate pe principiile meritocrației, transparenței și egalității de șanse 
în accesul la serviciul public. 
4. Elaborarea și adoptarea Legii privind Codul de conduită și etică profesională pentru 
persoanele cu funcții de demnitate publică, aliniată la recomandările GRECO. Această lege va avea 
scopul de a promova valorile etice în rândul demnitarilor și de a asigura un climat de integritate 
instituțională în administrația publică. 
5. Modificarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. 
Cadrul normativ primar aferent politicii de salarizare va fi modificat în vederea revizuirii sistemului 
unitar de salarizare pentru a asigura o remunerare adecvată care reflectă echitatea internă, 
transparența, competitivitatea relativă și stimulează performanța demonstrată, pentru personalul din 
administrația publică, dar și altor grupuri ocupaționale din sectorul bugetar. 
6. Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1231/2018 „Pentru punerea în aplicare a 
prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar”. Cadrul 
normativ secundar aferent politicii de salarizare va fi revizuit în conformitate cu prevederile noi ale 
Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. 
7. Dezvoltarea sistemului informaţional de evidenţă, gestiune şi raportare a angajaţilor în sectorul 
bugetar, inclusiv a funcţionarilor publici (SI REA). 
Implementarea cerințelor de aderare la UE implică și măsuri de consolidare a capacităților 
administrative în domeniul serviciului public și managementului resurselor pentru dezvoltarea unei 
administrații publice eficiente, transparente și profesioniste, capabile să gestioneze resursele umane 
conform principiilor meritocrației, eticii și integrității. Acțiunile prioritare includ atât transpunerea 
cadrului normativ, cât și îmbunătățirea competențelor instituționale pentru aplicarea eficientă a 
politicilor europene în acest domeniu esențial. 
Raportat la constatările și recomandările Comisiei Europene reflectate în Raportul de țară pe 2024 
privind RM și la cele prezentate în Raportul de monitorizare SIGMA „Administrația publică în 
Republica Moldova”, măsurile de consolidare a capacităților administrative sunt planificate astfel: 
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

13 
 
1. Consolidarea rolului și capacităților instituționale ale Cancelariei de Stat și ale 
subdiviziunilor de resurse umane din autoritățile publice, în cadrul unui sistem integrat de 
management al funcției publice și al funcționarilor publici . În acest scop, vor fi implementate 
următoarele acțiuni: stabilirea numărului de personal necesar Cancelariei de Stat în funcție de natura, 
volumul și complexitatea atribuțiilor, în calitate de coordonator național al sistemului de 
management al funcției publice, precum ș i asigurarea unei structuri redimensionate pentru 
subdiviziunile resurse umane din autoritățile publice, conform standardelor aprobate; elaborarea și 
aplicarea procedurilor/instrumentelor standardizate pentru monitorizarea implementării procedurilor 
de personal la nivelul autorităților administrației publice centrale, contribuind astfel la uniformizarea 
și eficientizarea proceselor de management al resurselor umane; dezvoltarea  competențelor 
profesionale ale personalului din Cancelaria de Stat și subdivizi unile de resurse umane din 
autoritățile publice centrale, prin programe de formare și dezvoltare profesională, formare a 
formatorilor, mentorat și schimb de experiență. 
2. Implementarea mecanismelor de monitorizare și evaluare a respectării cadrului normativ 
privind gestionarea funcției publice și a funcționarilor publici în cadrul autorităților publice 
centrale, pentru asigurarea conformității, eficienței și transparenței proceselor administrative, 
acțiune care va necesita elaborarea de proceduri și instrumente standardizate pentru monitorizarea 
implementării procedurilor de personal, și elaborarea ghidurilor metodologice pentru implementarea 
cadrului normativ privind funcția publică. 
3. Modernizarea sistemului de management al funcției publice prin implementarea unui sistem 
standardizat și uniform de recrutare, promovare și evaluare. Acțiunea implică elaborarea a noilor 
concepte privind sistemul de recrutare în funcția publică pentru autoritățile publice centrale, privind 
dezvoltarea în carieră a funcționarilor publici și privind cadrul de competență al funcționarilor 
publici, dar și pilotarea acestora. 
4. Dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat pentru evidența și gestionarea 
funcțiilor publice și a funcționarilor publici (SI EMRU).  Această măsură are ca scop asigurarea 
evidenței și gestionarea eficientă a funcțiilor publice și personalului din autoritățile publice, 
contribuind la creșterea transparenței, eficienței și accesibilității procedurilor de personal. Acțiunea 
respective va sprijini consolidarea capacităților administrative, prin oferirea unui instrument modern 
și performant p entru gestionarea resurselor umane, susținând astfel alinierea serviciului public la 
standardele europene. Acțiuni planificate pentru elaborarea și implementarea acestui sistem 
informațional vizează: dezvoltarea și aprobarea cadrului de reglementare necesa r pentru 
implementarea și utilizarea SI EMRU, incluzând și normele tehnice relevante; proiectarea și 
dezvoltarea modulară a SI EMRU, asigurând funcționalitățile necesare, precum și interoperabilitatea 
cu alte sisteme informatice relevate domeniului. 
5. Consolidarea capacităților instituționale în domeniul formării și dezvoltării profesionale a 
funcționarilor publici. Această acțiune are drept obiectiv crearea unui sistem integrat și performant 
de formare profesională, capabil să sprijine dezvoltarea continuă a competențelor funcționarilor 
publici și să promoveze excelența în administrația publică și implică: crearea u nei entități dedicate 
formării și dezvoltării profesionale a funcționarilor publici, cu scopul de a eficientiza activitățile de 
formare și de a asigura un cadru coerent și modern de dezvoltare profesională la nivel național; 
îmbunătățirea abilităților profesionale ale personalului și formatorilor naționali ai entității 
responsabile, prin programe specializate de formare, mentorat și schimbu ri de experiență, pentru a 
susține calitatea și eficiența proceselor de instruire. 
6. Implementarea Programului de formare și dezvoltare profesională a funcționarilor publici 
pentru perioada 2025 -2027. Scopul implementării Programului este profesionalizarea funcției 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

14 
 
publice prin crearea și implementarea unui sistem modern, eficient și adaptat nevoilor actuale ale 
administrației publice, inclusiv și consolidarea capacităților profesionale ale funcționarilor publici. 
7. Implementarea programului de stagii plătite în administrația publică , fundamentat pe 
principiile meritocrației, transparenței și egalității de șanse, pentru atragerea și dezvoltarea viitorilor 
profesioniști în serviciul public, contribuind la creșterea competitivității și calității resurselor umane 
în administrația publică. 
8. Dezvoltarea capacităților manageriale și profesionale ale funcționarilor publici de 
conducere de nivel superior din administrația publică centrală, prin care se urmărește formarea unui 
corp de lideri și manageri capabili să răspundă provocărilor actuale, să asigure performanța 
instituțională și să contribuie la dezvoltarea durabilă a administrației publice. Acțiunea se va realiza 
prin: dezvoltarea și implementarea a unui program de formare specializată pentru funcționarii publici 
de conducere, axat pe leadership, planificare strategică și managementul performanței și elaborarea 
și implementarea unui Curs managerial destinat funcționarilor publici de conducere. 
9.    Consolidarea mecanismelor de integritate instituțională și etică profesională în administrația 
publică, pentru crearea unui mediu instituțional bazat pe integritate și responsabilitate, precum și 
alinierea la recomandările GRECO privind buna guvernare și prevenirea corupției în administrația 
publică prin elaborarea și implementarea unui ghid metodologic de  aplicare a Codului de conduită 
și etică profesională și prin dezvoltarea și pilotarea unui instrument de monitorizare a respectării 
restricțiilor post-angajare, pentru asigurarea conformității și prevenirea conflictelor de interese în 
administrația publică. 
Aspecte financiare 
Pentru realizarea acțiunilor planificate privind elaborarea actelor normative, implementarea acquis-
ului și consolidarea capacităților administrative, costurile totale estimate se ridică la 81.241 mii lei, 
conform analizei necesarului financiar. Dintre care 5.345,9 mii lei sunt acoperite din resursele 
alocate de la bugetul de stat, iar restul sumei reprezintă costuri neacoperite la momentul actual, care 
necesită identificarea surselor financiare suplimentare, inclusiv din partea partenerilor de dezvoltare. 
 
ORGANIZARE, RESPONSABILITATE ȘI SUPRAVEGHERE 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Cadrul legislativ al administrației publice, pe componenta Organizare, responsabilitate și 
supraveghere, include un ansamblu de acte normative care reglementează structura, funcționarea și 
monitorizarea autorităților publice centrale și locale, precum și responsabilitatea acestora față de 
cetățeni și alte entități relevante. Printre principalele acte normat ive care stau la baza organizării și 
funcționării administrației publice din RM enunțăm: Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, care 
stabilește structu ra și atribuțiile Guvernului, Legea nr. 98/2012 privind administrația publică 
centrală de specialitate , care reglementează organizarea și funcționarea ministerelor și a altor 
autorități administrative centrale, Legea nr. 140/2025 privind modificarea unor acte normative, care 
vizează migrarea unor autorități administrative centrale din subordinea Guvernului către ministerele 
de resort, precum și Hotărârea Guvernului nr. 284/2025 privind reglementarea modului de 
organizare şi funcţionare a autorităţilor admin istraţiei publice centrale de specialitate , Legea nr. 
436/2006 privind administrația publică locală , care definește structura, competențele și funcțiile 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

15 
 
autorităților publice locale, și Legea nr. 435/2006 privind descentralizarea administrativă , care 
reglementează transferul de competențe de la nivel central către autoritățile locale. 
În vederea asigurării serviciilor decente și adecvate la nivel local, precum și în scopul asigurării unei 
administrări eficiente, a fost adoptată Legea nr. 17/2023 cu privire la asociațiile de dezvoltare 
intercomunitară și Hotărârea Guvernului nr. 609/2023 pentru punerea în aplicare a prevederilor 
Legii nr. 17/2023 cu privire la asociaţiile de dezvoltare intercomunitară. 
În scopul creșterii capacității instituționale a autorităților administrației publice locale, a fost 
adoptată Legea nr. 225/2023 privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ -teritoriale 
și aprobată Hotărârea Guvernului nr. 925/2023 cu privire aprobarea Metodologiei privind 
amalgamarea voluntară. 
Transparența decizională și accesul cetățenilor la informațiile publice sunt reglementate prin Legea 
nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional  și Legea nr. 148/2023 privind accesul la 
informațiile de interes public , adoptată de Parlament la 9 iunie 2023. Noul act normativ extinde 
categoriile de entități obligate să ofere informații de interes public, reglementează conceptul de 
transparență proactivă și, spre deosebire de legea anterioară, asigură accesul la informațiile de interes 
public pentru orice persoană fizică sau juridică care se află pe teritoriul RM. 
Adițional, au fost adoptate Hotărârea Guvernului nr. 1027/2023 privind modul de înregistrare a 
cererilor de comunicare a informațiilor de interes public și Hotărârea Guvernului nr. 728/2023 cu 
privire la site-urile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice și cerințele minime privind 
profilurile de socializare ale acestora . În ceea ce privește responsabilitatea financiară, Legea nr. 
229/2010 privind controlul financiar public intern și Legea nr. 181/2014 privind finanțele publice 
și responsabilitatea fiscală instituie mecanisme pentru utilizarea eficientă a resurselor publice și 
respectarea normelor de gestiune financiară. 
Supravegherea și controlul autorităților publice sunt reglementate prin Legea nr. 260/2017 privind 
organizarea și funcționarea Curții de Conturi (CCRM) , care efectuează audituri financiare, de 
conformitate și de performanță, și Legea nr. 52/2014 privind Avocatul Poporului , care protejează 
drepturile cetățenilor și monitorizează conformitatea autorităților cu normele de drept. Legea 
supremă a statului identifică mandatul general de audit al CCRM, iar Legea nr. 260/2017 8 privind 
organizarea și funcționarea Curții de Conturi a RM îi oferă statutul de Instituție Supremă de Audit 
(ISA) și gradul de independență necesar, așa precum prevede Cadrul Declarațiilor Profesionale ale 
INTOSAI9. Legea organică a CCRM divizează clar mandatul obligatoriu de audit de cel opțional și 
oferă dreptul de a realiza toate tipurile de audit prevăzute de SIA INTOSAI, precum și stipulează 
funcțiile și responsabilitățile participanților la procesul de planifi care și de implementare a 
activităților de audit public extern etc. 
Acest set de reglementări formează un cadru juridic robust, menit să asigure organizarea eficientă, 
responsabilitatea în utilizarea resurselor publice și transparența activității administrației, contribuind 
la consolidarea încrederii cetățenilor și alinierea la standardele europene. 
Capacități administrative 
 
8 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=141392&lang=ro#  
9 În special Secțiunea 5 din INTOSAI-P1 „Declarația de la Lima” și Principiul 1 din INTOSAI – P 10 „Declarația de la Mexic” (independență organizațională, 
funcțională, operațională și financiară). 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

16 
 
Adaptarea instituțiilor și mecanismelor de guvernare la principiile și valorile europene presupune o 
abordare strategică în ceea ce privește organizarea, coordonarea, supravegherea și responsabilitatea 
la nivel central și local. Astfel, structura administrației publice devine nu doar un instrument 
operațional, ci și un garant al tranziției către un model de guvernare compatibil cu cerințele UE. 
Conform art.  31 al Legii nr. 136/2017 cu privire la Guvern, Cancelaria de Stat elaborează, 
coordonează, promovează și monitorizează implementarea politicii statului în domeniul reformei 
administrației publice centrale, locale și de descentralizare administrativă. 
 Printre obiectivele centrale ale procesului de reformă la subcomponenta Organizare se numără 
raționalizarea și eficientizarea sistemului administrației publice centrale prin implementarea unui 
cadru de reglementare unitar, coerent și transparent, precum și continuarea reformei administrației 
publice locale, în principal prin facilitarea procesului de amalgamare voluntară, promovarea 
instrumentelor de cooperare intercomunitară și creșterea capacităților administrative ale APL. 
Cancelaria de Stat este autori tatea responsabilă de coordonarea implementării și monitorizării 
acestor reforme. Direcțiile direct responsabile de acest proces din cadrul Cancelariei de Stat sunt: 
Direcția administrație publică centrală și Direcția administrație publică locală și coordo narea 
activității oficiilor teritoriale. 
Per ansamblu, Direcția administrație publică centrală dispune de 7 poziții planificate, toate fiind 
ocupate, asigurând o rată de ocupare de 100%. Acestea reprezintă 2,29% din totalul pozițiilor 
Cancelariei de Stat (306 poziții) și 8,64% din cele 81 de poziții cărora le sunt atribuite responsabilități 
pe diferite domenii ale RAP. 
Direcția administrație publică locală și coordonarea activității oficiilor teritoriale dispune de 11 
poziții planificate, reprezentând 3,60%  din totalul pozițiilor Cancelariei de Stat (306 poziții). În 
prezent, 9 din cele 11 poziții sunt ocupate asigurând o rată de ocupare de 90,91%. La nivel local, 
autoritățile APL, organizate pe principiul autonomiei și descentralizării, sunt responsabile pentru 
implementarea politicilor naționale și furnizarea serviciilor publice de bază. Acestea colaborează cu 
Cancelaria de Stat prin intermediul oficiilor teritoriale, asigurând o conexiune eficientă între 
nivelurile de guvernare. 
La subcomponenta Responsabilitate și supraveghere, monitorizarea și controlul implementării Legii 
nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public  sunt efectuate de către Avocatul 
Poporului și Cancelaria de Stat. În acest sens, rolul Cancelariei de Stat este de a colecta datele 
statistice din registrele cererilor de comunicare a informațiilor de interes public și de a elabora anual 
Raportul privind examinarea și soluționarea cererilor de comunicare a informațiilor de interes public. 
Curtea de Conturi, de comun cu celelalte autorități ale statului, depune eforturi în procesul de aderare 
a RM la UE, participând și oferind contribuție Grupului de lucru responsabil de RAP. Aparatul Curții 
de Conturi este structurat în direcții generale și  autonome de audit, direcții, secții și servicii de 
specialitate. Curtea de Conturi își desfășoară activitatea cu un efectiv -limită de personal de 164 de 
unități, dintre care - personal cu atribuții de audit public (112 unități),  personal de specialitate (43 
unități) și personal tehnic (2 unități). 
La finele anului 2024, din 164 de unități aprobate, în cadrul CCRM activau 138 de persoane, fiind 
înregistrate 26 de funcții vacante, 17 din care (65%) reprezentând funcții cu atribuții de audit. Cauza 
principală a acestei situații este salarizarea neatrac tivă versus creșterea cerințelor de calitate și a 
volumului muncii auditorilor, care nu acceptă condițiile respective de muncă. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

17 
 
În contextul intensificării eforturilor pentru integrarea europeană, administrația publică din RM se 
confruntă cu o serie de provocări continue legate de consolidarea capacităților administrative. Printre 
acestea se numără finanțarea insuficientă, care limitează dezvoltarea autonomiei instituțiilor publice 
și dificultățile în retenția personalului calificat din cauza nivelului scăzut al remunerării. În plus, 
implementarea reformelor este adesea afectată de suprapunerile funcționale și de coordonarea 
insuficientă între nivelurile central și local de guvernare. 
 
Planuri de viitor 
Printre obiectivele centrale ale procesului de reformă la componenta Organizare, responsabilitate 
și supraveghere se numără raționalizarea și eficientizarea sistemului administrației publice centrale, 
continuarea reformei administrației publice locale, asigurarea transparenței administrației publice, 
optimizarea mecanismului de evaluare a performanței instituționale, și consolidarea capacităților de 
monitorizare, supraveghere și control a autorităților publice autonome: Curtea de Conturi și Oficiul 
Avocatului Poporului. 
În ceea ce privește raționalizarea și eficientizarea sistemului administrației publice centrale se 
urmărește adoptarea unui cadru de reglementare unitar, coerent și transparent, eliminarea 
suprapunerilor și delimitarea clară a diferențelor dintre autoritate publică și instituție publică. În acest 
sens, este planificată adoptarea Legii cu privire la instituțiile publice , care stabilește normele 
generale pentru organizarea și funcționarea instituțiilor publice, incluzând criterii de eficiență, 
responsabilitate și transparență, și oferind un cadru uniform pentru eficientizarea activității 
instituțiilor publice. În completarea acesteia, este planificată adoptarea Legii privind modificarea 
cadrului normativ conex Legii privind instituțiile publice , pentru a pune în aplicare noile 
reglementări. 
În contextul procesului amplu de reformare a administrației publice centrale, sunt planificate acțiuni 
care vizează consolidarea capacităților instituționale și profesionale ale Cancelariei de Stat în 
domeniul elaborării și coordonării politicilor conexe r eformei administrației publice centrale. 
Această inițiativă urmărește dezvoltarea competențelor tehnice și profesionale ale personalului 
implicat, pentru a asigura o gestionare eficientă și coerentă a proceselor de reformă, în conformitate 
cu obiectivele strategice și angajamentele asumate. 
Guvernul își propune pentru perioada 2025-2026 continuarea reformei administrației publice locale, 
în principal prin facilitarea procesului de amalgamare voluntară și promovarea instrumentelor de 
cooperare intercomunitară, inclusiv Asociațiile de Dezvoltar e Intercomunitară (ADI). Obiectivul 
general al reformei administrației publice locale se axează pe creșterea capacităților administrative, 
consolidarea autonomiei financiare, patrimoniale și instituționale a APL, prin politici eficace de 
dezvoltare economică și socială la nivel local, ținând cont în mod deplin de aspirațiile RM de aderare 
la UE.  
Un pas semnificativ în procesul de realizare a amalgamării voluntare îl constituie adoptarea Legii 
nr. 145/2025 pentru modificarea anexei nr. 3 la Legea nr. 764/2001 privind organizarea 
administrativ-teritorială a Republicii Moldova , în contextul aprobării deciziilor consiliilor locale 
din următoarele unități administrativ -teritoriale: orașul Leova, satele Sîrma, Tochile Răducani și 
Sărata-Răzeși din raionul Leova, precum și satul Călinești, comuna Chetriș, și satul Hîncești. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

18 
 
În contextul politicii de amalgamare voluntară autoritățile locale vor beneficia de stimulente 
financiare, condiții, reguli și criterii suplimentare, astfel ca unitățile locale rezultante să fie viabile 
economic, geografic și funcțional. 
În scopul accentuării rolului Asociațiilor reprezentative ale APL, precum și a importanței 
reprezentării uniforme a tuturor APL din Moldova în procesul de Integrare Europeană, se reliefează 
susținerea oportunității de dezvoltare a platformelor consultative , de dialog și cooperare, inclusiv 
aderarea la platformele instituționale europene existente. La 1 aprilie 2025 a fost a fost creat Grupul 
de lucru dedicat Republicii Moldova în cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR), organ 
consultativ al Uniunii Europene, care reprezintă autoritățile locale și regionale.  
Totodată, în procesul de aliniere a RM la standardele europene și implementarea în practică a 
principiilor de bună guvernare locală, un accent important se va plasa pe sporirea capacităților 
profesionale ale Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, astfel ca APL să beneficieze de suport 
metodologic mai calificat în procesul de exercitare a funcțiilor administrative. 
La subcomponenta Supraveghere, pentru domeniul „Audit public extern”, realizat de Curtea de 
Conturi a RM, nu există niciun acquis care să necesite transpunerea în legislația națională. Cerința 
UE în acest domeniu este următoarea : O țară candidată trebuie să adopte și să implementeze 
standardele de audit extern, așa cum sunt definite de Organizația Internațională a Instituțiilor 
Supreme de Audit (INTOSAI), în special declarațiile sale din Mexic și Lima. 
În perioada 2022 -2024, necesitatea asigurării „de jure” și „de facto” a independenței Curții de 
Conturi a fost scoasă în evidență în multiple rapoarte de evaluare a RAP, managementului finanțelor 
publice (MFP), auditului extern, precum și în rapoartele de țară ale Comisiei UE. În acest scop au 
fost oferite recomandări țintite pe eliminarea impedimentelor, care au fost recunoscute integral și 
luate în calcul atât de Curtea de Conturi, cât și de Guvern, fiind aprobate acțiuni concrete în acest 
sens, asumate ca angajamente de țară în procesul de aderare la UE. 
La această etapă, CCRM dispune de un grad suficient de independență operațională și funcțională. 
Pe viitor urmează să întreprindă acțiuni în vederea alinierii RM la „bunele practici” privind 
recunoașterea și respectarea independenței Curții de Conturi în c alitate de Instituție Supremă de 
Audit a statului. 
În continuare, CCRM va depune eforturi pentru îmbunătățirea procesului de monitorizare a 
implementării recomandărilor de audit și de instruire a noilor utilizatori din cadrul entităților auditate 
cu privire la operarea SIA „Audit CCRM”. De asemenea, va maj ora etapizat numărul de audituri 
financiare obligatorii realizate în SIA „Audit CCRM” (modulul „Audit financiar”). Aceasta va 
contribui la eficientizarea treptată a resurselor umane și de timp necesare pentru exercitarea 
mandatului obligatoriu de audit. Di n contul resurselor economisite, CCRM va spori numărul și va 
extinde aria de audit al conformității. Un accent mare Curtea va pune pe consolidarea capacităților 
instituționale privind realizarea calitativă a auditului performanței. 
În prezent, o preocupare la fel de importantă este identificarea modelului de țară pentru auditarea 
APL de nivelul I și nivelul II, a ÎM etc., adică a entităților pasibile auditării de către CCRM, dar care 
nu fac parte din mandatul obligatoriu al ISA. Audi tarea administrației publice locale rămâne o 
provocare și pentru unele state UE. În comunitatea statelor europene există mai multe modele de 
implementare a auditului în sectorul administrației publice locale, care necesită a fi studiate și 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

19 
 
analizate în scopul identificării soluțiilor potrivite pentru aprobarea modelului oportun RM. Cu 
suportul SIGMA va fi realizată o evaluare externă a contextului și a situației reale la acest capitol, 
în baza căreia va fi elaborat un Concept privind modelul  de țară și politica auditării administrației 
publice locale, inclusiv actorii implicați în aceste activități. 
Consolidarea capacităților Curții de Conturi va duce la eficientizarea funcției de monitorizare, 
supraveghere și control al autorităților și instituțiilor publice. Utilizarea mai eficientă de către 
Parlament a rezultatelor auditului public extern va spori funcția de control parlamentar asupra 
instituțiilor guvernamentale. Elaborarea și aprobarea conceptului de auditare a APL va aduce 
claritate în acest domeniu și va asigura majorarea ariei de acoperire cu audit și control al acestei 
componente importante a Bugetului Public Național. 
În cadrul eforturilor de integrare în UE un accent deosebit este pus pe asigurarea transparenței 
administrației publice și garantarea dreptului legal de acces la informațiile de interes public. Pentru 
a asigura o monitorizare mai eficientă a implementării Legii nr. 148/2023, s-a dezvoltat modulul e-
Petiții pe platforma e -Democrație , care include instrumente digitale necesare pentru depunerea și 
procesarea cererilor de acces la informații de interes public, vizualizarea trasabilității acestora. 
Momentan se lucrează la îmbunătățirea funcționalului de generarea de date statistice dezagregate 
privind examinarea cererilor de către furnizorii de informații. În paralel se dezvoltă funcționalități 
specifice privind depunerea petițiilor din domeniul protecției consu matorilor.  Acțiunea este 
implimentată de Agenția de Guvernare Electronică în colaborare cu Cancelaria de Stat și 
Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor.  
Adițional, sunt planificate instruiri pentru fortificarea capacităților de implementare a legii ale 
personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice, iar pentru asigurarea respectării cerințelor 
privind transparența proactivă vor fi monitorizate anual paginile web oficiale ale autorităților publice 
centrale și locale. 
Aspecte financiare 
Pentru implementarea acțiunilor planificate privind elaborarea actelor normative, implementarea 
acquis-ului și consolidarea capacităților administrative, costurile totale estimate se ridică la 15.107,6 
mii (≈ 15,11 milioane lei). 
Costurile pentru elaborarea actelor normative, sunt estimate la 998.0 mii lei (≈ 1.00 milion lei), fiind 
integral acoperite din resursele alocate de la bugetul de stat. 
Costurile pentru implementarea acquis -ului și consolidarea capacităților administrative sunt 
estimate la 14.109,6 mii lei ( ≈ 14.11 milioane lei), dintre care 2.234,5 mii lei vor fi acoperite din 
bugetul de stat, 8.083,0 mii lei - din asistență externă, 1.050,0 mii lei reprezintă cheltuieli neacoperite 
în prezent, iar 2.742,1 mii lei constituie un necesar financiar a cărui sursă de acoperire nu a fost încă 
determinată. 
PRESTAREA SERVICIILOR PUBLICE 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

20 
 
Pentru componenta de Prestare a serviciilor, este importantă alinierea legislației naționale la 2 
Regulamente UE: 
 
- Regulamentul (UE) 2024/903 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 de 
stabilire a unor măsuri pentru un nivel ridicat de interoperabilitate a sectorului pulic în întreaga 
Uniune ( Regulamentul privind Europa interoperabilă ). Chiar dacă cadrul național de 
interoperabilitate este aliniat principiilor Cadrului European de Interoperabilitate, Regulamentul 
(UE) 2024/903 nu a fost transpus în legislația națională. 
- Regulamentul (UE) 2024/1183 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de 
modificare a Regulamentului (UE) nr.910/2014 în ceea ce privește instituirea cadrului european 
pentru identitatea digitală . Acest Regulament nu este transpus, însă este necesară alinierea 
legislației RM la acest act UE, întrucât va permite RM să ofere identități digitale sigure și 
interoperabile, facilitând accesul cetățenilor la servicii publice și participarea la tranzacții  
transfrontaliere. 
Aferent celor menționate mai sus, la etapa actuală, cele mai importante acte normative care 
reglementează principiile prestării serviciilor publice, responsabilitățile prestatorilor de servicii și 
cerințele față de serviciile publice, precum și reutilizarea datelor în prestarea serviciilor publice sunt: 
- Legea cu privire la serviciile publice nr. 234/2021 și cadrul normativ conex, principalele elemente 
inovative și de importanță majoră ale acesteia fiind centrarea pe cetățean (user -centricity), 
implementarea serviciilor publice proactive, prestarea serviciilor publice în formă electronică în mod 
implicit (digital-by-default) și pr ioritar (digital-first), furnizarea datelor doar o singură dată (once 
only), incluziune și accesibilitate, caracterul omnicanal al prestării serviciilor publice. 
- Legea nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate  și cadrul normativ conex, 
care are scopul de a facilita și a eficientiza schimbul de date și interoperabilitatea în cadrul sectorului 
public, precum și între sectorul public și cel privat, în vederea creșterii calității serviciilor publice 
prestate, a cre ării noilor servicii publice electronice, a optimizării activității sectorului public și a 
asigurării securității informaționale. 
Capacități administrative 
La nivel de elaborare și promovare a politicilor,  următoarele entități publice au responsabilități 
privind prestarea serviciilor publice: 
- Cancelaria de Stat este responsabilă de aspectele care vizează reingineria  serviciilor publice prin 
asigurarea promovării şi monitorizării implementării politicii statului în domeniul modernizării 
acestora. Schimbarea sau optimizarea modului de prestare a serviciilor implică reorganizarea sau 
restructurarea entităților publice i mplicate, având impact direct asupra RAP și cu implicații care 
vizează Cancelaria de Stat. În cadrul Cancelariei de Stat funcționează 2 subdiviziuni care sunt conexe 
componentei de prestare a serviciilor: Direcția administrație publică centrală și Direcția  
administrație publică locală și coordonarea activității oficiilor teritoriale. 
- Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării  - asigură realizarea politicii guvernamentale pe 
domeniul digitalizării serviciilor publice, tehnologia informației și economia digitală, securitate 
cibernetică etc. Activitatea MDED în domeniile specificate este asigurată de Secretarul de Stat pe 
digitalizare, responsabil pentru determinarea obiectivelor și direcțiilor strategice, dar și coordonarea 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

21 
 
activității subdiviziunii structurale specifice: Direcția politici în domeniul tehnologiei informației și 
digitalizării. Din numărul total de 10 posturi în subdiviziunea respectivă, 9 din acestea sunt ocupate. 
- Consiliul Național pentru Digitalizare asigură prioritizarea de către entitățile publice a eforturilor 
de digitalizare care se aliniază cu Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova 2030, 
monitorizează și coordonează implementarea programelor pentru implementarea Strategiei, inclusiv 
măsurarea performanței. Consiliul a fost instituit la 27 noiembrie 2023 și este condus de Viceprim -
ministru, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Consiliul include membri din sectorul 
public și privat, industria ICT și societatea civilă. 
La nivel de implementare a politicilor din domeniu: 
 
- Agenția de Guvernare Electronică  are misiunea de modernizare a serviciilor publice, prin 
conceptualizarea, reingineria și oferirea soluțiilor digitale eficiente pentru creșterea accesibilității și 
calității acestora, implementarea cadrului de interoperabilitate, coordonarea investițiilor  IT în 
sectorul public. 
- Agenția Servicii Publice  asigură implementarea mecanismului ghișeului unic la prestarea 
serviciilor publice prin intermediul a 40 de centre multifuncționale, instituite la nivel regional, și este 
posesorul principalelor resurse informaționale de stat (Registrul populației, Registr ul unităților de 
drept, Registrul de evidență a mijloacelor de transport și a conducătorilor de autovehicule, Registrul 
actelor de stare civilă). Are un număr total de 2643 de angajați din numărul de 2702 posturi 
disponibile. 
- Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică  administrează infrastructura 
tehnologiilor informaționale ale autorităților și instituțiilor publice (Cloud -ul guvernamental), 
exercită atribuțiile administratorului tehnic și asigură mentenanța sistemelor informaționale de stat, 
asigură securitatea cibernetică, este operatorul Sistemului de telecomunicații al autorităților publice, 
și gestionează infrastructura unică a cheii publice (PKI) a Guvernului. 
- Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică, recent creată, este autoritatea competentă la nivel 
național în domeniul securității cibernetice și autoritatea responsabilă cu gestionarea crizelor în 
domeniul securității cibernetice la nivel național. 
Alți prestatori de servicii publice la nivelul administrației publice locale sunt Centrele Unificate de 
Prestări Servicii (CUPS), care asigură localizarea prestării serviciilor electronice la nivel rural cu 2 
funcții: asigurarea suportului în accesarea serviciilor electronice și alfabetizarea digitală a populației 
la nivel local. 
Planuri de viitor 
Pentru componenta de Prestare a serviciilor se urmărește alinierea legislației naționale la 
Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului privind înființarea unui 
portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență 
și de soluționare a problemelor . În acest scop vor fi realizate modificări la Legea nr. 234/2021 cu 
privire la serviciile publice. 
 Pentru consolidarea ecosistemului de e-Guvernare în RM și modernizarea sistemelor și registrelor 
de stat, pentru a asigura condițiile necesare pentru prestarea serviciilor publice electronice, sunt 
planificate o serie de acțiuni care prevăd în mod priorit ar alinierea cadrului național de 
interoperabilitate la Cadrul European de interoperabilitate, inclusiv dezvoltarea Portofelului RM 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

22 
 
pentru identitate digitală, în conformitate cu Portofelul UE pentru identitate digitală (transpunerea 
IDAS 2.0). De asemenea, o serie de sisteme informaționale se planifică a fi dezvoltate și 
implementate până la finele 2026, inclusiv: 
- Soluția tehnică care să asigure administrarea fără hârtie, în toate sferele sectorului public; 
- Platforma e-Democrație ca instrument electronic de democrație participativă, pentru facilitarea 
proceselor de consultare, comunicare și implicare în procesul decizional a cetățenilor; 
- Digitalizarea activității autorităților administrației publice locale prin dezvoltarea e-APL; 
- Modernizarea registrelor și sistemelor informaționale de stat, ceea ce ar îmbunătăți modul în care 
datele sunt colectate, gestionate și partajate, precum și armonizarea datelor din diferite registre.  
Totodată, sunt planificate acțiuni care vor asigura dezvoltarea cadrului metodologic de asigurare a 
calității serviciilor publice, inclusiv prin lansarea Serviciului guvernamental de suport clienți. Un alt 
obiectiv urmărit la subcomponenta de Prestare a serviciilor  vizează creșterea ponderii serviciilor 
publice accesate electronic prin: 
- Implementarea noilor cărți electronice de identitate, care va include certificatul de semnătură 
electronică calificată; 
- Dezvoltarea noilor module a serviciilor electronice pentru aplicația mobilă guvernamentală (EVO 
2.0); 
- Dezvoltarea unui set unificat de principii comune a UI/UX Design pentru a asigura o experiență 
uniformă și accesibilă pentru cetățeni, eliminând barierele în utilizarea platformelor 
guvernamentale; 
- Digitalizarea serviciilor publice.  
Aspecte financiare 
Pentru implementarea acțiunilor planificate la componenta Prestarea serviciilor publice  costurile 
totale estimate se ridică la   235,844.47 mii lei (≈ 235.84 milioane lei) . Costurile pentru acțiunile 
normative sunt estimate la 264,9 mii lei, fiind acoperite integral din bugetul de stat. Costurile pentru 
acțiunile de consolidare a capacităților administrative se ridică la 235.579,57 mii lei, dintre care 
32.503,82 mii lei vor fi acoperite din bugetul de stat, 81.698,7 mii lei - din asistență externă, iar 
121.377,0 mii lei reprezintă cheltuieli neacoperite în prezent. 
MANAGEMENTUL FINANȚELOR PUBLICE 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
În ceea ce privește managementul finanțelor publice, acest domeniu este guvernat de un cadru 
legislativ relativ clar, care include acte normative precum Legea nr. 181/2014 privind finanțele 
publice și responsabilitatea bugetar -fiscală, ce reglementează principiile și regulile generale de 
administrare a bugetului public național, și Legea nr. 229/2010 privind controlul financiar public 
intern, care stabilește cadrul general pentru organizarea, funcționarea și implementarea sistemelor 
de control intern manage rial în entitățile publice. De asemenea, Codul fiscal stabilește baza legală 
pentru colectarea veniturilor publice, iar Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice  asigură 
transparența și eficiența utilizării resurselor financiare publice. 
Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice (SMFP) pentru anii 2013 -2030, 
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 71/2023, se evidențiază ca documentul strategic prioritar, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

23 
 
care ghidează și integrează toate eforturile de reformă și modernizare din acest domeniu. Obiectivul 
general al Strategiei este de a spori eficiența, performanța și transparența finanțelor publice și de a 
contribui la îndeplinirea criteriilor fundamentale pentru aderarea la UE. De asemenea, Strategia pune 
un accent semnificativ pe modernizarea proceselor administrative și digitalizarea sistemului de 
finanțe publice, cu scopul de a simplifica și automatiza procedurile, reducând astfel costurile și 
sporind eficiența operațională. Reforma managementului finanțelor publice este unul dintre pilonii-
cheie ai RAP. Având în vedere că managementul financiar public eficient stă la baza unei 
administrații publice moderne, la elaborarea SMFP s -a ținut cont de priorități le Strategiei reformei 
administrației publice, pentru a se asigura coerența și armonizarea ambelor documente strategice. 
O parte din acțiunile asumate prin SMFP și din cadrul reuniunii de screening bilateral pentru 
capitolul prenotat sunt incluse în Capitolul RAP, iar altele în Capitolul 17 ,,Politica economică și 
monetară”, coordonat de către Ministerul Finanțelor. În speci al, acestea se referă la monitorizarea 
riscurilor bugetar fiscale și identificarea măsurilor de mitigare a acestora, asigurarea sustenabilității 
investițiilor capitale publice, consolidarea capacităților de elaborare a prognozelor bugetare și 
macroeconomice. 
Procesul de planificare bugetară continuă să întâmpine dificultăți în ceea ce privește respectarea 
calendarului bugetar, și anume, aprobarea cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM) și legilor 
bugetare anuale cu depășirea termenului. În ultimii ani, autorit ățile publice (centrale și locale) au 
avut la dispoziție, de regulă, mai puțin de patru săptămâni pentru a finaliza procedurile de planificare 
bugetară după emiterea circularelor bugetare de către Ministerul Finanțelor. Aceste întârzieri au fost 
cauzate de factori externi (pandemia COVID, criza energetică, criza refugiaților etc.) și de procesul 
decizional. La solicitarea Ministerului Finanțelor, o misiune a FMI a analizat în iulie 2024 procesul 
bugetar din RM, în special procesul de elaborare a CBTM și a b ugetului de stat, inclusiv cauzele 
discrepanțelor între CBTM și bugetul de stat, între planificare și execuție. Recomandările acestora 
vor fi utilizate la ajustarea calendarului bugetar. 
Clasificația organizațională are un impact important asupra calității documentelor de planificare 
bugetară - CBTM și legea bugetară anuală. În conformitate cu Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 
208/2015 privind Clasificația bugetară în RM, există două niv eluri ale clasificației organizaționale. 
Conform Anexei nr. 2 la Ordinul menționat, 52 de entități sunt beneficiari de alocații bugetare de 
nivelul I (Org1) (ministere, autoritățile independente/autonome, alte autorități ale administrației 
publice). Astfel, un număr mare de Org1 îngreunează planificarea bugetară strategică și prioritizarea 
resurselor în cadrul sectorului. 
O altă provocare în menținerea disciplinei bugetare este nivelul scăzut de implementare a 
standardelor internaționale de contabilitate în sectorul public (IPSAS - International Public Sector 
Accounting Standards). Acestea stabilesc criteriile de recunoaștere, evaluare, descriere și prezentare 
a informațiilor privind tranzacțiile financiare și evenimentele în situațiile financiare cu scop general. 
Standardele IPSAS urmează a fi utilizate de către toate entitățile din sectorul public, în special la 
nivel cent ral, la întocmirea situațiilor financiare. Utilizarea standardelor va contribui la 
îmbunătățirea calității, consecvenței și transparenței raportării financiare din sectorul public. 
Capacități administrative 
Cu referire la componenta Managementul finanțelor publice, cadrul instituțional este constituit din 
Ministerul Finanțelor, cu atribuții în elaborarea, coordonarea și implementarea politicilor bugetar -

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

24 
 
fiscale, precum și din instituții specializate, inclusiv Serviciul Fiscal de Stat, care administrează 
impozitele și taxele, și Curtea de Conturi, care realizează auditul extern al fondurilor publice. La 
nivel local, autoritățile publice dețin responsabilități legate de planificarea și gestionarea resurselor 
financiare proprii. În contextul pregătirii aderării RM la UE, Ministerul Finanțelor a instituit, prin 
Ordinul nr. 24/2024, Grupul de lucru sectorial pentru managementul finanțelor publice, care include 
cincisprezece reprezentanți din cadrul Ministerului Finanțelor, printre care secretari de stat și șefi de 
subdiviziuni, responsabili de domeniile importante în contextul aderării la UE. Suplimentar, prin 
Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 69/2025 a fost aprobată componența nominală a Grupului de lucru 
interinstituțional pentru monitorizarea implementării Strategiei de management al finanțelor publice 
2023-2030. 
Planuri de viitor 
Pentru respectarea calendarului bugetar, Ministerul Finanțelor își propune ajustarea acestuia ținând 
cont inclusiv de recomandările FMI, astfel încât să fie respectat integral și uniform de către toate 
autoritățile implicate în procesul bugetar. 
De asemenea, se vor analiza opțiunile de optimizare/reducere a numărului de beneficiari de alocații 
bugetare de nivelul I (Org1) după examinarea și ajustarea cadrului regulator privind crearea și 
funcționarea autorităților/instituțiilor bugetare, în corela re cu prioritățile RAP. Acțiunea dată va 
îmbunătăți eficiența procesului bugetar și va spori responsabilitatea managerială. 
În vederea instituirii unui sistem adecvat de contabilitate și de raportare în sectorul bugetar, vor fi 
elaborate standarde de contabilitate în sectorul public bazate pe standardele internaționale IPSAS și, 
respectiv, vor fi consolidate capacitățile instituțiilor publice pentru implementarea acestora. 
Astfel, în contextul celor expuse, Ministerul Finanțelor și -a stabilit pentru perioada 2025 –2027 o 
serie de acțiuni prioritare, orientate spre întărirea disciplinei bugetare, eficientizarea gestionării 
resurselor publice și modernizarea sistemului de contabilitate în sectorul public: 
1. Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Legii finanțelor publice și responsabilității 
bugetar-fiscale nr. 181/2014; 
2. Elaborarea cadrului normativ și anume legi, hotărâri, ordine cu privire la aprobarea regulamentelor 
privind domeniul evidenței contabile și raportarea financiară, care se aplică în vederea unificării 
regulilor de tranziție la standardele naționale, elaborate pe baza standardelor internaționale; 
3. Emiterea Ordinului Ministrului Finanțelor de modificare a Setului Metodologic privind 
elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului; 
4. Emiterea Ordinului Ministrului Finanțelor de aprobare a Metodologiei privind procesul de 
raționalizare a cheltuielilor; 
5. Realizarea unei analize a cadrului normativ existent care reglementează crearea și funcționarea 
unităților de cheltuieli directe (Org1); 
6. Consolidarea capacităților Unității Centrale de Armonizare (UCA) de coordonare centralizată a 
controlului financiar public intern, precum și a funcției de audit intern la nivelul autorităților 
administrației publice centrale; 
7. Realizarea analizei funcționale a Ministerului Finanțelor în vederea dezvoltării și alinierii 
structurii, funcțiilor, proceselor și capacităților instituționale la cerințele procesului de integrare 
europeană și la standardele UE în domeniul finanțelor publice.      
 
Aspecte financiare 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

25 
 
Costurile totale estimate pentru implementarea acțiunilor planificate se ridică la 8,439.7 mii lei ( ≈ 
8,44 milioane lei). 
Costurile pentru acțiunile normative sunt estimate la  1,669.4  mii lei, dintre care 695 mii lei vor fi 
acoperite din bugetul de stat iar 974.4 mii lei - din asistență externă. Costurile pentru acțiunile de 
consolidare a capacităților administrative se ridică la 8,841.2 mii lei, dintre care 2,288.3 mii lei vor fi 
acoperite din bugetul de stat, 4,812 mii lei din asistență externă și 1,740.9 neacoperite. 
COSTURI TOTALE ESTIMATE 
Pentru realizarea acțiunilor planificate la Componenta RAP, costurile totale estimate sunt de 
173.258,79 mii lei  (≈ 173,25 milioane lei), conform analizei necesarului financiar. 
Detaliat, costurile sunt repartizate astfel: 
- 4.109,32 mii lei (≈ 4,10 milioane lei) pentru elaborarea actelor normative. 
- 169.149,47 mii lei (≈ 169,14 milioane lei) pentru implementarea acquis -ului și consolidarea 
capacităților administrative.