Partea narativă „ Funcționarea instituțiilor democratice ”

SHA-256: b7392a08ba7643fad99a96eba64d222997f6a1e67c55fd143db3ff0f079c19aa

Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10

Manifestul tuturor documentelor

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

CLUSTER 1. VALORI FUNDAMENTALE 
CRITERIUL POLITIC 
Funcționarea Instituțiilor Democratice 
 
 
Nivelul de aliniere a actelor UE (componenta FDI) 
 
32010L0013 32024L1069 32023H2836 
32023H2829 32024L1069  
32022H0758 32024R0900  
 
verde  (transpus total), galben (transpus parțial), alb (netranspus) 
 
INTRODUCERE 
În structura instituțională a statelor, Uniunea Europeană (UE) se concentrează pe funcționarea 
instituțiilor politice, pe echilibrul puterilor între principalele organe în stat, responsabilitățile 
autorităților și cooperarea între ele. Guvernanța democratică este fundamentul sistemului de valori 
și standarde al UE. Republica Moldova, în calitate de stat candidat, trebuie să se asigure că are un 
sistem de guvernare în care instituțiile funcționează în conformitate cu procesele și normele 
democratice, atât în interiorul acestora, cât și în interacțiunea între ele. Acest exercițiu presupune 
respectarea pluralismului politic, o societate civilă activă, stat de drept și alegeri democratice, un 
dialog instituţionalizat şi democratic între toți actorii la nivel național. De asemenea, este necesar 
un cadru viabil pentru dialog politic dintre majoritate și opoziţie, un mecanism transparent pentru 
procedurile legislative, participarea incluzivă a societății civile care implică consultări, audieri 
publice și mecanisme de feedback ce permit exprimarea opiniilor în raport cu reformele/măsurile 
propuse. 
Existența unor instituții democratice este semnificativă atât pentru etapa aderării la UE, atunci 
când rolul acestora este crucial în îndeplinirea cerințelor de aderare, precum și ulterior, când 
capacitatea acestora trebuie să garanteze legitimitatea proceselor în cadrul statului membru UE. 
Acțiunile setate rezultă din prioritățile strategice de fortificare a capacităților instituționale și din 
necesitățile de transpunere/implementare a acquis -ului. Acțiunile din subcapitolul Funcționarea 
Instituțiilor Democratice sunt structurate în trei blo curi tematice: Proces electoral, Funcționarea 
Parlamentului într-o societate democratică și Rolul societății civile. 
 PROCESUL ELECTORAL  
 
1. Prezentare generală a situației 
 
Dreptul electoral este un drept fundamental prevăzut în Constituția Republicii Moldova, care 
garantează cetățenilor posibilitatea de a participa la viața politică prin exprimarea votului și prin 
candidarea la funcții eligibile. Exercitarea acestui drept este un pilon al democrației, permițând 
cetățenilor să influențeze direct deciziile politice și direcția în care se îndreaptă societatea.

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
Potrivit Art. 38 din Constituția RM „ Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această 
voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, 
direct, secret şi liber exprimat. Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 
ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul 
stabilit de lege. Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de 
vot, în condiţiile legii”. 
Codul electoral mai prevede, în preambul, că statul garantează exprimarea voinței libere a 
cetățenilor prin apărarea principiilor democratice și a normelor dreptului electoral. Art. 3 din Cod, 
statuează că cetățenii RM pot alege și pot fi aleși fără deoseb ire de rasă, naționalitate, origine 
etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială. 
În RM sunt organizate și desfășurate alegeri pentru Parlament, pentru funcția de Președinte al RM, 
pentru autoritățile administrației publice locale, alegeri regionale, precum și referendumuri. 
Referendumurile pot fi locale (locale și pentru demiterea prim arului ales) și republicane 
(constituțional, legislativ, consultativ și pentru demiterea Președintelui RM). 
După 1993, Comisia Electorală Centrală (CEC) se constituia pentru o perioadă determinată ori de 
câte ori se organizau alegeri, iar după finalizarea fiecărui scrutin atribuțiile componențelor expirau. 
Adoptarea Codului electoral la 21 noiembrie 1997 a permis reunificarea tuturor actelor legislative 
referitoare la alegerile prezidențiale, parlamentare, locale și a referendumurilor, fiind unificate 
toate procedurile electorale. În baza Codului electoral, a fost înființată Comisia Electorală Centrală 
ca organ de stat cu statut permanent, pentru organizarea ș i desfășurarea alegerilor și 
referendumurilor. 
CEC este o autoritate publică independentă și apolitică, înființată pentru realizarea politicii 
electorale. Potrivit modificărilor electorale din anul 2011 legate de componența și modalitatea de 
numire a membrilor, CEC este constituit din 9 membri: 1 membr u este desemnat de către 
Preşedintele RM, ceilalţi 8 sunt desemnaţi de către Parlament, cu respectarea reprezentării 
proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei. Componenţa nominală a Comisiei se confirmă prin 
hotărâre a Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Reforma electorală din 2022, 
inițiată de CEC și promovată de Parlament, a adus modificări și în procedura de numire în funcție 
a membrilor CEC, anume pentru a diminua din suspiciunile de afiliere politică invocate de diverse 
forțe politice pe parcursul a peste 20 ani. Astfel, începând cu 2026, după finalizarea actualului 
mandat al Comisiei, organul electoral suprem va fi constituit din 7 membri desemnați de mai mulți 
subiecți cu acest drept (Parlament - 4 persoane, dintre care 2 din partea majorității, 1 de la opoziție 
și 1 din partea societății civile și câte un membru de la CSM, Guvern, la propunerea MAI, și 
Președintele țării). Membrii CEC sunt inamovibili şi nu pot fi membri ai partidelor şi ai altor 
organizaţii social-politice. 
Potrivit legii, CEC are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor, supravegherea 
și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor 
electorale. Principalele atribuții ale Comisiei, în per ioada electorală se referă la: constituirea şi 
coordonarea activităţii organelor electorale ierarhic inferioare; înregistrarea concurenţilor 
electorali; înregistrarea observatorilor; distribuirea mijloacelor financiare necesare organizării  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
alegerilor; colectarea, sistematizarea, analiza și verificarea rapoartelor privind finanțarea 
campaniilor electorale prezentate de concurenții electorali sau participanții la referendum și 
rapoartelor privind finanțarea grupurilor de inițiativă; informarea  alegătorilor; instruirea 
funcționarilor electorali; pregătirea și distribuirea documentelor și materialelor electorale; 
asigurarea întocmirii şi verificării listelor electorale; examinarea cererilor şi contestaţiilor; 
colectarea informațiilor cu caracter electoral; totalizarea rezultatelor votării etc. În perioada dintre 
alegeri, CEC este responsabil de: perfecționarea practicii și legislației electorale; elaborarea 
regulamentelor/instrucţiunilor; elaborarea programelor de instruire; gestionarea Registrulu i 
funcționarilor electorali; actualizarea Registrului de stat al alegătorilor; implementarea 
programelor de educație civică etc. 
CEC poate aplica sancțiuni pentru a garanta corectitudinea și transparența alegerilor, protejând atât 
drepturile cetățenilor, cât și integritatea procesului electoral. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a 
asigura egalitatea de șanse a competitorilor dar ș i a menține încrederea publicului în democrație. 
În perioada electorală, cea mai dură sancțiune poate fi anularea înregistrării concurentului 
electoral, iar între alegeri, de la aplicarea avertismentelor sau amenzilor pentru nerespectarea 
normelor privind finanțarea politică până la solicitarea de dizolvare a unui partid politic. 
Potrivit evaluării oferite de către Comisia Europeană, organizarea alegerilor din RM este, în 
general, satisfăcătoare. 
Alegerile locale generale din 2023 s -au desfășurat în conformitate cu prevederile noului Cod 
electoral, care a fost aliniat într -o mare măsură la standardele internaționale. Alegerile 
prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea la UE din 20 octombrie 2024, precum 
și alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost gestionate corespunzător, în pofida unei 
ingerințe externe fără precedent, potrivit OSCE/ODIHR. Organizația a concluzionat că scrutinul 
parlamentar a fost competitiv și a of erit alegătorilor o opțiune clară între alternative politice, în 
ciuda tuturor provocărilor. 
1.1. Cadrul legislativ 
 
Legislația națională a RM este codificată într-o singură lege, Codul electoral, care reglementează 
organizarea tuturor tipurilor de scrutine, fapt care permite o mai simplă unificare a noilor practici 
electorale, spre exemplu eventualele alegeri pentru Par lamentul European. Totodată, procesul 
electoral din RM este reglementat de Constituția RM; Codul administrativ; Codul contravențional; 
Codul penal; Legea privind partidele politice; Legea cu privire la conceptul Sistemului 
informațional automatizat de stat  ”Alegeri”; Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea 
întrunirilor; Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență. Totodată, 
prevederi aplicabile în procesul electoral sunt reglementate și în: Legea cu privire la publicitate; 
Legea privind administraţia publică locală; Legea privind statutul alesului local; Decretele şefului 
statului; Hotărârile şi ordonanțele Guvernului RM; Hotărârile Curţii Constituţionale; Actele 
organelor din unitatea cu statut juridic special; Actele normative  ale autorităţilor administraţiei 
publice locale. 
Analizând cadrul legal național aferent domeniului electoral, se constată că standardele 
internaționale în domeniul drepturilor omului sunt transpuse într -o măsură considerabilă. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
Actualizarea  cadrului  normativ  electoral  reprezintă  o  activitate  constantă  și  inevitabilă,  
determinată de dinamica proceselor electorale organizate și de nevoia de a răspunde noilor realități 
și progreselor tehnice înregistrate. În special, analizele post-electorale și concluziile desprinse din 
scrutinele anterioare constituie o sursă esențială de identificare a carențelor legislative și de 
formulare a soluțiilor viabile pentru îmbunătățirea procedurilor electorale. În același timp, amintim 
asupra priorităților strategice la nivel național privind continuarea consolidării procesului de 
armonizare a legislației electorale și celei conexe domeniului electoral cu legislația Uniunii 
Europene. Impactul acestui proces este resimțit, în mod particular, în contextul implementării 
standardelor preluate în cadrul unui exercițiu electoral organizat, astfel c ă alegerile parlamentare 
din septembrie 2025 au fost o bună premisă în acest sens. Scrutinul prezidențial din 2024 a 
demonstrat vulnerabilitatea autorităților publice în fața sarcinii de a face față unei campanii de 
fraudare a alegerilor și de corupere a a legătorilor. Mecanismele și instrumentele de combatere a 
corupției electorale aplicabile la acel moment s -au dovedit a fi insuficiente pentru contracararea 
acestui fenomen. Prin urmare, intervenția statului în vederea eficientizării instrumentelor în 
cauzele privind infracțiunile de corupție electorală, dar și a perfecționării procedurilor legale 
împotriva acțiunilor care pot avea o conexiune directă sau indirectă cu mecanismele utilizate în 
cadrul fenomenului corupției electorale, a fost catalogată drept acțiune iminentă. 
Principalele intervenții în legislația electorală și cea conexă au ținut de amendarea Codului 
electoral nr.325/2022 și a Legii nr. 294/2007 privind partidele politice. Adoptarea legii 
nr.130/2025 s -a bazat în mare parte pe recomandările formulate de misiun ile naționale și 
internaționale de observare a alegerilor, pe cele mai bune practici în aplicarea normelor electorale, 
precum și pe jurisprudența relevantă a Curții Constituționale care, în cadrul examinării rezultatelor 
alegerilor, a scos în evidență anumite deficiențe de ordin normativ cuprinse în Codul electoral și a 
atras atenția asupra necesității remedierii acestora. Obiectul de reglementare a legii de modificare 
s-a axat pe ajustarea unor noțiuni din Codul electoral, extinderea termenelor electorale pentru 
garantarea unui proces electoral eficient, transparent și bine organizat, consolidarea 
reglementărilor privind finanțarea campaniilor electorale în vederea prevenirii abuzurilor și 
protejării integrității procesului electoral, digitalizarea unor pro cese electorale, inclusiv utilizarea 
listelor de subscripție și listelor electorale electronice, precum și aplicarea semnăturilor electronice 
pe acestea, în contextul dezvoltării tehnologiilor informaționale. 
Prin Legea nr. 100/2025 au fost operate un șir de modificări într-o listă de acte normative ce conțin 
reglementări relevante și mecanisme pentru combaterea fenomenului corupției electorale și a unor 
aspecte conexe acestui fenomen. 
Astfel, intervențiile au vizat legea penală în sensul înăspririi răspunderii penale pentru coruperea 
alegătorilor sau falsificarea rezultatelor votării, în situațiile în care aceste fapte se comit în interesul 
unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale. Au fost operate un șir de modificări 
la Codul de procedură penală, având drept scop eficientizarea examinării cauzelor privind 
infracțiunile de corupție. Modificările operate au vizat și legislația contravențională, fiind revăzute 
componențele faptelor contravenționale în domeniul electoral, precum și înăsprirea sancțiunilor 
pentru săvârșirea acestora, inclusiv intervenția legislativă în sensul stabilirii suplimentare a 
modalității de înregistrare video a buletinului de vot. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
Modificările la Legea nr. 294/2007 privind partidele politice au vizat și prevederile referitoare la 
mecanismul de înregistrare a partidelor politice, astfel încât această procedură să nu fie o simplă 
procedură administrativă desfășurată exclusiv de Agenți a Servicii Publice, ci să presupună un  
mecanism mai complex de examinare a situației cu privire la viitorul partid care se solicită a fi 
înregistrat. În particular, aceasta ar presupune o verificare extinsă, încă de la momentul constituirii 
partidului, a aspectelor legate de potențiala conformitate a acestuia prevederilor Legii nr. 
294/2007. Scopul amendamentelor ce au vizat prevederile Legii nr. 294/2007 pe partea 
înregistrării modificărilor și completărilor statutului și programului partidului politic, precum și a 
listei persoanelor vizate de Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, 
a fost justificată de necesitatea îmbunătățirii transparenței și eficienței acestui proces. Includerea 
datelor despr e persoanele care cad sub incidența Legii nr. 133/2016 asigură o mai bună 
monitorizare a integrității acestora. În plus, transmiterea rapidă a informațiilor către Comisia 
Electorală Centrală și Autoritatea Națională de Integritate garantează supravegherea eficientă a 
activității partidelor. 
Modificările aduse legislației electorale și celei conexe, în special cele după organizarea ultimului 
scrutin național, au servit drept circumstanțe pentru demararea și desfășurarea de către Comisia 
Electorală Centrală a activităților aferente aducerii în concordanță a actelor sale normative. În total, 
au fost ajustate 17 regulamente și instrucțiuni, iar alte 7 acte normative au fost expuse într-o nouă 
redacție. 
Digitalizarea procesului electoral 
 
În vederea sporirii transparenței, accesibilității și eficienței proceselor electorale, CEC a dezvoltat 
și pus la dispoziția cetățenilor mai multe instrumente și platforme moderne de informare și 
interacțiune. Acestea au rolul de a oferi alegătorilor posib ilitatea de a-și planifica participarea la 
vot, de a obține informații oficiale și actualizate, precum și de a contribui la buna desfășurare a 
scrutinului: 
1. Serviciul „Înregistrarea Prealabilă” - destinat alegătorilor din străinătate care intenționează 
să participe la vot. Prin intermediul acestei platforme, cetățenii pot notifica CEC despre 
intenția de a vota în afara țării, facilitând astfel procesul de planificare a deschiderii secțiilor 
de votare în funcție de numărul estimativ de alegători dintr -o anum ită regiune și 
identificarea mai exactă a zonei în care acestea urmează a fi amplasate. 
2. Serviciul „Înregistrarea pentru Votul prin Corespondență” - creat pentru a le oferi 
alegătorilor din străinătate o alternativă suplimentară și comodă de exercitare a dreptului 
de vot. Cetățenii au putut solicita participarea la vot prin corespondență, o op țiune care 
sporește gradul de incluziune electorală și asigură posibilitatea exercitării dreptului 
constituțional și în condițiile în care distanța față de secția de votare ar reprezenta un 
impediment. 
3. Subsistemul Informatic „Lista de Subscripție Electronică” - care permite colectarea 
semnăturilor de susținere a candidaților la funcții elective, în format digital. 
4. Modul „Contestații Electorale” - prin intermediul căruia, persoanele interesate pot depune 
electronic contestații privind organizarea și desfășurarea alegerilor, acțiunile sau 
inacțiunile organelor electorale ori ale concurenților electorali. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
1.2. Cadrul administrativ 
 
Potrivit prevederilor Codului electoral, în exercitarea atribuțiilor sale, CEC se conduce de 
principiile imparțialității și neutralității politice, dispune de independență organizațională,  
funcțională, operațională și financiară. În vederea realizării politicii electorale, CEC poate constitui 
instituții publice sau alte structuri organizaționale. În relațiile cu autoritățile oficiale ale statelor 
străine, CEC acționează în limitele competenț ei sale. CEC poate să participe la activitatea 
organismelor internaționale de profil și să devină membru al acestora. 
CEC este asistată de un aparat al cărui structură şi  efectiv-limită se aprobă de către Comisie. 
Personalul Aparatului este compus din funcționari publici, supuși reglementărilor Legii nr. 
158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, dar și personal contractual 
care desfășoară activități auxiliare, supus reglementărilor Codului muncii al RM nr. 154/2003. Prin 
reforma electorală din 2022, a fost asigurată funcționarea permanentă și a consiliilor electorale de 
circumscripție de nivelul II, prin intermediul președinților acestor organe care activează permanent 
și fac parte din Aparatul de lucru al CEC. Personalul Aparatului este numit sau angajat în funcție 
de către președintele CEC. 
În vederea realizării politicii electorale în corespundere cu modificările legislative în partea ce ține 
de permanentizarea activității președinților consiliilor electorale de circumscripție de nivelul al 
doilea, certificarea obligatorie a funcționarilor e lectorali, precum și punerea în aplicare a votului 
prin corespondență ca metodă alternativă de vot, de asemenea, în legătură cu necesitatea asigurării 
activităților privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care implică 
implementarea și monitorizarea unui set extins de reglementări, politici și standarde europene, a 
fost modificată structura și mărit efectivul-limită al Comisiei cu 5 unități, inclusiv prin instituirea 
funcției de Secretar general al CEC. 
CEC este fondatorul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, care deține statut de 
instituție publică și realizează activități de instruire, educație, cercetare și informare în domeniul 
electoral. Certificarea formării/specializării în domeni ul electoral reprezintă o procedură de 
atestare a cunoștințelor și competențelor în domeniul electoral, realizată de CICDE în conformitate 
cu regulamentul aprobat de CEC. După punerea în aplicare a prevederilor regulamentare și 
realizarea procesului de cer tificare, precum și elaborarea Sistemului informațional pentru 
certificare în domeniul electoral (SICDE), pe parcursul anului 2025 au fost organizate 565 de 
examene, dintre care 182 s-au desfășurat în sălile de examinare virtuale (online). La examene s-au 
prezentat 9570 de candidați, dintre care 7764 au promovat examenul și au obținut certificatul de 
calificare. Rata de promovare a examenului per sesiune a constituit 82,3%. 
Potrivit sistemului de management electoral, în afară de CEC, mai sunt constituite Consiliile 
electorale de circumscripție de nivelul II care, cu excepția consiliilor electorale de circumscripție 
constituite pentru secțiile de votare din afara țării și pentru localitățile din stânga Nistrului, 
reprezintă organe electorale cu caracter permanent, în persoana președinților. Ceilalți membri sunt 
desemnați în perioada electorală. Consiliile electorale de circumscripție de  nivelul I și Birourile 
Electorale ale Secțiilor de Votare se constituie și funcționează doar în perioada electorală. 
Conform legislației naționale, Curtea Constituțională confirmă rezultatele alegerilor parlamentare, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
prezidențiale și a referendumurilor republicane și validează mandatele deputaților și a șefului 
statului. Consiliile electorale de circumscripție au competența de a confirma rezultatele alegerilor 
locale și a referendumurilor locale, precum și de validare a mandatelor aleșilor locali, iar în cazul 
unui dezacord persoanele vizate pot solicita verificarea legalității acestor decizii în instanțele de 
judecată. Așa cum CEC nu are drept de inițiativă legislativă, propunerile pentru modificarea, 
completarea cadrului legal electoral sunt promovate prin intermediul Guvernului și/sau prin 
intermediul platformei parlamentare. 
Controlul legalității procesului electoral este asigurat de către sistemul judiciar: Curtea Supremă 
de Justiție, curțile de apel și judecătoriile. 
 
Având în vedere necesitatea menținerii unei comunicări eficiente între autoritățile publice centrale 
implicate în organizarea alegerilor, a fost decisă crearea a șase grupuri de lucru interinstituționale, 
în contextul scrutinului parlamentar din septembrie 2025. Scopul ac estei acțiuni este de a asigura 
o coordonare eficientă, integrată și transparentă între instituțiile cu responsabilități relevante pentru 
buna organizarea și desfășurarea alegerilor, facilitând un cadru de cooperare operativă între CEC 
și alte instituții ale statului, în vederea prevenirii, depistării și soluționării prompte a eventualelor 
probleme. Astfel, prin dispoziția Președintelui CEC au fost create următoarele grupuri de lucru 
interinstituționale: pentru pregătirea și realizarea unei comunicări strategice, în vederea verificării 
candidaților la alegeri, privind coordonarea acțiunilor specifice finanțării grupurilor de inițiativă și 
a campaniilor electorale ale concurenților electorali, pentru asigurarea funcționalității și securității 
sistemelor informaționale ale CEC, în vederea asigurării desfășurării alegerilor parlamentare în 
secțiile de votare din străinătate, pentru asigurarea desfășurării alegerilor în secțiile de votare 
pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului. 
Uniformitatea procedurilor electorale impune necesitatea revizuirii, în special în contextul 
organizării unui scrutin național, a dotării tehnice și capacităților logistice de care dispun organele 
electorale. CEC, cu suportul partenerilor de dezvoltare, a suplinit echipamentul electoral prin 
confecționarea unui nou tip de cabine de vot, și anume cele mobile, fiind utilizate pentru asigurarea 
respectării secretului votului, în cazul aplicării procedurilor de vot la locul aflării. Totodată, pentru 
a contracar a cazurile de fotografiere sau scoatere a buletinului de vot încredințat alegătorului 
pentru a-și exercita dreptul de vot în localul secției de votare, s-a regândit conceptul de amplasare 
a cabinelor de vot în localul secțiilor de votare. Poziționarea nouă a cabinelor de vot, sub unghi de 
45∘, demonstrează o monitorizare mai eficientă a acțiunilor alegătorilor în secțiile de votare, 
nefiind viciat în niciun fel secretul votului, fapt confirmat de funcționarii electorali, reprezentanții 
concurenților electorali și alegători. 
Fiind un an electoral, la solicitarea CEC, a fost realizată o evaluare națională a accesibilității 
instituțiilor care, de regulă, sunt oferite de către administrația publică locală pentru organizarea 
secțiilor de votare. Evaluarea a arătat că 112 din numărul total de 1974 a locațiilor verificate sunt 
accesibile, 567 sau 28,72% sunt parțial accesibile, iar 1295 sau 65,6% rămân inaccesibile. 
2. Planuri de viitor 
 
Crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii RM a dreptului 
constituțional de a alege și de a fi ales în cadrul unor alegeri libere și corecte. Procedura votării 
prin corespondență a fost aplicată prima dată la alegerile d in toamna anului 2024 în 6 țări. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
Introducerea modalității de vot prin corespondență a avut drept scop facilitarea accesului la 
procesul de vot al cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate, precum și crearea condițiilor 
optime pentru exercitarea dreptului de vot, oriunde s-ar afla alegătorii. În baza propunerilor CEC, 
a fost extins numărul țărilor, de la 6 la 10, în care s -a implementat votarea prin corespondență la 
alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025: Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul 
Norvegiei, Regatul Suediei, Republica F inlanda, Islanda, Japonia, Republica Coreea, Uniunea 
Australiei și Noua Zeelandă. Aceste măsuri de legiferare sunt apreciate drept o continuare logică, 
firească și necesară a eforturilor instituționale de modernizare a proceselor electorale și de 
promovare a exercitării efective a dreptului constituțional la vot, prin aplicarea unor instrumente 
moderne, sigure și conforme cu standardele internaționale în materie electorală. 
CEC va strădui și în continuare pe consolidarea reglementărilor și supravegherea finanțării 
partidelor politice și a campaniilor electorale. CEC a elaborat, cu suportul Consiliului Europei, 
proiectul Ghidului privind investigarea infracțiunilor din sfera electorală. Documentul conține 
explicații și recomandări practice privind metodele și tacticile de investigare a infra cțiunilor de 
corupere electorală, a faptelor de încălcare a modului de gestionare a mijloacelor financiare ale 
partidelor politice sau a fondurilor electorale și de finanțare ilegală a partidelor politice, a 
grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum. 
În vederea examinării alinierii legislației naționale la dispozițiile Directivei 93/109/CE și ale 
Directivei 94/80/CE, CEC a inițiat, cu suportul partenerilor de dezvoltare, elaborarea unor studii 
privind bunele practici de organizare a alegerilor europarl amentare și participarea cetățenilor UE 
la alegerile locale. 
2.1. Planuri legislative 
 
CEC va evalua nivelul de realizare a recomandărilor formulate de misiunile naționale și 
internaționale de observare a alegerilor și va înainta propuneri de îmbunătățire a cadrului normativ. 
În acest context, vor fi promovate amendamente la cadrul legal în vederea consolidării drepturilor 
electorale pentru toate categoriile de cetățeni, în conformitate cu cele mai bune sta ndarde 
internaționale și europene, inclusiv recomandările misiunilor de observare ODIHR și opiniile 
Comisiei de la Veneția. 
2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
 
- Creșterea accesibilității, incluziunii și eficienței procesului electoral prin implementarea la 
scară largă a votului prin corespondență pentru alegătorii din afara țării (de la 6 țări în anul 
2024, la 10 țări în 2025, iar pentru următorul scrutin național ordinar - în toată lumea); 
- Digitalizarea proceselor electorale, inclusiv dezvoltarea Sistemului informațional automatizat 
de stat ”Alegeri” prin implementarea unor noi funcționalități. La această etapă, Sistemul este 
compus din 16 module, cele mai noi, lansate în 2025, fiind „Lista de Subscripție Electronică” 
și „Contestații Electorale”. Totodată, a fost inițiată misiunea de audit a Sistemului care va 
conține și elaborarea caietului de sarcini pentru dezvoltarea unui nou Registru de Stat al 
Alegătorilor, fapt ce va contribui la îmbunătățirea calității listelor electorale; 
- Dotarea logistică corespunzătoare a tuturor secțiilor de votare pentru asigurarea unui proces 
sigur, accesibil și rapid; 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
- Asigurarea unei reprezentări egale în funcțiile elective a femeilor și bărbaților. Legea 
electorală prevede obligația partidelor politice de a contribui și asigura egalitatea de șanse 
pentru femei și bărbați atât în organele decizionale interne, cât și în procesul de creare a listelor 
de candidați, respectând cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Astfel, 
urmare alegerilor locale generale din 2023, fiecare al patrulea primar ales este o femeie. La 
alegerile parlamentare din 2021, au fost cele mai multe femei din toată is toria independenței 
Moldovei: 40 de deputate (39,6%). În cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, în 
Parlamentul de legislatura a XII-ea au fost alese 37 de femei (36,63%). 
Codul electoral prevede condiții speciale ce ar impulsiona participarea femeilor în alegeri. 
Pentru a fi înregistrat în cursa pentru funcția de deputat, candidatul independent prezintă CEC 
liste de subscripție care conțin semnăturile a cel puțin 2000 și cel mult 2500 de susținători cu 
drept de vot. Prin derogare de la această prevedere, o candidată femeie prezintă semnăturile a 
cel puțin 1000 și cel mult 2500 de susținători cu drept de vot. În scrutinul parlamentar din 2025, 
dintre cei patru candidați independenți înregistrați în cursa electorală, trei sunt femei. 
- Pentru sporirea transparenței în procesul de administrare electorală la nivelul organelor 
electorale inferioare, a fost inițiată elaborarea unei platforme electronice dedicată reflectării 
în mod unitar, public și accesibil a activității consiliilor elector ale de circumscripție 
(cece.cec.md). Prin aceasta, CEC urmărește creșterea gradului de transparență a proceselor 
electorale locale și consolidarea încrederii societății în corectitudinea și uniformitatea 
administrării electorale; 
- Dezvoltarea parteneriatelor cu Rețeaua europeană de cooperare în domeniul electoral (ECNE), 
unde, la această etapă, CEC are statut de observator, Autoritatea pentru partide politice 
europene și fundațiile politice europene (APPF) și alte structuri UE, dar și cu autoritățile 
electorale din statele membre UE în vederea consolidării capacităților administrative ale CEC. 
În martie 2025, CEC a participat la Conferința anuală a APPF, și a susținut o prezentare despre 
cadrul legal al Republicii Moldova în domeniul finanțării politice, menționând și provocările 
cu care se confruntă țara noastră în contextul influențelor străine ilegale, în special în perioada 
alegerilor din 2024. Pe 1 decembrie 2025, la invitația Comisiei Europene, CEC va participa 
la sesiunea ECNE, în cadrul căreia va fi prezentat Scutul European al Democrației, obiectivul 
acestuia fiind consolidarea corectitudinii și integrității proceselor electorale și a altor procese 
democratice. 
Aspecte financiare 
 
Comisia Electorală Centrală este finanțată din bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate 
prin legea bugetară anuală. Bugetul CEC conține și mijloacele financiare destinate finanțării 
partidelor politice de la bugetul de stat, cota procentuală constituind 0,1% din veniturile bugetului 
de stat, cu excepția veniturilor cu destinație specială prevăzute de legislație. 
Bugetul alocat CEC nu întotdeauna este suficient pentru realizarea obiectivelor stabilite în 
documentele de dezvoltare strategică a instituției. Aici se au în vedere investiții în infrastructură și 
tehnologii, sustenabilitate și dezvoltare. Astfel, CEC ben eficiază de sprijinul partenerilor 
internaționali de dezvoltare. Datorită asistenței acordate de către parteneri, autoritatea electorală 
reușește să mențină și să îmbunătățească sistemele informaționale, să desfășoare campanii de 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
informare, precum și să -și consolideze capacitățile pe domenii cheie precum supravegherea și 
controlul finanțării politice, digitalizarea procesului electoral și altele. 
2. FUNCȚIONAREA PARLAMENTULUI ÎNTR-O SOCIETATE DEMOCRATICĂ  
 
1. Prezentare generala a situației 
Potrivit art.60 alineatul (1) din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al 
poporului RM și unica autoritate legislativă a statului. 
 
Totodată, Constituția consfințește în art.34 dreptul la informație, care reprezintă fundamentul 
principiului transparenței în activitatea autorităților publice. De remarcat că transparența 
decizională este conexă și dreptului la administrare, statuat prin art.39 din Constituție, care 
garantează cetățenilor dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum 
şi prin reprezentanții lor. 
 
Articolul 70 al Constituției atribuie incompatibilitatea calității de deputat cu exercitarea oricărei 
alte funcţii retribuite cu excepția activității didactice și științifice. RM și -a asumat mai multe 
angajamente naționale și internaționale în domeniul int egrității, având ca scop consolidarea 
sectorului de integritate, implementarea standardelor internaționale de integritate, adoptarea unor 
politici pentru prevenirea și combaterea corupției, cooperarea cu partenerii internaționali, 
adoptarea unor mecanisme eficiente de monitorizare, raportare și evaluare a progreselor în 
domeniul integrității. Aceste angajamente reflectă eforturile RM de a fortifica încrederea în 
instituțiile statului și de a promova integritatea ca fundament al guvernării. 
 
1.1. Cadrul legislativ 
Competențele Parlamentului, precum și alte reglementări privind funcționarea acestuia sunt 
reflectate în Legea nr. 797/1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului. Acesta 
reglementează aspecte precum: înființarea și funcționarea Parlamentului; formarea Biroului 
Permanent și a fracțiunilor parlamentare; alegerea conducerii și a membrilor organelor de lucru; 
competențele acestora; organizarea lucrărilor parlamentare; procedura legislativă; subiecții și 
condițiile de exercitare a dre ptului de inițiativă legislativă; accesul cetățenilor la informațiile 
aferente procesului legislativ; organizarea consultării publice; depunerea amendamentelor; 
dezbaterea proiectelor de lege în lecturi; procedura de vot; formele de control parlamentar; etica și 
conduita parlamentară; relațiile dintre Parlament și alte autorități; organizarea Secretariatului 
Parlamentului etc. 
 
Asigurarea transparenței și responsabilității Parlamentului sunt reglementate prin următoarele acte 
normative: 
- Legea nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional, care reglementează 
procedurile prin care autoritățile publice, inclusiv și Parlamentul, trebuie să asigure 
participarea activă a cetățenilor, organizațiilor neguvernamentale și altor părți interesate  în 
procesul de elaborare a actelor normative; 
- Legea nr.100/2017 privind actele normative, care reglementează procedura de avizare, 
consultare publică și efectuarea expertizei a actelor normative; 
- Legea nr.148/2023 privind accesul la informații de interes public, care stabilește procedurile 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
de solicitare și obținere de informații de la autoritățile publice, tipurile de informații furnizate 
de autorități, excepțiile de la divulgare și responsabilitățile autorităților publice; 
- Hotărârea Parlamentului nr. 149/2023 pentru aprobarea Platformei de dialog și participare 
civică la procesul decizional al Parlamentului, care are drept scop încurajarea inițiativelor  
civice, eficientizarea aportului participativ al părților interesate în procesul de luare a 
deciziilor, contribuind, astfel, la asigurarea transparenței și creșterii credibilității acestuia. 
 
Cadrul național de reglementare care are ca scop cultivarea, consolidarea şi controlul integrităţii 
în sectorul public sunt reflectate în: 
- Programul național de integritate și anticorupție (2024 -2028) și Planul de acțiuni pentru 
implementarea acestuia. Documentul are drept scop consolidarea sistemului național de 
prevenire și combatere a corupției prin continuarea dezvoltării unei culturi a integrității. Prin 
implementarea Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024 -2028 se 
urmărește diminuarea fenomenului de corupție și amplificarea gradului de integritate în 
sectorul public și privat; 
- Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru 
anii 2020–2025 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, care are ca scop realizarea 
a două obiective majore, precum prevenirea (inclusiv conformit atea cu prevederile cadrului 
normativ național și cooperarea internațională) și investigația financiară (inclusiv analiza 
operațională și strategică). 
 
Cu referire la gradul de implementare în legislația națională a altor acte adoptate la nivel UE, 
precum și acte ale organizațiilor internaționale, este important de menționat că aceste acte nu sunt 
supuse unei transpuneri directe în legislația națională, ci mai degrabă se constată o preluare a 
conceptelor și principiilor enunțate  în ele. Acest proces de implementare parțială sugerează că, 
deși există un cadru de referință stabilit la nivelul UE, aplicarea efectivă a acestor acte va fi 
determinată și de contextul național. 
 
1.2. Cadrul administrativ 
Potrivit articolului 141 din Regulamentul Parlamentului, asistența organizatorică, informațională 
și tehnică în activitatea Parlamentului, a Biroului permanent, a comisiilor permanente, a 
fracțiunilor parlamentare și a deputaților este asigurată de Secretariatul Parlamentului. 
 
În acord cu prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a Secretariatului 
Parlamentului, Secretariatul își desfășoară activitatea pe anumite domenii, precum: proces 
legislativ; control parlamentar; cooperare și reprezentare; transparență decizională și management 
instituțional. Subdiviziunile Secretariatului sunt responsabile de asigurarea transparenței 
decizionale și responsabilității activității parlamentare, în conformitate cu domeniile sale de 
competență. Totodată, în cadrul secretariatelor comisiilor permanente este desemnat un consultant 
principal responsabil de comunicarea și cooperarea cu societatea civilă și părțile interesate. 
 
În cadrul Secretariatului Parlamentului RM a fost creată subdiviziunea responsabilă de controlul 
integrității profesionale - Serviciul Securitate și Integritate. Serviciul este responsabil de ținerea 
Registrului dezvăluirilor practicilor ilegale și al avertizărilor de integritate, Registrului declarațiilor 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
privind conflictele de interese și a Registrului de evidență a cazurilor de influență 
necorespunzătoare. 
 
2. Planuri de viitor 
Pentru a crește capacitățile instituționale privind asigurarea transparenței și responsabilității 
legislativului, se urmărește implementarea unei platforme sociale pentru a asigura informarea în  
timp real a părților interesate despre proiectele de acte normative, consultări publice și alte 
informații de interes public; constituirea consiliilor de experți pe lângă comisiile permanente; 
asigurarea transmisiunii în direct a ședințelor tuturor comisiilor permanente.  
 
Comisia pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova va contribui la 
coordonarea eficientă și la monitorizarea proceselor decizionale privind politicile de integrare 
europeană, în contextul procesului de aderare al Republicii Moldova. 
 
Asigurarea formării continue pentru deputați și funcționarii publici ai Secretariatului 
Parlamentului în domeniile procesului de aderare la UE, funcția de supraveghere, standardele etice, 
integritatea, comunicarea și cooperarea cu societatea civilă reprezintă o prioritate setată de către 
Parlament. 
 
2.1. Planuri legislative 
Adoptarea Codului de organizare și funcționare a Parlamentului, care conține inter alia prevederi 
care reglementează: 
- garanții împotriva abuzului de adoptare a actelor normative în procedura de urgență; 
- metodele de lucru ale comisiilor permanente de anchetă; 
- conlucrarea dintre majoritatea parlamentară şi opoziţie. 
 
Analiza cadrului național de reglementare, precum și angajamentele asumate de către RM și 
recomandările GRECO, determină necesitatea adoptării reglementărilor referitoare la statutul, 
etica și conduita deputatului în Parlament, inclusiv adoptarea restricțiilor de post angajare pentru 
deputați. 
 
RM s-a angajat să implementeze la nivel intern o serie de instrumente internaționale precum și 
standarde care garantează principiile fundamentale pentru protejarea și promovarea societății 
civile. Eforturile de integrare în UE necesită alinierea la cadrul juridic al UE, ceea ce va consolida 
protecția drepturilor societății civile. 
 
Constituția RM și legile naționale oferă un cadru solid care sprijină funcționarea societății civile 
prin asigurarea respectării și protejării drepturilor fundamentale. Acest cadru oferă organizațiilor 
societății civile (OSC sau organizații necomerciale) un mediu prielnic pentru a activa fără 
impedimente, pentru a fi parte la o guvernare democratică și oferă un mediu previzibil în care 
societatea civilă poate prospera și se poate angaja într-un dialog semnificativ cu Guvernul. 
 
1. Prezentare generala a situației 
ROLUL SOCIETĂȚII CIVILE 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
Cadrul național de reglementare este compus din mai multe documente strategice interconectate, 
al căror scop principal este de a asigura o guvernare eficientă, incluzivă și transparentă. Trebuie 
menționat faptul că OSC sunt o parte activă în elaborarea politicilor publice și au fost pe deplin 
implicate în elaborarea și consultarea documentelor de planificare strategică care le vizează: 
Strategia  națională  de  dezvoltare  „M oldova  Europeană  2030”;  Strategia  de  reformă  a  
administrației publice pentru anii 2023 -2030; Programul de dezvoltare a OSC pentru anii 2024 - 
2027; Planul de acțiuni privind guvernarea deschisă pentru anii 2023-2025. 
 
1.1. Cadrul legislativ 
Legea nr. 86/2020 privind organizațiile necomerciale reprezintă cadrul juridic pentru formarea, 
funcționarea și dizolvarea organizațiilor necomerciale. Ea stabilește principiile asocierii voluntare, 
autonomia organizațiilor necomerciale în ceea ce privește stabilire a structurilor și activităților lor 
interne, precum și dreptul de a primi și de a utiliza mijloace financiare atât din surse interne, cât și 
din surse externe. 
 
Legea nr. 64/2010 privind libertatea de exprimare garantează exercitarea libertății de exprimare și 
urmărește să stabilească un echilibru între această libertate și protecția onoarei, demnității și vieții 
private a persoanelor. Legea stabilește cadrul juridic pentru mass -media și alte canale de 
comunicare publică, asigurând societății civile  libertatea de a disemina informații și opinii fără 
restricții nejustificate. 
 
Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional este un garant al dreptului de 
implicare a organizațiilor societății civile în procesul de elaborare a politicilor. Aceasta 
mandatează autoritățile publice să informeze, să consulte și să impli ce OSC în toate etapele 
procesului decizional, de la elaborarea inițială a politicilor până la adoptarea finală a actelor 
juridice. Legea prevede mecanisme specifice de transparență, cum ar fi consultările publice, 
audierile și publicarea proiectelor de le gi, permițând reprezentanților domeniului asociativ să 
contribuie și să influențeze în mod eficient rezultatele politicilor. 
 
1.2. Cadrul administrativ 
Capacitatea de punere în aplicare și executare a autorităților de stat este structurată pe diferite 
niveluri de guvernare, fiecare jucând un rol propriu în asigurarea faptului că politicile, legile și 
reglementările sunt aplicate în mod eficient. Această capacitate este esențială pentru menținerea 
statului de drept, protejarea drepturilor omului și promovarea transparenței și responsabilității în 
cadrul Guvernului. 
 
La nivel legislativ, Parlamentul Republicii Moldova este principalul organism responsabil pentru 
elaborarea și adoptarea legilor care reglementează toate domeniile, inclusiv sectorul societății 
civile. Capacitatea Parlamentului de a adopta o legislație eficientă este susținută de mai multe 
comisii permanente, fiecare concentrându-se pe diferite domenii de politică, cum ar fi administrația 
publică, dezvoltarea regională, drepturile omului și finanțele. Aceste comisii fac parte integrantă 
din asigurarea faptului că legile sunt revizuite în detaliu, dezbătute și aliniate atât la interesele 
naționale, cât și la obligațiile internaționale. 
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
Cancelaria de Stat este principala instituție la nivel central responsabilă de elaborarea cadrului 
regulator. În cadrul Cancelariei de Stat, Direcția pentru drepturile omului și cooperarea cu 
societatea civilă coordonează cooperarea cu societatea civilă și  sprijină punerea în aplicare a 
politicilor privind drepturile omului. În anul 2025, statele de personal ale Direcției au fost suplinite 
cu o funcție suplimentară pe domeniul cooperării cu societatea civilă. Responsabilitățile mai largi 
ale Cancelariei de Stat includ monitorizarea punerii în aplicare a politicilor guvernamentale de  
cooperare cu societatea civilă, a priorităților de guvernare deschisă, și asigurarea faptului că RM 
își îndeplinește obligațiile internaționale, în special în domeniul drepturilor omului. 
 
 
2.1. Planuri legislative 
Adoptarea de amendamente la cadrul juridic pentru a proteja drepturile și oferi garanții apărătorilor 
drepturilor omului. 
Adoptarea amendamentelor necesare pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1069 privind 
protecția persoanelor care participă la viața publică împotriva cererilor nefondate sau a 
procedurilor judiciare abuzive (procese strategice împotriva participării publice). 
Modificarea Legii nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional ca urmare a unui 
exercițiu de evaluare și de aliniere a cadrului normativ național la Recomandarea (UE) 2023/2836 
a Comisiei din 12 decembrie 2023 referitoare la promovarea implicării și a participării efective a 
cetățenilor și a organizațiilor societății civile la procesele de elaborare a politicilor publice. 
 
2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
În vederea sporirii eficienței proceselor administrative referitoare la organizațiile necomerciale 
(asociații publice, sindicate, asociații patronale, partide politice, grupuri de acțiune locală etc.) 
către finele anului 2026 se preconizează crearea și asi gurarea funcționării noului sistem 
informațional automatizat Registrul de stat al unităților de drept (SIA RSUD), care va permite 
automatizarea procesului de înregistrare și dizolvare de stat, inclusiv a organizațiilor necomerciale. 
Pentru consolidarea sustenabilității financiare a organizațiilor necomerciale, în anul 2025 a fost 
inițiată elaborarea Ghidului cu orientări metodologice pe diferite forme de finanțare din mijloace 
publice (finanțare nerambursabilă, achiziții publice, mecanismul 2%, antreprenoriat social) pentru 
facilitarea accesului organizațiilor necomerciale la mecanismele de finanțare de stat. Pe lângă 
organizarea sesiunilor de prezentare a Ghidului, în 2026 -2027 se planifică realizarea campaniilor 
anuale de informare p entru promovarea mecanismului de desemnare procentuală, cu un accent 
deosebit pe nivelul regional și local în vederea creșterii numărului de participanți. 
În vederea îmbunătățirii calității și transparenței proceselor de consultare publică, la nivel central 
și local, mecanismele de consultare publică vor respecta principiile de incluziune și participare 
publică a societății civile și cetățenilor la procesul decizional. La o etapă avansată este 
modernizarea platformei consultative online particip.gov.md, fiind perfecționată interfața 
portalului, precum și dezvoltate aspectele specifice ale platformei de asigurare a transparenței, 
consultării, feedback și monitorizării procesului decizional al autorităților publice. Pentru 
organizarea eficientă a activită ții platformelor consultative permanente instituite în toate 
autoritățile publice centrale, precum și formarea funcționarilor publici pentru aplicarea eficientă a 
standardelor de transparență și participare publică, a fost lansată cea de a II-a ediție a Rețelei 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
TeConsult. 
Adițional, prin elaborarea cursului online privind Guvernarea deschisă, se urmărește crearea 
resursei de referință la nivel național pentru consolidarea competențelor instituționale și pentru 
dezvoltarea unei culturi a transparenței, responsabilității și participării publice în procesele 
decizionale ale autorităților publice din Republica Moldova.  Pe parcursul anilor 2026 – 2027 se 
planifică promovarea modelelor de bune practici de consultare publică și transparență în procesul 
decizional la nivel local. În acest scop, un Ghid de bune practici privind transparența și consultarea 
publică la nivel loca l este în proces de elaborare, precum și o echipă de formatori - în proces de 
instruire. 
 
 
2. Aspecte financiare 
În aspect financiar, pentru anii 2026-2027, costurile de implementare a planurilor pe termen mediu 
pentru asigurarea unui mediu favorabil activității organizațiilor societății civile și a apărătorilor 
drepturilor omului, constituie 4,2 mil. lei, dintre care pentru măsurile legislative - 337 mii lei (8%) 
și pentru măsurile de consolidare a capacităților administrative - 3,9 mil. lei (92%). 
Pe ani aceste costuri se repartizează după cum urmează: 2026 – 3,9 mil. lei; 2027 - 350 mii lei. 
 
Costurile măsurilor propuse urmează a fi finanțate din următoarele surse: 34% sau 1,4 mil. lei - 
din mijloacele bugetului de stat, 50% sau 2,1 mil. lei - din asistență externă, pentru alte 17% sau 
700 mii lei sursa de finanțare urmează a fi identificată. 
 
 
mii lei 
 
 
2026 2027 Total 
Finanțare subcapitol Rolul 
Societății Civile, dintre care: 
3887 350 4237 
Măsuri Legislative 337 0 337 
Măsuri de consolidare a 
capacităților instituționale 
3550 350 3900 
inclusiv: 
Acoperite BS 1437 
 
1437 
Asistența externă 2100 0 2100 
Costuri neacoperite 350 350 700 
 
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
 Pentru realizarea acțiunilor planificate la Componenta FID, costurile totale estimate 
sunt de  16.705.00 mii lei  (≈ 16,705 milioane lei), conform analizei necesarului financiar. 
 Detaliat, costurile sunt repartizate astfel: 
- 135,000 mii lei pentru elaborarea actelor normative. 
- 16,570 milioane lei pentru implementarea acquis -ului și consolidarea capacităților 
administrative.