Partea narativă Capitolul 4
17 pagini · copie păstrată la 10.09.2026
Textul extras păstrează contextul paginilor, dar poate pierde ordinea coloanelor, celulele unite și notele. PDF-ul este reperul pentru citare. Atribuirea juridică la ultima anexă adoptată așteaptă verificare.
Identificarea exactă a copiei
SHA-256: 123551aefaf60b0379c48a9c15194bb551eacd260386921d40caef89849126dc
Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10
Context, tabele și note
Pagina 1 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
CLUSTER 2 „Piața internă” Capitolul 4 „Libera circulație a capitalului” Introducere Conform Raportului Comisiei Europene din 2025, Republica Moldova se află la un nivel moderat de pregătire în domeniul libera circulație a capitalului. S-au înregistrat progrese bune prin aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și colaborarea cu furnizorii de servicii de plată pentru a asigura pregătirea tehnică și conectarea la SEPA, începând cu octombrie 2025. Republica Moldova a continuat să liberalizeze ieșirile de capital, dar anumite restricții rămân. Comisioanele pentru plățile cu cardul rămân ridicate, dar au continuat să scadă. Moldova a abordat unele dintre deficiențele tehnice prin recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), pentru care a fost evaluată ca fiind parțial conformă sau neconformă. Totuși, unele deficiențe tehnice persistă. Tabelul 1: Nivelul de transpunere a actelor UE (conform Anexelor A și B) verde - (transpus total), galben (transpus parțial), alb (netranspus) Esența Capitolului 4 constă în crearea premiselor necesare și asigurarea efectuării operațiunilor de plăți atât în interiorul Uniunii Europene (UE), cât și între statele membre și țările terțe, fără careva restricții. Principalele aspecte ale acestui capitol sunt circulația capitalului sub formă de instrumente financiare și investiții, sistemele și serviciile de plată, precum și prevenirea și combaterea utilizării fluxurilor financiare în acțiuni de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Respectiv, la nivel național, principalele autorități competente responsabile de activitățile grupului de lucru aferent capitolului 4 sunt Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei (BNM) și Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB). 1. Ministerul Finanțelor reprezintă autoritatea guvernamentală responsabilă de politicile în sectorul financiar bancar și nebancar, menite să îmbunătățească și să perfecționeze legislația națională la cele mai bune practici și standarde UE în domeniu. 2. Banca Națională a Moldovei este autoritatea publică autonomă, responsabilă de reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova și de licenţierea, reglementarea şi supravegherea activității de prestare a serviciilor de plată. 3. Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor este Unitatea de informație financiară care contribuie la asigurarea securității statului, având ca 1 32016R1675 3A12012E 32009L0110 32015L2366 32017R2055 32018R1108 32021R1230 32018R0389 32023R1113 32015L0849 32019R0411 32024R0886 32019R0758 32015R0751 31988L0361 32012R0260 32018L0843 32021R1722 32019R0410 32024L1640 32024R1624
Pagina 2 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
scop protejarea sistemului național financiar bancar, financiar nebancare și a liberilor profesioniști, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, precum și ale statului. Subcapitolul: Plățile și libera circulație a capitalului În contextul circulației capitalului și a plăților, Republica Moldova (RM) a promovat o politică prudentă în vederea liberalizării graduale a ieșirilor de capital din RM cu scopul evitării șocurilor care ar putea avea loc în cazul unei liberalizări totale realizate într-o singură etapă. Politica promovată corespunde cu poziția instituțională a Fondului Monetar Internațional (FMI) („ Review of the Institutional view on the liberalisation and management of capital flows ”, 2022 1 ) și angajamentele asumate de către RM conform acordurilor internaționale (Acordul de Asociere între Republica Moldova și UE, art. 267). Alinierea la prevederile Art. 63 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, transpunerea Anexei nr. 1 „ Nomenclatorul mișcărilor de capital menționate la articolul 1 ” din Directiva Consiliului din 24 iunie 1988 pentru punerea în aplicare a articolului 67 din tratat (88/361/CEE), pe partea ce ține de efectuarea operațiunilor valutare, eliminarea restricțiilor aferente circulației capitalurilor și plăților presupune inclusiv modificarea Legii privind reglementarea valutară nr. 62/2008 și, eventual, a altor acte relevante. Având în vedere că punerea în aplicare integrală a modificărilor la Legea nr. 62/2008 ( liberalizarea totală a operațiunilor valutare de capital ) presupune eliminarea totală a restricțiilor rămase la efectuarea plăților/transferurilor în cadrul operațiunilor valutare de capital, precum și ținând cont de recomandările experților FMI prezentate urmare asistenței tehnice recepționate în acest sens în anul 2024, se planifică intrarea în vigoare a modificărilor în cauză, la data aderării RM la UE. Subcapitolul: Sisteme de Plăți Sistemele de plăți reprezintă un domeniu esențial pentru integrarea RM în UE, asigurând baza pentru tranzacții financiare sigure, eficiente și uniforme cu cele din UE. Implementarea acquis -ului european în domeniul plăților continuă să fie o prioritate strategică pentru RM, având drept obiectiv final îmbunătățirea calității serviciilor financiare oferite utilizatorilor, promovarea securității tranzacțiilor, dar și asigurarea compatibilității cu normele și standardele europene. Subcapitolul: Combaterea spălării banilor Fluxurile de bani iliciţi pot ameninţa integritatea, stabilitatea, reputaţia sectorului financiar, precum şi dezvoltarea economiei naţionale, iar finanţarea terorismului poate submina temeliile societăţii noastre. Spălarea banilor şi 1 Review of the Institutional view on the liberalization and management of capital flows”, 2022 2
Pagina 3 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
finanţarea terorismului sunt fenomene strâns legate de economia tenebră şi sunt percepute ca activităţi desfăşurate cu încălcarea normelor juridice şi economice. Integrarea rapidă a Republicii Moldova în sistemul financiar internaţional determină întreprinderea unor acţiuni adecvate și prompte din partea autorităţilor competente în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Corespunzător, luând în considerare consecințele grave care le pot avea, măsurile de prevenire și combatere a acestor infracțiuni au caracter prioritar și continuu pentru toate părțile interesate. Conform angajamentelor asumate în procesul de aderare, Republica Moldova își propune să finalizeze transpunerea acquis -ului UE în acest domeniu până la sfârșitul anului 2026, perioada 2027-2029 urmând a fi dedicată implementării acestuia, consolidării instituționale, revizuirii unor atribuții instituționale (odată cu liberalizarea deplină a operațiunilor valutare de capital și respectiv, abrogarea regimului de autorizare de către BNM, anularea controlului valutar, necesității reglementării operațiunilor valutare), precum și monitorizării progresului. Din cele 14 acte UE obligatorii incluse pe agenda Capitolului 4 “Libera circulație a capitalului”, 9 acte UE sunt transpuse parțial (Tratatul UE, 5 Directive și 3 Regulamente), iar 5 Regulamente nu sunt transpuse încă în legislația națională. 4.1. Subcapitolul: Plățile și libera circulație a capitalului 4.1.1. Prezentarea generală a situației 4.1.1.1. Cadrul legislativ Pe partea operațiunilor valutare de capital, prevederile Articolului 63 din Tratatul de funcționare a UE și a Directivei Consiliului din 24 iunie 1988 pentru punerea în aplicare a articolului 67 din tratat sunt parțial transpuse în Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară. Alinierea la acquis -ul UE presupune ridicarea tuturor restricțiilor la efectuarea plăților/transferurilor în cadrul operațiunilor valutare de capital, precum și la efectuarea importului/exportului de active financiare care poate fi realizată prin modificarea Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară. La rândul său, liberalizarea totală și sigură a operațiunilor valutare de capital poate fi efectuată doar în cazul întrunirii anumitor precondiții (piața de capital dezvoltată, condiții macroeconomice și financiare stabile etc.), abordare susținută și de recomandările experților FMI, oferite în rezultatul asistenței tehnice în anul 2024. Având în vedere politica prudentă în promovarea liberalizării operațiunilor valutare de capital, susținută de principiul liberalizării graduale a acestora (conform recomandărilor FMI), precum și recomandările reflectate în Raportul Comisiei Europene din 2025, amendamentele la Legea nr. 62/2008 necesită a fi realizate în câteva etape. 3
Pagina 4 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
La prima etapă, reieșind din condițiile economice ( condițiile macroeconomice și circumstanțele regionale, piața de capital subdezvoltată etc. ) a fost adoptată Legea nr. 124/2025 pentru modificarea Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară care prevede liberalizarea operațiunilor valutare de capital recomandate pentru etapa respectivă de către experții FMI, urmare asistenței tehnice sus menționate, în particular, operațiuni ce vizează procurarea de către rezidenți a instrumentelor financiare în scopuri investiționale și introducerea/ scoaterea numerarului în monedă națională de către bănci. De asemenea, prin Legea nr. 144/2025 pentru modificarea unor acte normative (susținerea economiei digitale și a serviciilor electronice) a fost liberalizată operațiunea de deschidere de către rezidenți a conturilor la băncile nerezidente destinate efectuării operațiunilor de încasare realizate pentru vânzarea de bunuri și/sau servicii (prin platforme de comerț electronic) exclusiv la export, cu obligația înregistrării finale a mijloacelor bănești în conturi deschise la băncile licențiate în Republica Moldova. Urmare adoptării Legii nr. 124/2025 pentru modificarea Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară a fost ajustat Regulamentul privind unele aspecte aferente exportului şi importului de numerar şi cecuri de călătorie de către bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.165/2019 (modificat prin HCE al BNM nr. 253 din 06.11.2025). Următoarele etape de liberalizare sunt reflectate la secțiunea 2 „Planuri de viitor”. 4.1.1.2. Cadrul administrativ Cu referire la libera circulație a capitalului și plăților ( pe aspecte aferente operațiunilor valutare ) instituția responsabilă pentru transpunerea actelor UE și implementarea acestora este BNM, iar Ministerul Finanțelor (implicit Direcția reglementarea sectorului financiar cu un efectiv de 6 angajați) este instituția responsabilă de promovarea proiectelor de legi elaborate de BNM. Procesul de transpunere a actelor UE (Articolul 63 din TFUE și Directivei Consiliului din 24 iunie 1988 pentru punerea în aplicare a articolului 67 din tratat) pe aspecte aferente operațiunilor valutare este în responsabilitatea Departamentului reglementare și autorizare, Direcția reglementare, care are 4 angajați cu atribuții de elaborare a actelor normative aferente operațiunilor valutare. Având în vedere că liberalizarea operațiunilor valutare de capital presupune eliminarea restricțiilor rămase la efectuarea plăților/transferurilor de mijloace bănești în cadrul operațiunilor în cauză, precum și la efectuarea importului/exportului de active financiare, procesul de autorizare de către BNM a operațiunilor valutare de capital își va pierde actualitatea și va fi eliminat. În acest sens, în cazul liberalizării depline a operațiunilor valutare de capital, implementarea legislației UE pentru efectuarea operațiunilor valutare de capital după data aderării la UE nu va genera acțiuni și costuri suplimentare ( de ex. crearea subdiviziunilor noi, angajarea personalului nou, soft-uri etc. ). Totodată, se vor revedea competențele unor subdiviziuni ale BNM și structura decizională ca urmare a 4
Pagina 5 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
necesității asigurării stabilității pieței valutare a RM urmare integrării în UE (de ex. aplicarea la solicitarea RM a măsurilor de salvgardare de către Comisia Europeană). 4.1.2. Planuri de viitor 4.1.2.1. Planuri legislative Pe partea operațiunilor valutare de capital, transpunerea prevederilor Articolului 63 din Tratatul de funcționare a UE și a Directivei Consiliului din 24 iunie 1988 pentru punerea în aplicare a articolului 67 din tratat, se va realiza etapizat: a. parțial - până la 31 decembrie 2026, prin elaborarea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară ( liberalizarea parțială a operațiunilor valutare ). Această abordare este în corelare cu Raportul Comisiei Europene din 2025, în care se recomandă ca Republica Moldova să continue liberalizarea treptată a operațiunilor valutare de capital. Se preconizează intrarea în vigoare etapizată a proiectului de lege menționat – în 2027 și 2028; b. integral - până la 31 decembrie 2026, prin elaborarea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea unor acte normative (liberalizarea totală a operațiunilor valutare), care va modifica Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară, precum și alte acte normative conexe, cum ar fi Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei ). Se preconizează intrarea în vigoare a proiectului de lege menționat la data aderării RM la UE. Urmare adoptării Legii nr.62/2008 privind reglementarea valutară (liberalizarea parțială a operațiunilor valutare) și a Legii pentru modificarea unor acte normative (liberalizarea totală a operațiunilor valutare) se planifică acțiunile necesare pentru modificarea actelor normative secundare ale BNM până iulie 2027. 4.1.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative Odată cu liberalizarea deplină a operațiunilor valutare de capital ( care va reprezenta abrogarea regimului de autorizare de către BNM, anularea controlului valutar, precum și revizuirea reglementării operațiunilor valutare ) va fi necesar de a modifica competențele BNM în partea ce ține de reglementarea, autorizarea și supravegherea operațiunilor valutare de capital prin modificarea Legii nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, de a modifica atribuțiile subdiviziunilor implicate, precum și de a examina aspectele ce țin de personalul care nu va mai fi implicat în procesele de reglementare, autorizare și supraveghere a operațiunilor valutare de capital. Totodată, se vor revedea competențele unor subdiviziuni ale BNM și structura decizională ca urmare a necesității asigurării stabilității pieței 5
Pagina 6 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
valutare a RM urmare integrării în UE ( de ex. aplicarea la solicitarea RM a măsurilor de salvgardare de către Comisia Europeană ) conform actelor UE. 4.1.3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) Conform estimărilor, costurile necesare pentru liberalizarea totală a fluxurilor de capital constituie 924,9 mii de lei, dintre care 722,38 mii de lei vor fi acoperite din bugetul Băncii Naționale a Moldovei, iar 202,52 mii de lei (costuri aferente promovării proiectelor de Legi elaborate de BNM) - din bugetul de stat (se referă la anexa A). În partea ce ține de implementarea măsurilor aferente liberalizării fluxurilor de capital reieșind din competențele Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, costul acestora, conform estimărilor, constituie (a fi determinate după avizare) mii lei, costuri ce vor fi acoperite din bugetul de stat (anexa B). 4.2. Subcapitolul: Sisteme de Plăți 4.2.1. Prezentarea generală a situației 4.2.1.1. Cadrul legislativ Cadrul de reglementare din domeniul plăților din RM este fundamentat pe acquis -ul UE, reflectând angajamentul țării de a alinia legislația și practicile naționale la standardele pieței unice europene. Această orientare subliniază determinarea țării de a crea un mediu de plăți modern și compatibil cu normele europene. Procesul de armonizare a cadrului legal cu cerințele UE a început încă din anul 2012, marcând un moment important în modernizarea sectorului financiar. În acel an, BNM a transpus în legislația națională prevederile Directivei 2007/64/CE privind serviciile de plată pe piața internă și ale Directivei 2009/110/CE referitoare la activitatea instituțiilor emitente de monedă electronică , care reglementează activitatea de prestare a serviciilor de plată și emiterea de monedă electronică, prin intermediul Legii cu privire la serviciile de plată și moneda electronică nr. 114/2012, reglementând activitatea de prestare a serviciilor de plată și emiterea de monedă electronică. Această inițiativă a avut ca scop principal crearea unui mediu juridic și operațional care să faciliteze dezvoltarea unor servicii de plată moderne, accesibile și sigure, în conformitate cu cerințele UE. De asemenea, transpunerea acestor directive a contribuit la consolidarea încrederii utilizatorilor în instrumentele de plată fără numerar și la stimularea concurenței în sectorul financiar, deschizând calea pentru integrarea mai strânsă a RM în spațiul economic european. Un progres important în acest sens a fost realizat în anul 2022, când BNM a asigurat transpunerea parțială în legislația națională a celei de a doua directive aferente serviciilor de plată - Directiva (UE) 2015/2366 privind serviciile de plată 6
Pagina 7 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
în cadrul pieței interne (PSD2) , prevederile netranspuse fiind aplicabile exclusiv statelor membre ale UE. De asemenea, au fost transpuse și alte acte europene care derivă din Directiva (UE) 2015/2366 , printre care: 1. Regulamentul (UE) nr. 260/2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro – act UE transpus parțial prin Regulamentul cu privire la transferul de credit, debitarea directă și atribuirea codurilor IBAN, aprobat prin Hotărâre a Consiliului Executiv al BNM nr. 108/2023 (prevederile netranspuse sunt aplicabile statelor membre ale UE); 2. Regulamentul delegat (UE) 2018/389 al Comisiei din 27 noiembrie 2017 de completare a Directivei (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru autentificarea strictă a clienților și standardele deschise, comune și sigure de comunicare – act UE transpus prin Regulamentul cu privire la autentificarea strictă a clienților și standardul deschis, comun și sigur de comunicare între prestatorii de servicii de plată nr. 12/2024; 3. Ghidul privind autorizarea și înregistrarea conform PSD2 – transpus prin Regulamentul cu privire la licențierea și înregistrarea societăților de plată, a societăților emitente de monedă electronică și a furnizorilor de servicii poștale în calitate de prestatori de servicii de plată și/sau emitenți de monedă electronică, aprobat prin Hotărârea Consiliului Executiv al BNM nr. 11/2024 ; 4. Ghidul comun privind evaluarea prudențială a achizițiilor și majorarea participațiilor calificate în sectorul financiar – transpus prin Hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr. 9/2024 ; 5. Ghidul referitor la excluderea privind rețelele limitate în temeiul PSD2 – transpus prin Regulamentul privind notificarea activităților prevăzute la art. 2 alin. (2) pct.11) lit. a) şi b) din Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică . Totodată, în contextul Regulamentului (UE) 2015/751 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul (netranspus în legislația națională), Banca Națională a Moldovei a reglementat valoarea comisionului interbancar prin plafonarea treptată (în scădere) a comisioanelor interbancare (inițiativă inspirată din dispozițiile Regulamentului UE 2015/751). Astfel, prin Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr. 100 din 22 mai 2023 au fost stabilite pragurile valorice ale comisioanelor interbancare aplicate în funcție de marca şi categoria cardurilor de plată, după cum urmează: - Etapa I, începând cu 1 ianuarie 2024 – valoarea maximă a comisionului interbancar de 1,10% pentru operațiunile efectuate cu cardurile de debit şi de 1,20% pentru cardurile de credit; 7
Pagina 8 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
- Etapa II, începând cu 1 septembrie 2024 - valoarea maximă a comisionului interbancar de 0,80% pentru operațiunile efectuate cu cardurile de debit şi de 0,90% pentru cardurile de credit; - Etapa III, începând cu 1 septembrie 2025 - valoarea maximă a comisionului interbancar de 0,50% pentru operațiunile efectuate cu cardurile de debit şi de 0,60% pentru cardurile de credit. Având în vedere dimensiunea pieței de plăți din Republica Moldova (RM), scăderea în continuare a comisionului interbancar, până la valorile UE ale comisioanelor interbancare, se va decide începând cu anii 2026-2027, urmare a analizei efectelor şi rezultatelor plafonării comisioanelor interbancare în perioada 2024-2025 (acțiune inclusă în Anexa B aferentă Capitolului 4). Totodată, se consideră imperioasă reducerea comisionului interbancar până la un nivel optim, care pe de o parte, să contribuie la dezvoltarea activității cu carduri de plată prin stimularea competitivității pe piața de acceptare din RM, iar pe de altă parte, să nu aibă loc prejudicierea nejustificată a activității prestatorilor de servicii de plată emitenți din RM. 4.2.1.2. Cadrul administrativ BNM are următoarele atribuții în domeniul plăților: 1. constituie, reglementează, licențiază, autorizează, administrează, monitorizează infrastructurile pieței financiare, schemele, aranjamentele și instrumentele de plată în scopul promovării funcționării sigure și eficiente a acestora și pentru a evita riscul sistemic; 2. licențiază, reglementează și supraveghează activitatea de prestare a serviciilor de plată și activitatea de emitere a monedei electronice. Subdiviziunea din cadrul BNM care asigură realizarea atribuțiilor expuse mai sus este Departamentul Infrastructuri, Plăți și Supravegherea Altor Instituții, în tabelul 2 de mai jos fiind reflectat numărul angajaților din cadrul subdiviziunii: Tabelul 2: Numărul angajaților din cadrul Departamentului Infrastructurii, Plăți și Supravegherea Altor Instituții Departamentul Infrastructuri, Plăți şi Supravegherea Altor Instituții Nr. poziții ocupate/total poziții Direcția reglementare şi licențiere 9/10 Direcția monitorizarea infrastructurilor pieței financiare şi a plăților 7/8 Direcția administrarea sistemelor de plăți 14/14 Direcția supravegherea altor instituții 28 (8 poziții implicate în domeniul plăților)/31 8
Pagina 9 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Totodată, în condițiile în care BNM nu dispune de drept de inițiativă
legislativă,
promovarea
proiectelor
de
legi
în
domeniul
serviciilor
de
plată
se
realizează
prin
intermediul
Ministerului
Finanțelor
(implicit
Direcția
reglementarea
sectorului
financiar
cu
un
efectiv
de
6
angajați).
4.2.2. Planuri de viitor 4.2.2.1. Planuri legislative În vederea continuării procesului de aliniere la acquis -ul UE, BNM își
propune
să
transpună
o
serie
de
acte
europene
relevante
domeniului
plăților.
Astfel, urmează să fie asigurată transpunerea integrală a următoarelor
acte
UE
până
în
anul
2026:
1. Directiva (UE) 2015/2366 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne; 2. Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16
septembrie
2009
privind
accesul
la
activitate,
desfășurarea
și
supravegherea
prudențială
a
activității
instituțiilor
emitente
de
monedă
electronică;
3. Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al
Consiliului
din
14
martie
2012
de
stabilire
a
cerințelor
tehnice
și
comerciale
aplicabile
operațiunilor
de
transfer
de
credit
și
de
debitare
directă
în
euro;
4. Regulamentul (UE) 2024/886 al Parlamentului European și al Consiliului
din
13
martie
2024
de
modificare
a
Regulamentelor
(UE)
nr.
260/2012
și
(UE)
2021/1230
și
a
Directivelor
98/26/CE
și
(UE)
2015/2366
în
ceea
ce
privește
transferurile
credit
instant
în
euro.
De asemenea, până în anul 2026 urmează adoptarea de către BNM și CNPF
a
actelor
normative
prin
care
vor
fi
prevăzute
măsuri
pregătitoare
pentru
următoarele
acte
UE,
astfel
încât
la
data
aderării
RM
la
UE
să
existe
capacitate
de
aplicare
directă
a
cadrului
de
reglementare
european
:
1. Regulamentul (UE) 2021/1230 al Parlamentului European și al Consiliului din
14
iulie
2021
privind
plățile
transfrontaliere
în
Uniune.
2. Regulamentul delegat (UE) 2017/2055 al Comisiei din 23 iunie 2017 de
completare
a
Directivei
(UE)
2015/2366
a
Parlamentului
European
și
a
Consiliului
în
ceea
ce
privește
standardele
tehnice
de
reglementare
referitoare
la
cooperarea
și
schimbul
de
informații
dintre
autoritățile
competente
în
cazul
activității
desfășurate
în
baza
dreptului
de
stabilire
și
a
libertății
de
a
presta
servicii
de
către
instituțiile
de
plată;
3. Regulamentul delegat (UE) 2019/411 al Comisiei din 29 noiembrie 2018 de
completare
a
Directivei
(UE)
2015/2366
a
Parlamentului
European
și
a
Consiliului
în
ceea
ce
privește
standardele
tehnice
de
reglementare
pentru
stabilirea
cerințelor
tehnice
privind
instituirea,
gestionarea
și
menținerea
registrului
central
electronic
în
domeniul
serviciilor
de
plată
și
privind
accesul
la
informațiile
conținute
de
acesta;
4. Regulamentul delegat (UE) 2021/1722 al Comisiei din 18 iunie 2021 de
completare
a
Directivei
(UE)
2015/2366
a
Parlamentului
European
și
a
Consiliului
9 Pagina 10 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează cadrul pentru cooperarea și schimbul de informații dintre autoritățile competente ale statului membru de origine și cele ale statului membru gazdă în contextul supravegherii instituțiilor de plată și a instituțiilor emitente de monedă electronică ce furnizează servicii de plată la nivel transfrontalier; 5. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/410 al Comisiei din 29 noiembrie 2018 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește detaliile și structura informațiilor din domeniul serviciilor de plată care trebuie notificate de autoritățile competente Autorității Bancare Europene în temeiul Directivei (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului. 4.2.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative Transpunerea actelor Uniunii Europene menționate anterior reprezintă un proces esențial pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și necesită o serie de măsuri specifice care să asigure o implementare eficientă. Aceste măsuri vor include consolidarea capacităților organizaționale și pregătirea instituțională, astfel încât Republica Moldova să fie în măsură să respecte cerințele și standardele europene la momentul aderării. În acest sens, este imperios necesar ca Banca Națională a Moldovei (BNM) să își consolideze resursele umane și instituționale pentru a răspunde în mod eficient provocărilor și responsabilităților adiționale care decurg din acquis -ul comunitar. Eforturile necesare pentru consolidarea capacităților administrative și operaționale, astfel încât să se asigure conformitatea cu cerințele UE și să se faciliteze integrarea armonioasă în cadrul juridic și instituțional al UE urmează a fi solicitate și direcționate către următoarele acțiuni prioritare: - Extinderea și optimizarea efectivului de personal – identificarea necesarului de personal suplimentar și atragerea de specialiști calificați în domeniile cheie; - Instruirea personalului existent și nou angajat – dezvoltarea programelor de formare profesională specifice noilor cerințe impuse de UE; participarea la sesiunile de instruire continuă; - Adaptarea structurii instituționale și a atribuțiilor, inclusiv prin ajustarea cadrului organizațional pentru a reflecta noile cerințe impuse de transpunerea legislației UE. 4.2.3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) Conform estimărilor, costurile necesare pentru transpunerea totală a acquis -ului comunitar în domeniul sistemelor de plăți și serviciilor de plată constituie 1 550,54 mii de lei, dintre care 1 342,54 mii de lei vor fi acoperite din bugetul Băncii Naționale a Moldovei, iar 208,0 mii de lei (costuri aferente promovării proiectelor de legi elaborate de BNM) - din bugetul de stat (se referă la anexa A). 10
Pagina 11 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
În partea ce ține de implementarea acquis-ului comunitar pe domeniul sistemelor de plăți, costul acestora, conform estimărilor, constituie 117,3 mii lei, costuri ce vor fi acoperite din bugetul Băncii Naționale a Moldovei (anexa B). 4.3. Subcapitolul: Combaterea spălării banilor 4.3.1. Prezentarea generală a situației 4.3.1.1. Cadrul legislativ Legislația națională în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului a fost armonizată cu legislația UE și practicile internaționale prin transpunerea parțială sau totală a următoarelor acte UE și standarde internaționale: (i) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (Text cu relevanță pentru SEE); (ii) Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE (Text cu relevanță pentru SEE), cu excepția cerințelor față de criptoactive; (iii) Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (Text cu relevanță pentru SEE); (iv) Cerințele standardelor internaționale privind prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă, adoptate de către Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) în februarie 2012. Transpunerea și implementarea prevederilor prenotate s-a realizat prin adoptarea de noi acte normative sau modificarea celor existente: 1. Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nr. 308/2017; 2. Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 160/2018; 3. Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 23/2020; 4. Legea cu privire la modificarea unor acte normative nr. 257/2020; 5. Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 301/2022; 6. Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 66/2023; 11
Pagina 12 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
7. Legea pentru modificarea unor acte normative (implementarea suplimentară în cadrul normativ intern a Recomandărilor Grupului de Acţiune Financiară Internaţională) nr. 268/2024; 8. Legea privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului nr. 75/2020 și modul de aplicare a sancțiunilor în scopul transpunerii art. 14 (4), 16, 18, 18a, 20, 30, 32, 32a, 40, 42, 45, 46, 48, 50a, 59 şi 60 din Directiva (UE) 2015/849, așa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018; 9. Hotărârea Parlamentului nr. 239/2020 prin care a fost aprobată Strategia națională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 şi a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, elaborată în scopul implementării recomandărilor formulate ca urmare a celei de-a V-a runde de evaluare efectuate de Comitetul MONEYVAL a Consiliului Europei. În vederea punerii în aplicare a prevederilor Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nr. 308/2017, au fost aprobate o serie de acte normative secundare: 1) Ordinul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) nr. 15/2023 cu privire la aprobarea Ghidului privind identificarea tranzacțiilor și activităților suspecte de spălare a banilor; 2) Ordinul SPCSB nr. 16/2023 cu privire la aprobarea Ghidului privind identificarea tranzacțiilor și activităților suspecte de finanțarea terorismului; 3) Ordinul SPCSB nr. 34/2023 cu privire la aprobarea Ghidului privind identificarea beneficiarului efectiv (modificat prin Ordinele SPCSB nr. 21/2024 și 9/2025); 4) Ordinul SPCSB nr. 22/2023 cu privire la aprobarea listei funcțiilor publice importante la nivel național care determină calitatea de persoană expusă politic; 5) Ordinul SPCSB nr. 23/2023 cu privire la aprobarea Ghidului privind identificarea și monitorizarea persoanelor expuse politic și a indicilor de risc privind persoanele expuse politic; 6) Ordinul SPCSB nr. 21/2023 cu privire la aprobarea Regulamentului privind cerințele în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului pentru entitățile supravegheate de către SPCSB; 7) Hotărârea BNM cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului în activitatea băncilor nr. 200/2018, care transpune parțial Regulamentul (UE) nr. 2015/847; 8) Hotărârea BNM cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului în activitatea unităților de schimb valutar nr. 201/2018; 12
Pagina 13 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
9) Hotărârea BNM cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la
cerințele
privind
prevenirea
şi
combaterea
spălării
banilor
şi
finanțării
terorismului
în
activitatea
prestatorilor
de
servicii
de
plată
nebancari
nr.
202/2018,
care
transpune
parțial
Regulamentul
(UE)
nr.
2015/847;
10) Hotărârea BNM pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele
privind
prevenirea
și
combaterea
spălării
banilor
și
finanțării
terorismului
în
activitatea
instituțiilor
financiare
nebancare
nr.
280/2024;
11) Hotărârea BNM cu privire la aprobarea Regulamentului privind cerințele
pentru
identificarea
și
verificarea
identității
clienților
prin
intermediul
mijloacelor
electronice
nr.
281/2024;
12) Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 63/1/2023 cu privire la
aprobarea
Regulamentului
privind
măsurile
de
prevenire
și
combatere
a
spălării
banilor
și
finanțării
terorismului;
13) Ordinul Agenției Servicii Publice nr. 573/2023 cu privire la aprobarea
Instrucțiunilor
privind
verificarea,
înregistrarea
și
actualizarea
datelor
cu
privire
la
beneficiarii
efectivi
ai
persoanelor
juridice
(cu
scop
lucrativ
și
organizații
necomerciale)
și
ai
întreprinzătorilor
individuali/gospodăriilor
țărănești
(de
fermier)
în
Registrul
de
stat
al
unităților
de
drept;
14) Decizia Instituției Publice ”Consiliul de Supraveghere Publică a Auditului”
nr.
05/2022
cu
privire
la
aprobarea
Normelor
privind
aplicarea
de
către
entitățile
de
audit
a
măsurilor
de
prevenire
și
combatere
a
spălării
banilor
și
finanțării
terorismului;
15) Hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. UA/C/19/113/2019 privind
criteriile
și
factorii
privind
riscurile
de
spălare
a
banilor
și
finanțare
a
terorismului
în
activitatea
liber
profesioniștilor
(avocaților);
16) Decizia Camerei Notariale privind aprobarea Regulamentului privind
activitatea
notarilor
în
domeniul
prevenirii
și
combaterii
spălării
banilor
și
finanțării
terorismului.
Transpunerea integrală a Regulamentului (UE) 2015/847 a fost asigurată,
inclusiv,
prin
adoptarea/modificarea
următoarelor
acte
normative
primare
și
secundare,
după
cum
urmează:
a. Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică nr. 114/2012; b. Codul penal nr. 985/2002; c. Hotărârea BNM pentru aprobarea Regulamentului cu privire la transferul de
credit,
debitarea
directă
și
atribuirea
codurilor
IBAN
nr.
108/2023;
d. Hotărârea BNM cu privire la aprobarea Instrucțiunii cu privire la raportarea
datelor
aferente
utilizării
instrumentelor
și
serviciilor
de
plată
nr.
211/2014.
În procesul de transpunere s-a considerat noul Regulament (UE) 2023/1113
privind
informațiile
care
însoțesc
transferurile
de
fonduri
și
de
anumite
criptoactive
și
de
modificare
a
Directivei
(UE)
2015/849
(Text
cu
relevanță
pentru
SEE),
care
substituie
Regulamentul
(UE)
2015/847
(procedura
de
reformare).
Potrivit
prevederilor
articolului
39
și
40
din
Regulamentul
(UE)
2023/1113,
Regulamentul
13 Pagina 14 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
(UE) 2015/847 se abrogă de la data aplicării noului regulament (30 decembrie
2024).
Astfel,
cerințele
Regulamentului(UE)
2023/1113
cu
referire
la
informațiile
care
însoțesc
transferurile
de
fonduri,
cu
excepția
operațiunilor
cu
criptoactive,
au
fost
incluse
în
cadrul
normativ
național
prin
Hotărârea
BNM
nr.
8/2025
cu
privire
la
modificarea
unor
acte
normative
ale
Băncii
Naţionale
a
Moldovei
(cerinţele
privind
informaţiile
care
însoţesc
transferurile
de
fonduri).
Totodată, transpunerea Regulamentului (UE) 2023/1113 privind informațiile
care
însoțesc
transferurile
de
fonduri
și
de
anumite
criptoactive
și
de
modificare
a
Directivei
(UE)
2015/849,
pe
partea
ce
ține
de
operațiunile
cu
criptoactive,
urmează
a
fi
realizată
prin
proiectul
de
Ordin
al
Serviciului
Prevenirea
și
Combaterea
Spălării
Banilor
privind
informațiile
care
însoțesc
transferurile
de
fonduri
și
de
anumite
criptoactive.
4.3.1.2. Cadrul administrativ Cadrul legal de bază în acest domeniu este reglementat prin Legea nr.
308/2017
cu
privire
la
prevenirea
și
combaterea
spălării
banilor
și
finanțării
terorismului
și
Legea
nr.
75/2020
privind
procedura
de
constatare
a
încălcărilor
în
domeniul
prevenirii
spălării
banilor
şi
finanţării
terorismului
şi
modul
de
aplicare
a
sancţiunilor.
Aceste
legi
stabilesc
categoriile
de
entități
raportoare,
cerințele
privind
măsurile
de
precauție
privind
clienții,
organele
cu
funcții
de
supraveghere
a
entităților
raportoare,
cerințele
privind
politicile,
controalele
interne
și
proceduri
ce
urmează
a
fi
implementate
de
către
entitățile
raportoare,
măsurile
asiguratorii
aplicate
în
cazul
stabilirii
unor
suspiciuni
care
ar
indica
despre
acțiuni
de
spălare
a
banilor,
infracțiuni
predicat,
acțiuni
de
finanțare
a
terorismului
sau
a
proliferării
armelor
de
distrugere
în
masă.
Conform Legii nr. 308/2017, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării
Banilor
este
Unitatea
de
Informații
Financiare
a
Republicii
Moldova,
a
cărei
funcții
de
bază
constă
în
primirea,
înregistrarea,
analiza
și
diseminarea
către
organele
competente
a
informațiilor
privind
activitățile
și
tranzacțiile
suspecte
de
spălare
a
banilor,
de
infracțiuni
predicat
și
de
finanțare
a
terorismului.
De asemenea, în vederea asigurării implementării cadrului legal în acest
domeniu,
următoarele
autorități,
conform
competenței
legale,
au
funcția
de
supraveghere
a
entităților
raportoare:
- Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor; - Banca Națională a Moldovei; - Comisia Naţională a Pieţei Financiare; - Camera Notarială; - Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova; - Uniunea administratorilor autorizaţi; - Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti;
14 Pagina 15 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
- Consiliul de Mediere; - Consiliul de supraveghere publică a auditului. Astfel, în vederea consolidării capacităților de supraveghere a domeniului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare au adoptat cadrul normativ secundar de reglementare pentru entitățile raportoare supravegheate. 4.3.2. Planuri de viitor 4.3.2.1. Planuri legislative Ca o primă prioritate, luând în considerare aprobarea celui de al 6-lea Pachet AML UE în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (Directiva UE 2024/1640 a Parlamentului European și a Consiliului privind mecanismele care urmează să fie instituite de statele membre în scopul prevenirii utilizării sistemului financiar pentru spălarea banilor sau finanțarea terorismului, care modifică Directiva (UE) 2019/1937 și de modificare și abrogare a Directivei (UE) 2015/849, Regulamentul UE 2024/1624 al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului), autoritățile naționale competente vor elabora proiectele de acte normative care ar asigura transpunerea totală a prevederilor actului UE menționat. Totodată, în vederea asigurării alinierii cadrului național la cerințele UE, se planifică transpunerea Regulamentului delegat (UE) 2018/1108 al Comisiei din 7 mai 2018 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului cu standarde tehnice de reglementare privind criteriile pentru desemnarea punctelor centrale de contact pentru emitenții de monedă electronică și prestatorii de servicii de plată, precum și cu norme privind funcțiile acestora. De asemenea, este planificată transpunerea integrală a Regulamentului delegat (UE) 2019/758 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care stabilesc acțiunile minime și tipul de măsuri suplimentare pe care trebuie să le întreprindă instituțiile de credit și financiare pentru a diminua riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în anumite țări terțe (Text cu relevanță pentru SEE) până în luna decembrie 2026. În altă ordine de idei, cerințele și instrumentele legale actuale ( Regulamentul BNM nr. 200/2018 și Regulamentul BNM nr. 202/2018 ) asigură, similar actului UE, posibilitatea de remediere a potențialelor impedimente care pot surveni la implementarea politicilor și procedurilor la nivel de grup: 1. Obligația entităților de a informa autoritatea cu funcții de supraveghere privind cazurile de identificare a impedimentelor la implementarea politicilor și procedurilor la nivelul grupului financiar; 15
Pagina 16 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
2. Obligația entităților de a aplica măsuri adiționale pentru remedierea
riscurilor,
inclusiv
auditul
independent
al
sucursalelor,
închiderea
acestora;
3. Dreptul autorității de supraveghere de a impune oricare alte măsuri de
remediere
necesare.
4.3.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților
administrative
În contextul sporirii fluxului de schimb de informații internațional,
asigurarea
cooperării
cu
autoritatea
nou
creată
la
nivelul
UE
–
Autoritatea
de
Combatere
a
Spălării
Banilor
(AMLA),
precum
și
în
scopul
asigurării
activității
Centrului
de
Instruire
în
domeniul
prevenirii
și
combaterii
spălării
banilor
și
finanțării
terorismului
se
planifică
consolidarea
capacităților
instituționale
ale
Serviciului
Prevenirea
și
Combaterea
Spălării
Banilor,
prin
extinderea
numărului
de
personal.
Totodată, în vederea consolidării capacităților IT ale Serviciului Prevenirea
și
Combaterea
Spălării
Banilor,
a
fost
instalat
și
este
asigurată
mentenanța
sistemului
informațional
analitic
specializat
-
goAML
elaborat
de
Organizația
Națiunilor
Unite.
Acest
sistem
informațional
analitic
include
trei
soluții
de
bază:
1. Colectarea datelor: informațiile sunt transmise (către sistemul informațional
integrat
goAML)
Serviciului
Prevenirea
și
Combaterea
Spălării
Banilor
de
către
entitățile
raportoare;
2. Analiza datelor: analiza se efectuează în baza mai multor criterii și
indicatori
de
risc,
fiind
realizată
de
către
analiștii
din
cadrul
Serviciului
Prevenirea
și
Combaterea
Spălării
Banilor;
3. Schimbul de date se efectuează între Serviciul Prevenirea și Combaterea
Spălării
Banilor
și
alte
organe
de
drept
sau
autorități
judiciare,
în
cadrul
mecanismului
de
coordonare
națională,
și
cu
alte
instituții
regionale,
cât
și
internaționale
specializate.
În același context, BNM urmează să fortifice capacitățile Direcției
specializate
de
supraveghere
în
domeniul
prevenirii
și
combaterii
spălării
banilor
și
finanțării
terorismului,
astfel
încât
să
asigure
eficiența
măsurilor
de
supraveghere
aplicate
la
entitățile
supravegheate,
prin
creșterea
numărului
de
poziții
în
corespundere
cu
necesitățile
de
serviciu,
instruirea
continuă
a
angajaților
subdiviziunii
cu
cele
mai
noi
practici
de
prevenire
și
combatere
a
SBFT,
segregarea
funcțiilor
pe
arii
de
competență,
etc.
De asemenea, BNM va consolida activitatea Direcției prin creșterea
capacității
soluției
informatice
pentru
monitorizarea
transparenței
acționarilor
și
analiza
la
distanță
a
tranzacțiilor
băncilor
în
scopul
prevenirii
și
combaterii
spălării
banilor
și
finanțării
terorismului
de
analiză
a
datelor,
în
special,
prin
încorporarea
altor
date/informații
și
de
la
alte
entități
supravegheate.
Această
acțiune
va
mări
16 Pagina 17 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
considerabil capacitatea BNM-ului de identificare timpurie a riscurilor de spălare a banilor în activitatea entităților supravegheate. 4.3.3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) Conform estimărilor, costurile necesare pentru transpunerea totală a acquis -ului comunitar în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului constituie 650,58 mii de lei, dintre care 416,0 mii de lei vor fi acoperite din bugetul de stat, iar 117,29 mii de lei - din bugetul BNM (se referă la anexa A). În partea ce ține de costurile de implementare a unor acțiuni pe dimensiunea prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, acestea vor fi acoperite din bugetul de stat în sumă de 208,0 mii lei, precum și din surse externe ce nu pot fi estimate (se referă la anexa B). Totodată, acțiunile de implementare ce vizează Centrul de instruire în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și Aplicația goAML, precum și costurile aferente acestora, sunt prevăzute în Anexa B aferentă Capitolului 24 „Justiție, libertate, securitate.” Costurile estimative pentru realizarea acțiunilor (costuri de personal) sunt reflectate în Anexa „A” din PNA pentru fiecare acțiune în parte, potrivit Instrumentului de calcul al costurilor prezentat de Biroul pentru Integrare Europeană. 4.4. Anexe Anexa A: Acțiuni normative de aliniere la acquis -ul UE Anexa B: Acțiuni de implementare a acquis -ului și de consolidare a capacităților administrative 17