Partea narativă Capitolul 33
4 pagini · copie păstrată la 10.09.2026
Textul extras păstrează contextul paginilor, dar poate pierde ordinea coloanelor, celulele unite și notele. PDF-ul este reperul pentru citare. Atribuirea juridică la ultima anexă adoptată așteaptă verificare.
Identificarea exactă a copiei
SHA-256: 5faeed5ced8d16bba7a0451411e22b0a2ed9835686385caf5a721437c23c58fd
Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10
Context, tabele și note
Pagina 1 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
CAPITOLUL 33: PREVEDERI FINANCIARE ȘI BUGETARE Introducere Conform Raportului Comisiei Europene din 2025, Republica Moldova se află la un anumit nivel de pregătire în domeniul prevederilor financiare și bugetare. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește resursele proprii tradiționale odată cu intrarea în vigoare a noii legislații vamale, care este aliniată în linii mari la acquis-ul UE. Totodată, a fost instituit un Comitet de coordonare pentru punerea în aplicare a proceselor administrative pentru un sistem de resurse proprii. Capitolul 33 „Prevederi financiare și bugetare” se referă la normele care reglementează finanțarea bugetului Uniunii Europene („resurse proprii”). Aceste resurse se formează din: (I) contribuții bazate pe venitul național brut al fiecărui stat membru; (II) contribuții bazate pe taxe vamale; (III) contribuții bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclat și (IV) contribuții bazate pe taxa pe valoarea adăugată. Statele membre urmează să dispună de capacitatea administrativă pentru a coordona și a asigura în mod adecvat calcularea, colectarea, plata și controlul corect al resurselor proprii. Legislația din acest capitol este obligatorie și nu impune transpunerea în legislația națională. Cadrul legislativ pentru sistemul de resurse proprii este tangențial prevederilor expuse în Capitolele de negociere: 16 - Fiscalitate, 18 - Statistică, 29 - Uniunea Vamală și 27 – Mediul înconjurător și schimbările climatice. Legislația Republicii Moldova în aceste domenii este parțial armonizată cu acquis-ul comunitar. 1. Prezentarea generală a situației 1.1. Cadrul legislativ Printre actele de bază a UE aferente Capitolului 33 se enumeră: a) DECIZIA (UE, EURATOM) 2020/2053 A CONSILIULUI din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom. Prezenta decizie stabilește normele privind alocarea resurselor proprii ale Uniunii pentru a asigura finanțarea bugetului anual al UE. Decizia urmează a fi aplicată direct în legislația națională la momentul aderării. b) Regulamentul (UE, Euratom) 2021/768 al Consiliului din 30 aprilie 2021 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 608/2014. Prezentul Regulament stabilește modalitatea de calcul și control a sistemului de resurse proprii ale UE. Regulamentul urmează a fi aplicat direct în legislația națională la momentul aderării. c) Regulamentul (UE, Euratom) 2021/770 al Consiliului din 30 aprilie 2021 privind calcularea resursei proprii bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate, privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resursei proprii 1
Pagina 2 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
respective, privind măsurile menite să răspundă necesităților trezoreriei și privind anumite aspecte legate de resursa proprie bazată pe venitul național brut. Prezentul Regulament stabilește normele privind calcularea resursei proprii bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 (denumită în continuare „resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate”), privind punerea la dispoziția Comisiei a resursei proprii respective, privind măsurile menite să răspundă necesităților trezoreriei și privind efectele specifice asupra calculării cotei de apel uniforme aplicabile resursei proprii bazate pe venitul național brut (VNB) menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (d) din respectiva decizie (denumită în continuare „resursa proprie bazată pe VNB”). Suplimentar, în vederea stabilirii formularului de raportare a resursei proprii de plastic nereciclat, a fost aprobat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/595 al comisiei din 16 martie 2023 de stabilire a formularului pentru raportul privind resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2021/770 al Consiliului. Regulamentul a fost parțial transpus. Unele prevederi urmează a fi transpuse, cu excepția celor neaplicabile și celor ce urmează a fi aplicate de la data aderării. Cu referire la resursele proprii tradiționale , începând cu 1 ianuarie 2024, Republica Moldova implementează noul Cod Vamal, care este în mare parte aliniat cu acquis-ul UE. Există procese automatizate pentru perceperea taxelor vamale (și a altor taxe), precum și pentru evidența și gestionarea datoriilor. De asemenea, administrațiile vamale și fiscale asigură proceduri pentru raportarea neregulilor și fraudelor către autoritățile naționale competente. Cu toate acestea, infrastructura IT actuală necesită modernizare pentru a corespunde cerințelor sistemului de resurse proprii tradiționale al UE. Ce ține de resursa bazată pe TVA , cota standard a TVA rămâne la 20%. Aceasta se aplică, în general, livrărilor interne de bunuri și servicii, precum și bunurilor și serviciilor importate, prin mecanismul taxării inverse. Cota redusă de 8% a fost extinsă pentru sectorul ospitalității (HoReCa) ca măsură de sprijin pentru redresarea și creșterea acestuia în contextul regional actual. Totodată, urmează a fi aliniată legislația în materie de TVA la acquis-ul UE. În ceea ce privește venitul național brut (VNB) , Republica Moldova întocmește conturile naționale și calculează VNB conform standardelor Sistemului de Conturi Naționale (SCN 2008), care este, în linii mari, compatibil cu definițiile și regulile Sistemului European de Conturi 2010. În contextul resursei proprii bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate, se menționează că, în conformitate cu Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului , începând cu luna octombrie 2023, producătorii și importatorii sunt obligați să declare cantitatea de ambalaje plasată pe piață, precum și cantitatea deșeurilor colectate și valorificate prin reciclare. În cazul în care producătorii nu ating țintele de reciclare și valorificare prin reciclare a ambalajelor din plastic stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje , aceștia sunt obligați să achite o taxă către bugetul de stat, proporțională cu diferența dintre cantitatea reciclată și ținta minimă de valorificare prin reciclare. Aceste obligații decurg 2
Pagina 3 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
din principiul responsabilității extinse a producătorului, prevăzut de Legea nr. 209/2016
privind
deșeurile
.
Formularul pentru declararea cantităților de ambalaje plasate pe piață, a
ambalajelor
reciclate,
precum
și
pentru
calcularea
taxei
aplicabile
în
cazul
neatingerii
țintelor,
este
reglementat
prin
Ordinul
Ministerului
Finanțelor
nr.
93/2023
privind
aprobarea
formularului
Dării
de
seamă
pentru
taxa
aferentă
mărfurilor
care
cauzează
poluarea
mediului
și
a
instrucțiunii
de
completare
a
acestuia.
Cu toate acestea, mecanismul actual pentru colectarea și procesarea datelor
naționale
privind
ambalajele
din
plastic
necesită
îmbunătățiri
și
urmează
să
fie
optimizat
în
viitor.
1.2. Cadrul administrativ La nivel național, autoritatea competentă responsabilă de coordonarea grupului de
lucru
aferent
capitolului
prenotat
este
Ministerul
Finanțelor.
Suplimentar,
instituțiile
implicate
sunt:
Serviciul
Vamal,
Serviciul
Fiscal
de
Stat,
Ministerul
Mediului,
Biroul
Național
de
Statistică,
Curtea
de
Conturi,
Inspectoratul
Control
Financiar
de
Stat,
Agenția
de
Mediu.
În
cadrul
grupului
de
lucru
aferent
Capitolului
sunt
membri:
48
de
reprezentanți
din
partea
instituțiilor
publice,
13
membri
din
partea
societății
civile,
precum
și
expert
UE
pentru
politica
vamală
și
fiscală.
La recomandarea Comisiei Europene, a fost creat Comitetul de coordonare pentru
a
pune
în
aplicare
procesele
administrative
pentru
un
sistem
de
resurse
proprii,
prin
Ordinul
intern
al
Ministerului
Finanțelor
(nr.43
din
23
mai
2025),
care
include
reprezentanți
ai
instituțiilor
sus-menționate.
Pe parcursul anului 2025, în contextul consolidării capacităților instituționale,
reprezentanții
Ministerului
Finanțelor,
Serviciului
Vamal,
Serviciului
Fiscal
de
Stat,
Ministerului
Mediului,
Biroului
Național
de
Statistică,
Curții
de
Conturi,
Inspectoratului
Control
Financiar
de
Stat
au
asigurat
participarea
în
cadrul
atelierelor
de
lucru
de
comun
cu
reprezentanții
Ministerului
Finanțelor
al
Olandei,
Agenției
Vamale
Italiene,
Ministerului
Finanțelor
al
Serbiei,
Ministerului
Finanțelor
al
României.
În
cadrul
atelierelor
au
fost
abordate
următoarele
subiecte:
cadrul
normativ
la
nivelul
Uniunii
Europene
privind
resursele
proprii
și
tipologia
acestora,
structura
bugetului
UE
(calcularea,
colectarea,
plata
și
controlul
resurselor)
și
mecanismul
de
control
aferent
sistemului
de
resurse
proprii.
Suplimentar, întru consolidarea capacităților administrative și instituționale ale
reprezentanților
din
cadrul
instituțiilor
implicate,
a
fost
demarată
misiunea
de
experți
TAIEX
aferentă
sistemului
de
resurse
proprii,
pe
parcursul
25-26
noiembrie
2024.
De
asemenea,
a
fost
desfășurată
o
vizită
de
studiu,
în
data
de
30-31
octombrie
2025,
la
Ministerul
Finanțelor
al
României.
2. Planuri de viitor
3 Pagina 4 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
2.1. Planuri legislative Alinierea la Acquis-ul UE a legislației în cele patru domenii aferente resurselor proprii ale UE, sunt expuse în Capitolele de negociere 16 Fiscalitate, 18 Statistică, 27 Mediul înconjurător și schimbările climatice, 29 Uniunea vamală. 2.2. Implementarea Acquis-ului și consolidarea capacităților administrative În contextul Capitolului 33 „Prevederi financiare și bugetare”, Republica Moldova se află la un anumit nivel de pregătire. Respectiv, întru avansarea implementării reformelor pe Capitolul prenotat, urmează a fi asigurată operaționalizarea Comitetului de coordonare pentru punerea în aplicare a proceselor administrative pentru un sistem de resurse proprii, prin demararea ședințelor regulate. Totodată, va fi asigurată definitivarea și aprobarea Regulamentului pentru punerea în aplicare a proceselor administrative pentru sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene. Suplimentar, în cadrul Ministerului Finanțelor urmează a fi analizată oportunitatea instituirii unei subdiviziuni distincte căreia urmează a-i fi atribuite responsabilitățile ce țin de coordonarea procesului intern de planificare, calculare, achitare și raportare a contribuției Republicii Moldova la bugetul Uniunii Europene. 3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) Costurile per fiecare acțiune a fost estimată conform cerințelor prestabilite în cadrul Ghidului pentru elaborarea Programului Național de Aderare (PNA) a Republicii Moldova la UE. În contextul Anexei B întru implementarea celor 2 măsuri sunt estimate costuri în mărime de 207,95 mii lei, costurile acoperite din bugetul de stat fiind 107,95 mii lei, iar cele acoperite din asistență externă 100,0 mii lei. 4. Anexe Anexa B: Acțiuni de implementare a acquis-ului și de consolidare a capacităților administrative. 4