Partea narativă Capitolul 32

SHA-256: d90e3fa007f44b2b78b28ffe6b3f337f2237901e8fc2e602c4b896ac9cc290de

Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10

Manifestul tuturor documentelor

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

CAPITOLUL 32 „CONTROL FINANCIAR”  
 
INTRODUCERE 
Conform Raportului Comisiei Europene din 2025, Republica Moldova a atins un anumit nivel de 
pregătire în domeniul controlului financiar. Țara a înregistrat progrese bune, în special prin ratificarea 
Convenției de la Geneva din 1929 privind combaterea falsificării de monedă. De asemenea, Republica 
Moldova a finalizat desemnarea unui organ de coordonare antifraudă și a înființat o rețea de coordonare 
antifraudă.  
Capitolul 32 are ca obiectiv principal armonizarea legislației și practicilor Republicii Moldova cu 
cerințele Uniunii Europene în domeniul controlului financiar, asigurând utilizarea eficientă, responsabilă 
și transparentă a resurselor publice și externe. Acest capitol acoperă patru domenii prioritare: 
- Control financiar public intern; 
- Audit extern; 
- Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene; 
- Protecția monedei euro împotriva contrafacerii.  
Împreună, aceste domenii constituie pilonii unui sistem financiar public integru, capabil să sprijine buna 
guvernare, reducerea riscurilor de fraudă și protejarea intereselor financiare naționale și europene. 
Implementarea reformelor din cadrul acestui cap itol este esențială nu doar pentru asigurarea unei 
administrări financiare eficiente și conforme standardelor europene, ci și pentru îmbunătățirea încrederii 
publicului în instituțiile statului și în utilizarea banilor publici. 
Controlul Financiar Public Intern (CFPI) are ca scop alinierea Republicii Moldova la acquis-ul UE în 
acest domeniu. CFPI reprezintă un pilon esențial al bunei guvernări, asigurând utilizarea eficientă și 
transparentă a fondurilor publice și alinierea la standardele internaționale de control intern/ management 
financiar și audit intern. 
Responsabilitatea coordonării grupului de lucru pentru acest subcapitol revine Ministerului Finanțelor, 
prin intermediul Direcției politici în domeniul CFPI, care colaborează strâns cu instituții precum 
Cancelaria de Stat, Curtea de Conturi a Republicii Mo ldova, Centrul Național Anticorupție, 
Inspectoratul Control Financiar de Stat și alte autorități publice centrale și locale. Această structură 
asigură o abordare integrată și coerentă pentru implementarea principiilor și standardelor europene în 
domeniul CFPI. 
Obiectivul strategic al acestui subcapitol este atingerea conformității totale cu cadrul (normativ) de bună 
practică european și internațional, precum și implementarea eficace a mecanismelor de control intern 
managerial și audit intern până la aderare. Aceste mecanis me sunt fundamentale pentru consolidarea 
răspunderii manageriale și sporirea încrederii cetățenilor în utilizarea fondurilor publice. 
Astfel, Republica Moldova intenționează să finalizeze armonizarea normativă, să consolideze 
capacitățile administrative și să dezvolte un sistem informațional robust pentru monitorizarea și 
raportarea domeniului CFPI. Printre provocările identificate se numără deficitul de personal calificat și 
necesitatea dezvoltării profesionale continue în domeniul controlului intern, dar și a auditului intern. 
Auditul extern este asigurat de Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), Instituție Supremă 
de Audit, care operează conform Standardelor Internaționale de Audit ale INTOSAI. Aceasta își exercită 
atribuțiile prin evaluarea utilizării resurselor publice, oferind reco mandări pentru îmbunătățirea 
performanței și a transparenței financiare. CCRM a implementat Standardele Internaționale de Audit, a 
dezvoltat propriul cadru normativ-metodologic, aliniat la acestea, precum și a creat un sistem informatic 
de audit („Audit CCRM”), care facilitează monitorizarea eficientă a activităților de audit.  
Principalele provocări sunt generate de asigurarea limitată a independenței financiare a CCRM. La 
momentul actual CCRM se confruntă cu un nivel de fluctuație de personal destul de ridicat, fapt ce pune 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

presiuni pe auditori și pe încărcătura profesională a acestora în vederea menținerii ariei de audit necesară 
asigurării mandatului de audit obligatoriu al CCRM și desfășurarea unor misiuni de audit suplimentare. 
În acest context, se depun eforturi pentru o bținerea independenței depline a CCRM, inclusiv pe plan 
organizațional și financiar, în conformitate cu cerințele europene. Colaborarea eficientă cu SIGMA și 
alte organisme europene sprijină acest proces. 
Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene se axează pe instituirea și dezvoltarea serviciului 
național de coordonare antifraudă (AFCOS). Obiectivul principal este prevenirea și combaterea eficientă 
a fraudelor în valorificarea fondurilor externe, contribuind astfel la o utilizare transparentă și corectă a 
acestora. Aceasta este o cerință esențială în cadrul procesului de integrare europeană pentru asigurarea 
absorbției eficiente a fondurilor UE. 
Coordonarea acestui sub-capitol este asigurată de Ministerul Finanțelor, prin intermediul Inspectoratului 
Control Financiar de Stat, care acționează în strânsă colaborare cu instituții precum Centrul Național 
Anticorupție, Ministerul Justiției, Serviciul F iscal de Stat, Serviciul Vamal și alte autorități relevante. 
Împreună, aceste instituții formează o rețea integrată pentru prevenirea și combaterea fraudelor, 
contribuind la protejarea intereselor financiare ale UE. 
Republica Moldova urmărește alinierea completă la acquis-ul Uniunii Europene în domeniul antifraudă. 
Aceasta implică transpunerea regulamentelor și directivelor europene relevante, crearea unei rețele 
AFCOS funcționale și consolidarea capacităților instituționale. Printre provocările principale se numără 
lipsa unui cadru normativ complet armonizat, capacități instituționale limitate și resurse insuficiente 
pentru implementarea integrală a cerințelor UE. 
Protecția monedei euro împotriva contrafacerii  reprezintă o prioritate pe agenda UE, întrucât euro 
reprezintă nu doar un simbol tangibil al identității europene, ci și o monedă oficială în majoritatea statelor 
membre. Euro deține un rol important în politică economică globală și în sistemul financiar internațional, 
fiind a doua cea mai tranzacționată monedă din lume. În acest context, pentru a menține încrederea 
populației și a mediului de afaceri în autenticitatea și calitatea monedei euro, UE are un interes major ca 
viitoarele state membre să adopte un nivel adecvat de protecție a acesteia împotriva falsificării. 
În perspectiva aderării la UE, Republica Moldova urmează să -și alinieze legislația la acquis-ul privind 
protecția monedei euro împotriva falsificării, având în vedere importanța creării unui cadru normativ 
armonizat de combatere a falsificării și reproducerii ilegale a monedei. Principalele direcții de acțiune 
vizează consolidarea unui sistem efi cient de identificare și sancționare a infracțiunilor de falsificare, 
dezvoltarea expertizei și a colaborării între autoritățile competente naționale și europene, îmbunătățirea 
schimbului eficient de informații și centralizarea acestora, precum și crearea unor centre naționale de 
analiză și expertiză a falsurilor, etc. 
Principalele provocări pentru Republica Moldova în transpunerea acquis-ului UE privind protecția 
monedei euro împotriva contrafacerii se referă la insuficiența capacității instituționale, inclusiv stabilirea 
și operarea centrelor specializate (de analiză a bancnotelor și monedelor suspecte de a fi false, inclusiv 
de monitorizare a f alsurilor), formarea și identificarea personalului necesar, dezvoltarea unui sistem 
eficient de monitorizare a falsurilor, actualizarea infrastructurii pentru schimbul de informa ții, dar și 
costurile semnificative asociate consolidării acestei capacități. 
În concluzie, Capitolul 32 reprezintă un fundament esențial pentru crearea unui sistem financiar public 
modern, transparent și eficient. Prin transpunerea acquis-ului UE, implementarea reformelor legislative 
și instituționale, dezvoltarea capacităților administrative și cooperarea internațională, Republica 
Moldova își consolidează angajamentul de a respecta standardele europene, sprijinind integrarea deplină 
în Uniunea Europeană și protejând interesele financiare ale cetățenilor săi și ale partenerilor externi. 
 
 
 
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Nivelul de aliniere a actelor UE Capitolul 32 
32017L1371 02013D0010-20210104 52001DC0600 
32001D0887 02004R2182-20090211 32013R0883 
02001R1338-20090123 01999O0003-20010831 31996R2185 
32010R1210 02010D0014-20200109  
verde - (transpus total), galben (transpus parțial), alb (netranspus) 
 
CONTROL FINANCIAR PUBLIC INTERN 
 
1. Prezentarea generală a situației 
1.1. Cadrul legislativ 
Pentru domeniul ,,Control financiar public intern” nu există acquis al UE care să necesite transpunerea 
în legislația națională. Totodată, cadrul normativ al Republicii Moldova pentru CFPI este bine structurat 
și aliniat cu bunele practici ale Uniunii Europene, dar și sta ndardele internaționale. Acesta include atât 
actul legislativ de bază, cât și reglementări subsecvente care oferă mediul necesar pentru aplicarea 
principiilor de responsabilitate managerială și audit intern. 
Legea nr. 229/2010  privind controlul financiar public intern reprezintă pilonul central al cadrului 
normativ, stabilind principiile generale de organizare și dezvoltare, incluzând controlul intern 
managerial, auditul intern și armonizarea centralizată.  
Reglementările subsecvente, care detaliază și susțin aplicarea Legii nr. 229/2010, includ: 
- Standardele naționale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului 
finanțelor nr. 189/2015 , care stabilesc reguli și principii pentru organizarea și funcționarea 
sistemului de control intern managerial în entitățile publice; 
- Standardele naționale de audit intern, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.153/2018  
și Normele privind auditul intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul nr. 161/2020 , care 
definesc cerințele normative generale pentru efectuarea auditului intern; 
- Criteriile de dimensionare a subdiviziunilor de audit intern  din cadrul ministerelor și al 
autorităților administrative din subordinea acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 
655/2023, care consolidează capacitatea acestor unități la nivel instituțional; 
- Codul etic al auditorului intern și Carta de audit intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului 
nr.557/2019, care promovează cultura etică necesară desfășurării activității de audit intern în mod 
conștiincios, cu profesionalism, loialitate și corectitudine, precum și stabilește regulamentul -
cadru de funcţionare al subdiviziunii de audit intern;  
- Regulamentul p rivind auto -evaluarea și raportarea sistemului de control intern managerial, 
precum și emiterea Declarației de răspundere managerială, aprobat prin Ordinul ministrului 
finanțelor nr. 4/2019, și Regulamentul privind raportarea activității de audit intern, aprobat prin 
Ordinul ministrului finanțelor nr. 176/2019 , care prevăd cerințele pentru monitorizarea și 
raportarea acestor activități componente; 
- Reglementările privind activitatea de auditul intern prin asociere (Ordinul ministrului finanțelor 
nr. 159/2020) și pe bază de contract (Ordinul ministrului finanțelor nr. 160/2020) asigură metode 
alternative de organizare a auditului intern, stabilind diversitatea și particularitățile aplicării 
acestora pentru nevoi și situații specifice. 
În plus, prin Hotărârea Guvernului nr. 556/2019  a fost instituit un mecanism pentru instruirea și 
certificarea profesională în domeniul auditului intern, asigurând astfel standarde înalte de competență. 
De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 617/2019 reglementează evaluarea calității activității de audit 
intern în sectorul public. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Adoptarea acestor acte normative a creat un fundament solid pentru implementarea Programului de 
dezvoltare a CFPI pentru anii 2024 -2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2024.  Acest 
program prevede măsuri de dezvoltare a cadrului normativ -metodologic și creștere a capacităților 
instituționale, pentru îmbunătățirea activității de audit intern și asigurarea responsabilității manageriale 
printr-un sistem robust de control intern m anagerial, astfel contribuind la atingerea obiectivelor 
Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2023-2030. 
1.2. Cadrul administrativ 
Implementarea CFPI este coordonată de Ministerul Finanțelor, care deține un rol central în promovarea 
și monitorizarea acestui sistem. Responsabilitatea principală pentru elaborarea politicilor, dezvoltarea 
metodologiilor, precum și pentru asigurarea unui cadru unitar în domeniu, revine Direcției politici în 
domeniul CFPI a Ministerului Finanțelor, în calitate de Unitate Centrală de Armonizare, care dispune 
de 7 unități de personal, dintre care efectiv angajați 7 persoane. Aceasta funcționează ca nucleu de 
armonizare și coordonare a politicii în domeniul CFPI, oferind suport metodologic pentru sistemul de 
control intern managerial și funcția de audit intern la nivel național.  
La nivel instituțional, responsabilitatea pentru controlul intern managerial revine conducătorilor 
autorităților și instituțiilor publice, precum și managerilor operaționali în limita competențelor delegate. 
Totodată, fiecare angajat contribuie la organizarea sistemului, având un rol bine definit în baza sarcinilor 
și responsabilităților stabilite. Pentru a asigura o mai bună dezvoltare a control intern managerial, la nivel 
de entitate este desemnată subdiviziunea cu rol de a coordona acțiunile de organizar e și dezvoltare a 
sistemului în conformitate cu cerințele în vigoare, precum și de a monitoriza progres. 
Fiecare minister și majoritatea autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea dispune de 
propria subdiviziune de audit intern, care funcționează în baza reglementărilor stabilite de Ministerul 
Finanțelor. Aceste subdiviziuni sunt respons abile pentru auditarea întregului domeniu de activitate al 
autorității publice, dar și al entităților din subordine, în caz că acestea din urmă nu dispun de subdiviziune 
proprie de audit intern. La moment, funcția de audit intern la nivelul administrației publice centrale este 
în proces de reorganizare și consolidare prin aplicarea criteriilor de dimensionare, aprobate prin 
Hotărârea Guvernului nr. 655/2023.  
O noutate importantă în eficientizarea cadrului administrativ este implementarea modulului „Control 
intern managerial și audit intern” al Sistemului informațional integrat al finanțelor publice, care permite 
consolidarea automată a datelor de raportare privind controlul intern managerial și auditul intern. Acest 
sistem digital, accesibil tuturor entităților publice raportoare, aduce un plus de eficiență și transparență 
în procesul de monitorizare a CFPI, sprijinind consolidarea ulterioară a datelor și rapor tarea situației 
către Guvern. 
În pofida progreselor semnificative, provocările legate de resursele umane rămân o problemă majoră pe 
toate cele trei componente ale CFPI: (i) controlul intern managerial, (ii) auditul intern și (iii) Unitatea 
Centrală de Armonizare. Deficitul de personal calificat, capacitățile insuficiente de coordonare și 
dezvoltare a controlului intern managerial, lipsa expertizei în dezvoltarea și utilizarea  instrumentelor 
moderne de planificare și realizare a activității de audit intern, precum și sustenabilitatea redusă a 
programelor de dezvoltare profesională continuă a capacităților administrative, limitează eficiența 
sistemului CFPI și reduc potențialul de dezvoltare a acestuia. Pentru a răspunde acestor provocări, 
Programul de dezvoltare a CFPI pentru anii 2024 -2027 prevede măsuri concrete de consolidare a 
capacităților instituționale, inclusiv prin soluții tehnice de digitalizare a proceselor. 
Astfel, structura administrativă a CFPI oferă baza necesară pentru implementarea acquis-ului, dar 
necesită dezvoltări continue și resurse suplimentare pentru a răspunde standardelor și a asigura o 
gestionare financiară publică modernă și eficientă. 
 
2. Planuri de viitor 
2.1. Planuri legislative 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Pentru a asigura o armonizare completă la cerințele Uniunii Europene și pentru a sprijini implementarea 
eficientă a Programului de dezvoltare a CFPI pentru anii 2024-2027, sunt planificate o serie de intervenții 
pentru dezvoltare a cadrului normativ - metodologic. 
O prioritate importantă este îmbunătățirea cadrului procedural privind controlul intern managerial în 
scopul consolidării răspunderii manageriale, inclusiv prin actualizarea reglementărilor și ghidurilor de 
implementare a standardelor naționale de control intern privind delegarea responsabilităților, 
managementul performanțelor și al riscurilor (inclusiv a celor de fraudă și corupție), precum și 
implementarea unui mecanism modern de evaluare externă a controlului intern managerial. Aceasta 
presupune dezvoltarea și testarea unor metodologii noi, precum și extinderea procesului de raportare 
anuală, sprijinită de digitalizarea sistemelor printr-o platformă electronică dedicată. 
De asemenea, cadrul normativ -metodologic pentru auditul intern va fi modernizat pentru a consolida 
funcția de audit intern în toate autoritățile publice. Standardele naționale de audit intern vor fi aliniate la 
noile Standarde Globale de Audit Intern, iar metodologiile existente vor fi revizuite pentru a reflecta 
aceste schimbări. Totodată, se vor dezvolta mecanisme moderne de evaluare externă a calității activității 
de audit intern, care vor permite o verificare obiectivă și independentă a conformității și  eficienței 
activității de audit intern, contribuind la îmbunătățirea continuă a acestora și la alinierea la bunele practici 
internaționale. 
2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Pentru a asigura implementarea normelor UE în domeniul CFPI și consolidarea capacităților 
administrative ale autorităților și instituțiilor publice, Republica Moldova a stabilit o serie de acțiuni 
prioritare în cadrul Programului de dezvoltare a CFPI pentr u anii 2024 -2027. Aceste măsuri sunt 
esențiale pentru crearea unui sistem robust și eficient de control financiar, aliniat cerințelor Uniunii 
Europene și se referă la: 
a) Consolidarea răspunderii manageriale 
Noile metodologii dezvoltate pentru consolidarea răspunderii manageriale și a sistemului de 
control intern managerial vor fi supuse unui proces de testare pilot pentru aplicarea practică a 
standardelor privind delegarea responsabilităților, managementul pe rformanțelor și al riscurilor, 
inclusiv riscurile de fraudă și corupție, dar și de alertă a neregulilor. Utilizarea experimentală a 
modulului dedicat riscurilor din cadrul Sistemului informațional ,,E-Monitorizare” va facilita un 
proces integrat de planificare bazată pe riscuri, monitorizare și raportare anuală a performanței. 
Capacitățile manageriale vor fi dezvoltate prin aplicarea unui Program de instruire în domeniul 
controlului intern managerial, adaptat conform necesităților unor grupuri țintă specifice. 
b) Consolidarea auditului intern 
În cadrul ministerelor și autorităților publice centrale, se va continua procesul de consolidare a 
funcției de audit intern, conform criteriilor de dimensionare stabilite de Guvern. Această 
reorganizare urmărește să asigure o alocare și distribuire mai efi cientă a resurselor umane, astfel 
crescând gradul de acoperire cu servicii de audit intern a proceselor cu risc sporit aferente activității 
entităților publice. Un alt aspect organizațional de consolidare este implementarea auditului intern 
prin asociere la nivel local, care va permite partajarea unor servicii de calitate de către mai multe 
entități publice. 
c) Formarea și certificarea profesională a auditorilor interni 
În vederea consolidării capacităților umane, Programul prevede creșterea numărului de auditori 
interni certificați și dezvoltarea unui cadru de instruire continuă. Vor fi organizate cursuri 
specializate și ateliere practice care să acopere domenii emergente, cum ar fi planificarea activității 
în baza analizei de risc , auditul performanței și al tehnologiilor digitale. Aceste activități sunt 
necesare pentru a reduce deficitul de competențe și pentru a încuraja o cultură profesională bazată 
pe excelență.  
d) Digitalizarea proceselor de raportare și monitorizare.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

O direcție prioritară este dezvoltarea și extinderea utilizării modulului „Control intern managerial 
și audit intern” al Sistemului informațional integrat al finanțelor publice. Acest modul 
informațional va centraliza raportarea privind controlul intern managerial și auditul intern, va 
asigura un flux eficient de informații între entitățile publice și Ministerul Finanțelor și va contribui 
la reducerea erorilor și a timpului necesar consolidării informațiil or. Digitalizarea proceselor va 
permite monitorizarea mai eficientă a implementării standardelor naționale de control intern și a 
planurilor de acțiuni aferente, precum și realizarea conformă a activității de audit intern. 
e) Consolidarea Unității Centrale de Armonizare 
Unitatea Centrală de Armonizare, ca subdiviziune responsabilă de coordonarea politicilor în 
domeniul CFPI, va beneficia de sprijin, inclusiv prin creșterea resurselor de personal la cel puțin 
10 unități de personal, pentru îmbunătățirea capacităților de realizarea atribuțiilor, în vederea 
coordonării centralizate a proceselor de implementare a standardelor internaționale și bunelor 
practici UE în domeniul controlului intern managerial și auditului intern. În același t imp, rolul 
Consiliului controlului financiar public intern, în calitate de organ consultativ de promovare a 
controlului intern managerial și auditului intern, va fi consolidat, prin revizuirea atribuțiilor, 
inclusiv pe aspecte de asigurare a independenței activității de audit intern.  
f) Cooperare internațională și schimb de bune practici 
În vederea accelerării procesului de aliniere, Republica Moldova va continua colaborarea cu statele 
membre UE și organizațiile internaționale. Proiecte Twinning și alte forme de asistență tehnică 
vor contribui la transferul de cunoștințe și la adoptarea ce lor mai bune practici alte statelor 
membre. 
Prin implementarea măsurilor planificate, Republica Moldova își va consolida cadrul instituțional și 
funcțional al CFPI, asigurând contribuția la un management financiar public performant, în conformitate 
cu cerințele Uniunii Europene și bunele practici internaționale. 
3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
Pentru acțiunile planificate în Subcapitolul 32.1 ,,Control Financiar Public Intern” , sunt necesare 
costuri de implementare, care vor fi acoperite atât din bugetul de stat, cât și din asistență externă (aceasta 
nefiind în totalitate identificată), după cum urmează: 
(în mii lei) 
N/o Costuri estimative inclusiv 
Acoperite din 
bugetul de stat 
Acoperite din 
asistență externă 
Neacoperite 
32.1 Control financiar public intern 
 18 025,90      4 775,90      3 100,00 10 150,00      
 
 
 
 
AUDIT EXTERN 
1. Prezentarea generală a situației 
1.1. Cadrul legislativ 
Pentru domeniul „Audit extern” nu există acquis al UE care să necesite transpunerea în legislația 
națională. Instituțiile Supreme de Audit trebuie să aplice standardele de audit extern, așa cum sunt 
definite de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI).  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

CCRM este un organ constituțional, fondat în temeiul art. 133 din Constituția Republicii Moldova. 
Constituția identifică mandatul general de audit al CCRM, iar Legea nr. 260/20171 oferă detalii privind 
mandatul, funcțiile și responsabilitățile participanților la procesul de planificare și de implementare a 
activităților etc. Astfel, cadrul legal oferă CCRM (1) statut de Instituție Supremă de Audit (ISA); (2) 
mandat suficient de larg pentru a îndeplini cerințele Standardelor Internaționale de Audit INTOSAI (SIA 
INTOSAI) și de a efectua toate tipurile de audit prevăzute de SIA INTOSAI, precum și (3) oferă gradul 
de independență necesar, așa precum prevede Cadrul Declarațiilor Profesionale ale INTOSAI 2 
(independență organizațională, funcțională, operațională și financiară). 
Din anul  1994, CCRM este membru al INTOSAI și al EUROSAI (Organizația Europeană a Instituțiilor 
Supreme de Audit). În cadrul acestor organizații, CCRM participă la activitatea mai multor grupuri de 
lucru și grupuri operative. Din anul 2008, CCRM este memb ru al AISCCUF (Asociației Instituțiilor 
Supreme de Audit Francofone), iar din anul 2022 a devenit membru al Rețelei Instituțiilor Supreme de 
Audit din țările candidate și potențial candidate pentru aderare la UE. De asemenea, din anul 2022 
CCRM participă, cu statut de observator, la ședințele Comitetului de contact al Instituțiilor Supreme de 
Audit ale UE. 
Începând cu anul 2012, CCRM a aderat regulamentar la SIA INTOSAI și le -a pus în aplicare (2012 și 
20203), a specializat auditorii pe tipuri de audit (financiar, performanță, de conformitate), concomitent 
dezvoltând și baza metodologică aferentă. Din anul 2019 se efectuează certificarea  personalului cu 
atribuții de audit. În anul 2024 a fost pus în aplicare Ghidul privind sistemul de management al calității 
în cadrul CCRM, care este în corelare cu cerințele standardului ISSAI 140 (revizuit) al INTOSAI și 
prevede proceduri de control aferente tuturor elementelor sistemului.  
Cadrul normativ intern al CCRM 4 elaborat în scopul reglementării proceselor, ghidării angajaților și 
oferirii exemplelor privind aplicarea SAI INTOSAI este complex și actualizat la zi. Acest fapt este 
menționat în toate rapoartele de evaluare de țară și/sau a instituției CCRM, publicate  de instituțiile 
evaluatoare internaționale în ultimii 5 ani. Obiecțiile tuturor evaluatorilor se rezumă la „neasigurarea 
independenței organizaționale și financiare” a CCRM, soluționarea cărora poate fi atinsă cu participarea 
în rol de lider a Cancelariei  de Stat, Ministerul Finanțelor, Guvernului și Parlamentului Republicii 
Moldova. 
Strategia de comunicare a CCRM pentru perioada 2022-2025, care definește obiectivele de comunicare 
și modul de comunicare cu părțile interesate, servește drept bază pentru planificarea anuală activităților 
de sporire a interacțiunii cu Parlamentul, Guvernu l. Organele de drept, societatea civilă, mediul 
academic, mass-media și publicul larg. Pentru a ne asigura că rapoartele de audit sunt redate într -un 
limbaj accesibil, a fost introdusă revizuirea editorială (de comunicare) a rapoartelor. 
1.2. Cadrul administrativ 
Curtea de Conturi a Republicii Moldova își realizează atribuțiile legale cu un efectiv-limită de personal 
de 164 unități, inclusiv 7 membri ai CCRM (inclusiv Președintele). Conducerea CCRM este exercitată 
de către Președinte. Fiecare membru al CCRM coordonează un sector din domeniul de activitate al 
instituției. În activitatea sa, CCRM este asistată de un Aparat în număr de 157 unități, inclusiv: personalul 
cu atribuții de audit public (112 unități), personalul de specialitate (42 unități) și personalul tehnic (2 
unități).  
CCRM își planifică și gestionează resursele umane în conformitate cu prevederile legislației naționale 
care reglementează funcția publică și statutul funcționarului public, cu principiile generale prevăzute de 
standardele internaționale INTOSAI -P-1, INTOSA I-P-10, ISSAI 130 „Codul etic”, ISSAI 140 
„Controlul calității”, ISSAI 150 „Competența auditorului” etc. În acest sens, CCRM acționează în 
conformitate cu principiile și obiectivele stabilite în Politica de recrutare, selecție și angajare a CCRM, 
 
1 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=141392&lang=ro#  
2 În special Secțiunea 5 din INTOSAI-P1 „Declarația de la Lima” și Principiul 1 din INTOSAI – P 10 „Declarația de la Mexic”. 
3 Varianta SIA INTOSAI – revăzută și modificată. 
4 Regulamente, Instrucțiuni, Îndrumări, Ghiduri, Manuale, Buletine etc. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Strategia resurselor umane a CCRM pentru perioada 2023 -2027 și a Cadrului de competențe 
profesionale al CCRM, aprobate prin Hotărârile CCRM și puse în aplicare în perioada anilor 2022-2023.  
Pe parcursul anului 2024 s-au întreprins acțiuni concrete în vederea obținerii „de facto” a independenței 
organizaționale și financiare a CCRM 5. Conlucrarea eficientă dintre Cancelaria de Stat și CCRM, cu 
atragerea experților SIGMA, a accelerat procesul de modificare a Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția 
publică și statutul funcționarului public și a cadrului subsecvent acesteia, în baza căruia CCRM a obținut 
dreptul la unele derogări cu privire la aprobarea statului de personal, fapt ce permite o organizare mai 
rațională și eficientă a instituției. După modificările menționate, CCRM a aprobat o nouă structură 
organizatorică, cu punerea în aplicare din februarie 2025. 
CCRM și-a dezvoltat propriul Sistem Informațional Automatizat „Audit CCRM”, unul din modulele 
căruia este destinat automatizării procesului de audit financiar. Sistemul ajută la efectuarea auditurilor 
financiare, prin aplicarea uniformă a metodologiei și a documentelor standa rd, asigurând controlul 
calității. Un alt modul al SIA „Audit CCRM” este utilizat pentru monitorizarea recomandărilor de audit 
și interacțiunea cu entitățile auditate. 
2. Planuri de viitor 
2.1. Planuri legislative 
Pe aspectul asigurării independenței financiare, pentru a îndeplini recomandările Comisiei Europene, 
CCRM și Ministerul Finanțelor vor reveni la proiectul de lege pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 
260/2017, elaborat de CCRM, experții Delegației UE în Republica Moldova, SIGMA, precum și discutat 
pe platforma grupului de lucru 32 6. Proiectul de lege se referă la modul de elaborare și aprobare a 
bugetului CCRM care, conform angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul reuniunilor de 
screening bilateral din 26 septembrie și 14 octombrie 2024, urmează a fi aprobat de Parlamen t în anul 
2025.  
2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Obiectivele și direcțiile de consolidare a capacităților administrative ale CCRM sunt prevăzute în 
Strategia de dezvoltare a CCRM pe anii 2021 -2027 (prin Hotărârea CCRM nr. 77 din 31.102025, 
Strategia de dezvoltare a CCRM pentru anii 2025 -2027 a fost extin să până în anul 2027), Strategia de 
audit a CCRM pe anii 2025 -2027, precum și alte strategii sectoriale. Vor fi depuse eforturi pentru 
dezvoltarea modului de monitorizare a recomandărilor a Sistemului Informațional Automatizat „Audit 
CCRM”, în scopul îmbun ătățirii procesului de monitorizare a implementării recomandărilor de audit. 
Totodată, este planificată instruirea noilor utilizatori din cadrul entităților auditate cu privire la utilizarea 
SIA „Audit CCRM”. 
Consolidarea capacităților angajaților va fi asigurată prin organizarea instruirilor profesionale și 
certificare. Un accent sporit se va pune pe consolidarea capacităților de realizare a auditului performanței 
și pe sporirea impactului activității de audit  extern. De asemenea, se planifică majorarea numărului 
auditurilor performanței pentru a asigura o acoperire de 15% din numărul total de audituri realizate în 
anul 2027. 
 
3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
 
5 Planul de acțiuni pentru implementarea recomandărilor din Raportul de monitorizare SIGMA ,,Performanța Republicii 
Moldova în administrația publică în raport cu Principiile Administrației Publice”, aprobat prin Dispoziția Guvernului nr. 
182-d din 21.12.2023 (poziția 117-119 din Tabel, pct. 6.12.1, 6.12.3). 
6 Planul de acțiuni pentru implementarea recomandărilor din Raportul de monitorizare SIGMA ,,Performanța Republicii 
Moldova în administrația publică în raport cu Principiile Administrației Publice”, aprobat prin Dispoziția Guvernului nr. 182-
d din 21.12.2023 (poziția 118 din Tabel, pct. 6.12.2). 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Pentru acțiunile planificate în Subcapitolul 32.2 ,,Audit extern”, sunt necesare costuri de implementare, 
care vor fi acoperite atât din bugetul de stat, cât și din asistență externă (aceasta nefiind la moment 
identificată), după cum urmează: 
(în mii lei) 
N/o Costuri estimative inclusiv 
Acoperite din 
bugetul de stat 
Acoperite din 
asistență externă 
Neacoperite 
32.2 Audit extern 
 21 934.65 20 538.45 0  1 396,20 
 
PROTECȚIA INTERESELOR FINANCIARE ALE UNIUNII EUROPENE  
 
1. Prezentarea generală a situației 
1.1. Cadrul legislativ 
Cadrul normativ al Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea fraudelor este în curs de ajustare 
la cerințele Uniunii Europene. Principalele acte normative naționale includ Codul Penal, Codul Vamal, 
Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014, precum și o serie de hotărâri 
ale Guvernului care reglementează funcția antifraudă. 
Codul Penal prevede sancțiuni pentru faptele de fraudă, inclusiv utilizarea și delapidarea frauduloasă a 
fondurilor externe, iar Codul Vamal asigură prevenirea activităților ilegale la frontieră. Legea finanțelor 
publice și responsabilității bugetar -fiscale nr. 181/2014  stabilește reguli stricte pentru gestionarea 
fondurilor publice, inclusiv prin prevederi specifice legate de CFPI, inspectarea financiară și auditul 
extern. 
La fel, Hotărârea Guvernului nr. 576/2017  reglementează implementarea programelor de cooperare 
transfrontalieră și implicarea autorităților naționale în protecția intereselor financiare ale UE, iar 
Hotărârea Guvernului nr. 377/2018 reglementează cadrul instituțional și mecanismul de coordonare și 
management al asistenței externe. Totodată, Hotărârea Guvernului nr. 938/2023 desemnează 
Inspectoratul Control Financiar de Stat ca fiind coordonatorul funcției naționale antifraudă și Hotărârea 
Guvernului nr. 1365/2016 desemnează punctul de contact pentru OLAF. 
În contextul negocierilor de aderare la UE în cadrul procesului de screening bilateral pentru Capitolul 
32, blocul tematic „Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene” se evidențiază drept relevante 
următoarele acte UE care reglementează aspectele de coordonare antifraudă: 
a) Directiva UE nr. 2017/1371  privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor 
financiare ale UE, care stabilește norme pentru penalizarea acestor fraude și asigurarea că statele 
membre aplică sancțiuni corespunzătoare, scopul actului fiind îmbunătățirea cooperării între 
statele membre în combaterea fraudelor și asigurării aplicării uniforme a legisl ației. La nivel 
național există anumite prevederi care transpun parțial prevederile acestui act. Elementele 
netranspuse în cadrul normativ național prevăd stabilirea și funcționarea cooperării și comunicării 
extinse cu instituțiile UE și  frauda în materie de TVA; 
b) Regulamentul UE nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de OLAF, care stabilește proceduri 
și norme pentru investigarea fraudelor ce afectează bugetul Uniunii Europene și are scopul de a 
asigura cooperarea eficientă între statele membre și OLAF, cu delimitarea clară a atribuțiilor și 
acțiunilor de investigare. Anumite prevederi ale actului respectiv sunt transpuse parțial în cadrul 
normativ național. Elementele netranspuse prevăd cooperarea eficientă între statele membre și 
OLAF; 
c) Regulamentul UE nr. 2185/96 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie 
în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

abateri, care stabilește dispoziții generale ce se aplică în diverse domenii pentru a asigura 
transparența și integritatea utilizării fondurilor europene, precum și corectitudinea controalelor și 
inspecțiilor administrative la fața locului efectuate de Comisie în  scopul protejării intereselor 
financiare ale UE împotriva abaterilor. 
1.2. Cadrul administrativ 
Sistemul administrativ responsabil pentru protecția intereselor financiare ale UE în Republica Moldova 
implică mai multe instituții cheie, fiecare având un rol specific în asigurarea integrității și transparenței 
sistemului. Ministerul Finanțelor deține un  rol central, supraveghind gestionarea fondurilor publice, 
implementarea politicilor financiare și documentarea cazurilor de fraudă prin intermediul Inspectoratului 
Control Financiar de Stat. Centrul Național Anticorupție are atribuția de efectuare a acțiu nilor de 
prevenire și combatere a actelor de corupție, a actelor conexe corupției și a faptelor coruptibile, precum 
și efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor a căror contracarare ține de competența sa. Serviciul 
Fiscal de Stat contribuie la pr evenirea și combaterea fraudelor fiscale prin activități de control și 
monitorizare, având ca obiectiv principal asigurarea integrității sistemului fiscal și protejarea resurselor 
bugetare. Serviciul Vamal joacă un rol important în prevenirea fraudelor vamale și comerciale, asigurând 
respectarea legislației vamale prin măsuri riguroase de control și monitorizare. 
Inspectoratul Control Financiar de Stat este una dintre instituțiile cheie în sistemul național antifraudă, 
având atribuții de coordonare antifraudă prin colaborarea activă cu alte autorități și parteneri 
internaționali, inclusiv OLAF, în scop de a asigura protecția fondurilor externe și a investiga suspiciunile 
de fraudă. Realizarea atribuțiilor menționate este asigurată de Direcția coordonare antifraudă din cadrul 
Inspectoratului, care dispune de un stat de 5 unități de personal, dintre care angajate 2 persoane.  
Capacitatea instituțională a acestor entități este suficientă pentru facilitarea transpunerii acquis -ului 
Uniunii Europene, deși se menține necesitatea de consolidare a resurselor umane și tehnice pentru o 
aplicare efectivă și eficiență sporită. 
2. Planuri de viitor 
2.1. Planuri legislative 
Pentru a alinia pe deplin cadrul normativ al Republicii Moldova la cerințele UE și pentru a consolida 
funcția antifraudă, sunt planificate o serie de ajustări și inițiative legislative esențiale. În acest sens, 
Legea finanțelor publice și responsabilității  bugetar-fiscale nr. 181/2014 va fi modificată pentru a 
armoniza cerințele stipulate în Regulamentul (UE) nr. 883/2013 și Regulamentul UE nr. 2185/96, care 
abordează aspecte cheie ce țin de cooperarea operativă între statele membre în combaterea fraudei. 
Totodată, prevederile Codului Penal și ale Codului de Procedură Penală vor fi ajustate pentru a transpune 
integral Directiva (UE) 2017/1371  care are ca obiectiv prevenirea și sancționarea infracțiunilor care 
afectează interesele financiare ale UE. 
Un alt pas important este elaborarea unui Program național antifraudă pentru anii 2025 -2028, care va 
defini cadrul strategic și măsurile necesare pentru consolidarea sistemului național de coordonare 
antifraudă. De asemenea, pentru ajustarea și modernizare a cadrului instituțional urmează a fi ajustate 
prevederilor mai multor hotărâri ale Guvernului (inclusiv HG nr. 938/2023, HG nr. 1365/2016, HG nr. 
377/2018 și HG nr. 576/2017 ). Aceste inițiative vor crea cadrul juridic necesar pentru un sistem 
antifraudă modern și eficient. 
2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Pentru a sprijini implementarea cerințelor europene în materie de protecție a intereselor financiare ale 
UE și pentru a dezvolta capacitățile administrative de coordonare antifraudă, Republica Moldova 
intenționează realizarea următoarelor acțiuni: 
a) Instituționalizarea Sistemului Național Antifraudă (AFCOS). 
Prin implem entarea sistemului AFCOS, autoritățile naționale își vor întări capacitatea de a 
gestiona integritatea financiară, asigurând astfel transparența și responsabilitatea utilizării 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

resurselor financiare. Acțiunea prevede implementarea mecanismului privind organizarea, 
funcționarea și responsabilitatea autoritățile componente ale sistemului.  
b) Semnarea acordurilor interinstituționale și Angajamentului administrativ de cooperare cu Oficiul 
European de Luptă Antifraudă (OLAF)  
Aceste acorduri facilitează schimbul de informații și expertiză între instituțiile implicate, 
contribuind astfel la o mai bună coordonare a acțiunilor și la creșterea eficienței în investigarea 
cazurilor de fraudă, astfel asigurând o reacție rapidă și adec vată la amenințările emergente în 
domeniul integrității financiare. Pe plan internațional, Republica Moldova va negocia semnarea 
unui angajament administrativ de cooperare cu OLAF și va extinde parteneriatele cu autoritățile 
relevante din statele membre ale UE, în scop de a facilita transferul de bune practici și o mai bună 
integrare a țării în mecanismele europene de protecție a intereselor financiare. 
c) Digitalizarea proceselor de monitorizare a cazurilor de fraudă 
Republica Moldova intenționează să modernizeze sistemul actual de coordonare antifraudă prin 
crearea unei platforme IT pentru monitorizarea și coordonarea cazurilor de fraudă. Această 
platformă va facilita schimbul de informații între instituțiile responsa bile naționale și europene și 
va contribui la transparență și eficiență în procese. 
d) Instruirea și formare continua a angajaților Inspectoratului Control Financiar de Stat și Centrului 
Național Anticorupție 
Inspectoratul Control Financiar de Stat și Centrul Național Anticorupție vor beneficia de instruiri 
și resurse suplimentare pentru a-și consolida capacitatea de investigare, monitorizare și raportare. 
În acest sens, vor fi elaborate metodologii clare pentru gestionarea neregulilor, în conformitate cu 
ghidurile OLAF. 
Prin implementarea măsurilor planificate, Republica Moldova va îmbunătăți semnificativ protecția 
intereselor financiare Uniunii Europene și ale statului, va moderniza procesele de combatere a fraudei și 
va avansa în direcția integrării europene. Aceste ini țiative sprijină consolidarea unei guvernări 
responsabile, transparente și eficiente. 
3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
Pentru acțiunile planificate în Subcapitolul 32.3 ,,Protecția intereselor financiare ale Uniunii 
Europene”, sunt necesare costuri de implementare, care vor fi acoperite atât din bugetul de stat, cât și 
din asistență externă (aceasta nefiind la moment identificată), după cum urmează:  
(în mii lei) 
N/o Costuri estimative inclusiv 
Acoperite din 
bugetul de stat 
Acoperite din 
asistență externă 
Neacoperite 
32.3 Protecție intereselor financiare ale UE 
 6 226,60      695,20      117,20 5 414,20 
 
PROTECȚIA MONEDEI EURO ÎMPOTRIVA CONTRAFACERII 
 
1. Prezentarea generală a situației 
1.1. Cadrul legislativ 
Cadrul legislativ/normativ național relevant pentru protecția monedei împotriva falsificării include o 
serie de acte normative, printre care: Legea nr. 1232/1992 cu privire la bani, Legea nr. 62/2008 privind 
reglementarea valutară, Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, Codul penal nr. 
985/2002, Codul de procedură penală nr. 122/2003 , Codul contravențional nr. 218/2008 , Legea nr. 
68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, Legea nr. 320/2012 cu privire la 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

activitatea Poliției și statutul polițistului, Regulamentul cu privire la operațiunile cu numerar în băncile 
din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei 
(HCE al BNM) nr. 78/2018 etc. De asemenea, RM ben eficiază de acorduri de cooperare semnate cu 
Eurojust, Europol și Interpol, care facilitează schimbul de informații și cooperarea în domeniul aplicării 
legii și al urmăririi penale, inclusiv în cazurile ce vizează falsificarea banilor. 
În contextul negocierilor de aderare la UE în cadrul procesului de screening bilateral pentru Capitolul 
32, blocul tematic „Protecția monedei euro împotriva contrafacerii” se evidențiază drept relevante 
următoarele acte UE care reglementează aspectele non-penale legate de protecția monedei euro: 
a) Decizia Consiliului din 6 decembrie 2001 (2001/887/JAI)  privind protecția monedei euro 
împotriva falsificării, care în esență stabilește definiții ale falsificării; stabilirea responsabilităților 
autorităților competente etc. pentru protecția monedei euro; obligația de a efectua analiza/expertiza 
bancnotelor/monedelor suspecte de a fi false de către centre specializate; schimbul de informații 
cu organele competente ale UE; anchete efective pentru identificarea și urmărirea penală a 
falsificării monedei euro. La nivel național există anumite prevederi care sunt aliniate parțial  
prevederilor acestui act. Elementele nealiniate în cadrul normativ național prevăd stabilirea și 
funcționarea centrelor naționale de analiză a bancnotelor şi monedelor inclusiv de monitorizare a 
falsurilor     ; cooperarea și comunicarea extinsă cu instituțiile UE. Alinierea parțială se planifică 
până în decembrie 2026, iar pe aspecte care vizează crearea centrelor naționale de analiză a 
falsurilor și stabilirea cooperării cu instituțiile UE - până la data aderării. 
b) Regulamentul (CE) nr. 1338/2001  al Consiliului din 28 iunie 2001 de definire a măsurilor 
necesare protecției monedei euro împotriva falsificării, extins prin Regulamentul (CE) nr. 
1339/2001, care în esență stabilește definiția activității de falsificare, autorități competente etc.; 
gestiunea datelor tehnice și statistice și centralizarea informației; obligația operatorilor economici 
de verificare a autenticității numerarului primit și transm iterea celui suspect de a fi fals către 
autoritățile competente; cooperarea și asistența reciprocă pe domeniu etc. În legislația națională 
există prevederi care vizează protecția monedei naționale și străine împotriva falsificării. 
Elementele nealiniate prevăd centralizarea deplină a informației la nivel național cu referire la 
combaterea falsificării banilor; cooperarea și comunicarea avansată cu instituțiile UE; crearea și 
funcționarea centrelor naționale de analiză a bancnotelor şi monedelor inclusiv de monitorizare a 
falsurilor     ; obligația tuturor instituțiilor care participă la verificarea și distribuirea către public a 
bancnotelor și a monedelor de a verifica autenticitatea acestora și de a le transmite pe cele suspecte 
de a fi false către organele naționale de drept responsabile pentru efectuarea expertizei. Alinierea 
parțială se planifică până la finele 2026, iar pe aspecte care vizează crearea centrelor naționale de 
analiză a bancnotelor şi monedelor inclusiv de monitorizare a falsurilor      și stabilirea cooperării 
cu instituțiile UE - până la data aderării. 
c) Decizia BCE/2010/14 din 16 septembrie 2010 privind verificarea autenticității și a calității și 
repunerea în circulație a bancnotelor euro, care în esență stabilește regulile și procedurile comune 
privind verificarea autenticității și calității, inclusiv repunerea în circulație, a bancnotelor euro; 
definiția agenților care operează cu numerar, personal calificat etc.; obligația verificării 
autenticității și calității bancnotelor euro (manual, de personal calificat, sau utilizând echipamente 
speciale); clasificarea și detectarea celor falsificate; testarea și controlul echipamentelor de 
procesare de către banca centrală; raportarea către autor itățile competente etc.  În legislația 
națională există prevederi care vizează verificarea autenticității și calității monedei naționale și 
străine etc., cu excepția elementelor nealiniate, cum ar fi obligația anumitor categorii de persoane 
juridice de a verifica autenticitatea bancnotelor și de a le transmite pe cele suspecte de a fi false 
către organele naționale de drept; regulile speciale de procesare și recirculare a bancnotelor euro; 
testarea, autorizarea și controlul echipamentelor de procesare; cooperarea și raportarea informației 
relevante către Banca Centrală Europeană (BCE). Alinierea parțială pentru bancnotele în monedă 
națională se planifică până în decembrie 2026, iar aspectele care vizează recircularea euro urmează 
a fi aplicate după aderarea la UE și zona euro. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

d) Regulamentul (UE) nr. 1210/2010 al Parlamentului european și al Consiliului din 15 decembrie 
2010 privind autentificarea monedelor euro și procesarea monedelor euro improprii circulației , 
care în esență stabilește procedurile și metodele pentru autentificarea și procesarea monedelor euro 
(manual, de personal calificat sau utilizând echipamente de procesare); retragerea și schimbul celor 
necorespunzătoare circulației; raportarea către Comi sia Europeană etc. În legislația națională 
există prevederi care vizează verificarea autenticității și calității monedei naționale și străine etc., 
cu excepția elementelor nealiniate, care se referă la obligația tuturor instituțiilor care participă la 
verificarea și la distribuirea către public a bancnotelor și a monedelor de a verifica autenticitatea 
monedelor și de a le transmite pe cele suspecte de a fi false către organele naționale de drept; 
regulile speciale de procesare și recirculare, schimbul și retragerea monedelor euro; testarea și 
autorizarea echipamentelor de pr ocesare; cooperarea și raportarea către Comisia Europeană. 
Alinierea parțială se planifică până în decembrie 2026, iar aspectele care vizează recircularea euro 
urmează a fi aplicate după aderarea la UE și zona euro. 
e) Decizia BCE/2013/10 din 19 aprilie 2013  privind cupiurile, specificațiile, reproducerea, 
preschimbarea și retragerea bancnotelor euro, care în esență stabilește specificațiile bancnotelor 
euro; condițiile de reproducere, de preschimbare a celor deteriorate (inclusiv cele afectate de către 
sisteme inteligente de neutralizare a bancnotelor); de retragere și schimb etc. În legislația națională 
există prevederi care vizează recircularea, reproducerea, schimbul și retragerea monedei naționale 
etc. Aspectele nealiniate se referă la regulile speciale de procesare și recirculare, reproducere, 
schimb și retragere a bancnotelor euro; schimbul bancnotelor afectate de către sisteme inteligente 
de neutralizare a bancnotelor       etc. Alinierea parțială se planifică până în decembrie 2026, iar 
aspectele care vizează recircularea euro urmează a fi aplicate după aderarea la UE și zona euro. 
f) Regulamentul (CE) nr. 2182/2004 privind medaliile și jetoanele similare monedelor euro, extinsă 
prin Regulamentul (CE) nr. 2183/2004, care în esență stabilește condiții uniforme de autorizare a 
reproducerii monedelor euro; sancțiuni pentru producția ilegală de medalii și jetoane similare 
monedelor euro în vederea protejării cetățenilor împotriva riscului de confuzie sau de fraudă la 
utilizarea bancnotelor și monedelor. În legislația națională există prevederi care vizează protecția 
împotriva reproducerilor ilegale a monedei naționale etc. Aspectele nealiniate se referă la regulile 
speciale de protecție împotriva reproducerii ilegale a monedei euro; autorizări și derogări; 
sancțiuni aplicabile etc. Alinierea parțială se planifică până în decembrie 2026, iar aspectele care 
vizează circulația și procesarea euro urmează a fi aplicate după aderarea la UE și zona euro. 
g) Orientarea BCE/1999/3 din 7 iulie 1998  privind anumite prevederi privind bancnotele euro, 
completată prin Orientarea BCE/2003/5 din 20 martie 2003 privind aplicarea unor măsuri pentru 
combaterea reproducerilor neconforme de bancnote euro, precum și schimbul și retragerea 
bancnotelor euro, care în esență stabilește definițiile reproducerii neconforme de bancnote euro; 
măsuri de combatere a acestui fenomen; retragerea și schimbul bancnotelor deteriorate.  În 
legislația națională există prevederi care vizează protecția împotriva reproducerilor ilegale a 
monedei naționale etc. Aspectele nealiniate se referă la reguli speciale de reproducere a 
bancnotelor euro; schimbul și retragerea bancnotelor euro deteriorate; centralizarea informației 
despre falsurile depistate; crearea și funcționarea centrelor naționale de analiză; cooperarea și 
raportarea extinsă către BCE. Alinierea parțială se planifică până în decembrie 2026, iar aspectele 
care vizează circulația, schimbul, retragerea monedei euro urmează a fi aplicate după aderarea la 
UE și zona euro. 
h) Comunicarea Comisiei privind protecția dreptului de autor a designului feței comune a monedelor 
euro (COM/2001/0600), și care în esență stabilește: condițiile de reproducere a monedelor euro; 
protecția dreptului de autor asupra designului monedei euro; autorizarea reproducerii etc. În 
legislația națională există prevederi care vizează  protecția designului monedei naționale etc. 
Aspectele nealiniate se referă la protecția specială a dreptului de autor asupra designului 
monedelor euro; condiții speciale de reproducere; măsuri aplicabile în caz de depistare a unei 
încălcări etc. Alinierea parțială se planifică până în decembrie 2026, iar partea nealiniată va fi 
aplicabilă după aderarea la UE. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

i) Decizia Consiliului nr. 2003/861/CE din 08 decembrie 2003 privind analiza și cooperarea cu 
privire la monedele euro falsificate și Decizia Comisiei nr. 2005/37/CE din 29 octombrie 2004 
privind înființarea Centrului Tehnic și Științific European (CTSE) și coordonarea acțiunilor 
tehnice pentru protecția monedelor euro împotriva falsificării , și care în esență stabilesc 
prerogativele creării unui centru european responsabil de analiza și clasificarea monedelor euro 
suspecte de a fi false; acordarea asistenței (inclusiv prin acorduri administrative) autorităților 
naționale în domeniul protecți ei monedelor euro împotriva falsificării; condiții de cooperare cu 
instituțiile UE de profil. În prezent, legislația națională nu este aliniată la prevederile acestor 
decizii UE . Alinierea  și implementarea integrală a acestora necesită acțiuni preparatorii de 
consolidare a capacităților instituționale, inclusiv crearea Centrelor naționale de analiză a 
bancnotelor și monedelor (Centrul de Analiză Național, Centrul Național de Analiză a Monedelor, 
Centrul Național de Monitorizare a Falsurilor), care să asigure raportarea și schimbul de informații 
cu CTSE. Anumite dispoziții ar putea  fi aplicate anticipat pe baza Acordurilor de cooperare 
operațională (mecanism de aderare accelerată) cu Comisia UE, acțiune descrisă la Anexa B. 
j) Decizia BCE/2001/11 din 08 noiembrie 2001 privind anumite condiții referitoare la accesul la 
Sistemul de monitorizare a falsurilor (SMF) , care în esență stabilește condițiile de creare și 
gestiune a accesului la Sistemul de monitorizare a falsurilor (bază de date privind falsificările 
depistate de bancnote euro); de introducere a datelor în sistem de către participanții autorizați; de 
creare a centrului național de monitorizare și gestiune a accesului la sistem; standardele de 
securitate și confidențialitate etc. La etapa actuală, legislația națională nu este aliniată la 
prevederile acestui act UE . Conform reglementărilor stabilite de actul respectiv, autoritățile 
naționale competente din statele membre ale UE trebuie să dețină acces la datele relevante ale 
SMF. În acest context, este necesar ca în prima fază să fie  create Centrele naționale de analiză a 
bancnotelor şi monedelor      , inclusiv Centrul de monitorizare a falsurilor, iar după 
operaționalizarea acestora, urmează a fi  solicitat accesul de conectare la SMF, prin negocierea 
acordurilor de cooperare cu BCE și Comisia Europeană. 
k) Regulamentul (UE) 2021/840 de instituire a unui program de schimb, asistență și formare 
profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării pentru perioada 2021 -2027 
(„programul Pericles IV”), extinsă prin Regulamentul (UE) 2021/1696, care în esență stabilește 
obiectivele programului privind schimbul de experiență și formarea profesională pentru protecția 
monedei euro împotriva falsificării; bugetul alocat; condițiile de acordare a asistenței tehnice și 
administrative, de cooperare și schimb de informații; entitățile eligibile etc . În prezent, legislația 
națională nu este aliniată la prevederile acestui act UE, întrucât acesta este aplicabil la data aderării 
la UE. Totodată, Republica Moldova ar putea solicita anticipat cooperarea și participarea cu 
drepturi limitate la acest Program, la necesitate prin negocierea unui acord de cooperare cu 
Comisia UE. 
Este important de menționat că în conformitate cu recomandarea din Raportul de extindere 2024 al 
Comisiei Europene, recent a intrat în vigoare Legea nr. 307/2024 pentru aderarea Republicii Moldova 
la Convenția Internațională privind Stoparea Falsificării de Monedă, semnată la Geneva la 20 aprilie 
1929. În acest sens, având în vedere angajamentele asumate, Ministerul Afacerilor Interne este 
responsabil de înființarea și funcționarea Oficiului Național Central pentru combaterea falsificării 
monedei, care va a sigura colaborarea și schimbul de informații cu Centrele naționale de analiză a 
bancnotelor şi monedelor     , inclusiv Centrul de monitorizare a falsurilor, subdiviziunile Inspectoratului 
General al Poliției, oficiile naționale centrale din alte țări, Europol și Interpol etc., inclusiv centralizarea 
la nivel național, a informațiilor care urmează să faciliteze/coordoneze prevenirea, desfășurarea 
investigațiilor penale în cazurile de falsificare a însemnelor monetare depistate pe teritoriul Re publicii 
Moldova. 
Totodată, la 17 iulie 2025, în cadrul ședinței Grupului de lucru 32 ,,Control financiar”, a fost aprobat 
Conceptul cu privire la desemnarea Centrelor naționale de analiză a bancnotelor și monedelor suspecte 
de a fi false, inclusiv a Centrului de monitorizare a falsurilor. Conform Conceptului aprobat, aceste 
centre urmează a fi create în cadrul BNM, până la aderarea UE. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

În concluzie, cu referire la acest subcapitolul se evidențiază că actualmente la nivel național nu există o 
abordare distinctă pentru euro în comparație cu alte valute străine în ceea ce privește verificarea 
autenticității, analiza tehnică, procedura și răspunderea penală, etc.. Legislația națională necesită ajustări 
suplimentare pentru a îndeplini deplin cerințele acquis-ului UE privind protecția monedei euro împotriva 
falsificării, de exemplu: consolidarea procedurilor pentru colectarea, stocarea și schimbul centralizat de 
date tehnice și statistice privind falsificarea euro și pentru transferul bancnotelor/monedelor euro 
suspecte pentru analiză și expertiză; cooperarea extinsă și schimbul de date tehnice și operaționale cu 
autoritățile naționale și ale UE ; crearea Centrelor naționale de analiză a bancnotelor și monedelor      , 
inclusiv a Centrului de monitorizare a falsurilor; stabilirea unor proceduri mai avansate de verificare a 
autenticității și calității bancnotelor și monedelor euro; adoptarea regulilor de reproducere și protejare a 
drepturilor de autor pentru grafica bancnotelor și monedelor euro etc. 
Republica Moldova își asumă angajamentele pentru alinierea acquis-ului, standardele și bunele practici 
ale Uniunii Europene pentru acest subcapitol până la data aderării la UE, evidențiind în același timp 
următoarele: 
i. Aspectele din Decizia BCE/2013/10, Decizia BCE/2010/14, Regulamentul nr. 1210/2010 , care 
vizează regulile de recirculare, schimb și retragere a monedei euro vor fi aplicabile doar după 
aderarea la zona euro, având în vedere că conform pct. 31 din Cadrul de negociere Republica 
Moldova va participa în Uniunea monetară ca stat membru cu derogare; 
ii. În partea ce ține de Decizia Comisiei BCE/2001/11 accesul la SMF, poate fi asigurat efectiv după 
crearea și asigurarea funcționării centrelor naționale pentru analiza monedelor și bancnotelor 
(Centrul Național de Analiză, Centrul Național de Analiză a Monedelor și Centrul Național de 
Monitorizare a Falsificărilor). 
Deși dreptul de acces apare la obținerea statutului de membru UE, accesul tehnic efectiv poate avea loc 
doar urmare negocierii, eventual prin acord/contract operațional cu BCE, a condițiilor și nivelului de 
acces, a condițiilor de confidențialitate și secu ritate, a funcției de administrator a accesului și a altor  
aspecte tehnico-organizatorice. 
 
1.2. Cadrul administrativ 
Sistemul administrativ responsabil pentru protecția monedei euro împotriva falsificării în Republica 
Moldova implică mai multe instituții cheie, care colaborează pentru a preveni și combate această 
infracțiune. Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor și Banca Națională 
a Moldovei (BNM) sunt autoritățile implicate în elaborarea strategiilor și politicilor de combatere a 
falsificării. Totodată, Inspectoratul General de Poliție este responsabil de investigarea cazurilor de 
falsificare prin intermediul organului de urmărire penală din subordine. Procuratura Generală, cu cele 
37 de birouri regionale, are un rol esențial în urmărirea penală a cazurilor de falsificare, coordonând 
acțiunile de investigare și urmărire penală la nivel național.  
La compartimentul protecției monedei euro împotriva falsificării, în partea ce ține de elaborarea 
politicilor din cadrul BNM sunt implicați 7 angajați ai Direcției Operațiuni cu Numerar. Concomitent, 
14 angajați ai aceleiași subdiviziuni sunt responsabili de implementarea politicilor atât în ceea ce privește 
emisiunea de bancnote și monede, cât și verificarea autenticității și calității numerarului, și  evidența 
monedei naționale suspecte de a fi false. 
Cooperarea interinstituțională este esențială pentru succesul eforturilor de combatere a falsificării. În 
acest sens Acordul de cooperare semnat între BNM și Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul 
General al Poliției) stabilește cadrul pentru facilitarea schimbului de informații, instruirea și coordonarea 
acțiunilor în domeniul combaterii falsificării monedei la nivel național. 
Cu toate acestea, sistemul de protecție împotriva falsificării se confruntă cu o serie de provocări, precum 
lipsa unor organisme naționale specializate, pentru colectarea și analiza centralizată a datelor privind 
falsificările de bancnote și monede. Pentru  a depăși aceste provocări, este necesară consolidarea 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

cooperării interinstituționale, în scopul creării Centrelor naționale de analiză a bancnotelor și monedelor, 
inclusiv a Centrului de monitorizare a falsurilor, și intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a 
acestui fenomen. 
2. Planuri de viitor 
2.1. Planuri legislative 
În conformitate cu angajamentele asumate în cadrul reuniunii de screening bilateral pe Capitolul 32, la 
partea relevantă protecției monedei euro împotriva falsificării, inclusiv recomandările /constatările 
primite din partea experților Comisiei Europene în  Raportul de extindere pentru anul 2024, au fost 
stabilite următoarele acțiuni normative necesare pentru alinierea acquis-ului UE relevant: 
a) Proiect de lege de modificare a unor acte normative (protecția prin măsuri non -penale a 
însemnelor monetare împotriva falsificării și altor fapte ilegale), care presupune modificarea Legii 
nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legii nr. 1232/1992 cu privire la bani, 
Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară, Legii nr. 86/2011 cu privire la simbolurile 
publice și prevede alinierea parțială a Deciziei 2001/887/JAI, Regulamentului (CE) nr. 1338/2001, 
Deciziei BCE/2010/14, Regulamentului (UE) nr. 1210/2010, Deciziei BCE/2013/10, 
Regulamentului (CE) nr. 2182/2004, Orientării BCE/1999/3  completată prin Orientarea 
BCE/2003/5 și a Comunicării Comisiei nr. COM/2001/0600. Prin acest proiect legislativ urmează 
a fi ajustat cadrul legal de profil pe aspecte legate de obligația procesatorilor specializați (băncilor, 
unități de schimb valutar și alți operatori economici care participă cu titlu profesional la verificarea 
și distribuirea numerarului etc.) de a verifica autenticitatea și calitatea bancnotelor și monedelor 
primite (indiferent de valută); sancțiuni le aplicabile pentru încălcări în acest sens; procedura de 
transmitere a numerarului suspect către organele de drept (inclusiv precizarea acestor organe) 
pentru expertiză; stabilirea condițiilor de reproducere (inclusiv protecția drepturilor de proprietate 
intelectuală al organului emitent asupra designului grafic al monedei naționale și euro; testarea și 
controlul echipamentelor de procesare; controlul activității de procesare a numerarului; cooperarea 
și comunicarea cu instituțiile responsabile naționale și  UE (Banca Centrală Europeană, Comisia 
Europeană) etc.  
b) Proiect de hotărâre a Comitetului executiv (HCE) al BNM de aprobare a Regulamentului privind 
verificarea calității bancnotelor lei moldovenești în vederea recirculării și de modificarea a unor 
acte normative ale BNM  (modificare a Regulamentului cu privire la operațiunile cu numerar în 
băncile din Republica Moldova, aprobat prin HCE al BNM nr. 78/2018, a Regulamentului privind 
activitatea unităților de schimb valutar, aprobat prin HCE al BNM nr. 335/2016, a Regulamentului 
privind efectuarea controalelor și aplicarea sancțiunilor unităților de schimb valutar, aprobat prin 
HCE al BNM nr. 187/2023). Acest proiect presupune alinierea parțială (alinierea/implementarea 
integrală se va efectua odată cu adoptarea monedei euro) a Regulamentului (CE) nr. 1338/2001, 
Deciziei BCE/2010/14, Regulamentului (UE) nr. 1210/2010, Deciziei BCE/2013/10, 
Regulamentului (CE) nr. 2182/2004 , în contextul obligației procesatorilor specializați (băncilor, 
unități de schimb valutar și alți operatori economici care participă cu titlu profesional la verificarea 
și distribuirea numerarului etc.) de a verifica autenticitatea și calitatea numerarulu i primit 
(indiferent de valută); stabilirea condițiilor de procesare, clasificare și recirculare a numerarului; 
stabilirea cerințelor față de echipamentele și personalul implicat la procesarea numerarului; 
stabilirea condițiilor pentru transmiterea numerar ului suspect organelor de drept și autorităților 
competente pentru efectuarea expertizei bancnotelor/monedelor suspecte de a fi false; consolidarea 
procedurii în cazul numerarului deteriorat (intenționat deteriorat, cu grad înalt de deteriorare, pătat 
cu c erneală antifurt, contaminat etc.); adoptarea controalelor și sancțiunilor aplicabile pentru 
asigurarea respectării cerințelor în domeniul recirculării numerarului; stabilirea condițiilor de 
testare, autorizare și control a echipamentelor de procesare; ins tituirea raportării către organele 
competente, inclusiv BNM și instituțiile UE etc.  
c) Proiect de hotărâre a Comitetului executiv al BNM de aprobare a Regulamentului privind 
asigurarea autenticității bancnotelor și monedelor euro prevede alinierea parțială 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

(alinierea/implementarea integrală se va efectua odată cu adoptarea monedei euro) a 
Regulamentului (CE) nr. 1338/2001, Deciziei BCE/2010/14, Regulamentului (UE) nr. 1210/2010, 
Deciziei BCE/2013/10, Regulamentului (CE) nr. 2182/2004  în contextul obligației procesatorilor 
specializați (băncilor, unități de schimb valutar și alți operatori economici care participă la 
verificarea și distribuirea valutei străine etc.) de a verifica autenticitatea bancnotelor și monedelor 
euro primite în cadrul operațiunilor cu numerar; controlul autenticității asigurat prin personal 
calificat sau echipament autorizat de Banca Centrală Europeană sau Comisia Europeană; a 
procedurii de transmitere către autoritățile naționale competente a bancnotelor și mone delor euro 
suspecte de a fi false; a cooperării și schimbului de informații între autoritățile naționale și cu cele 
ale UE de profil; a controalelor și sancțiunilor aplicabile în domeniu; a raportării către organele 
competente inclusiv BNM etc.  
2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
La partea relevantă protecției monedei euro împotriva falsificării, în conformitate cu rezultatele 
screening-ului bilateral, dar și recomandările și constatările primite din partea experților Comisiei 
Europene în Raportul de extindere pentru anul 2024, au fost identificate drept necesare următoarele 
acțiuni de consolidare a capacităților administrative: 
a) Încheierea unui Acord (nou) de cooperare operațională între Banca Națională a Moldovei și 
Inspectoratul General al Poliției, după caz, cu alte organe de drept, inclusiv pentru asigurarea 
cooperării în crearea și funcționarea Centrelor naționale de analiză a bancnotelor și monedelor, 
inclusiv      și a Centrului de monitorizare a falsurilor.  
Prin această acțiune se intenționează consolidarea nivelului de cooperare între instituții (stabilit 
prin Acordul de cooperare semnat în 2015), cât și cu alte organe de drept, după caz (spre exemplu 
Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție etc.) pentru îmbunătățirea mecanismului și 
procesului existent de colaborare între autoritățile naționale implicate în procesul de combatere a 
falsurilor de monedă națională; asigurarea unei cooperări operaționale și schimb efectiv și rapid 
de informații privind falsurile depistate; implicarea mai activă în procesul de instruire a 
specialiștilor responsabili din sectorul public și privat privind măsurile de combatere a falsificării 
și distribuirii în circulație a falsurilor; examinarea metodelor și mijloacelor utilizate în producerea 
falsurilor și înaintarea propunerilor privind sporirea calității monedei naționale; crearea 
precondițiilor de centralizare la nivel național a informațiilor, inclusiv de creare a unei baze 
naționale de evidență a falsurilor. Acțiunea respectivă presupune implementarea proiectului de 
lege de modificare a unor acte normative (protecția prin măsuri non-penale a însemnelor monetare 
împotriva falsificării și altor fapte ilegale).  
b) Dezvoltarea Sistemului informațional de Evidență a Falsurilor (SEF) 
Prin această acțiune se planifică modernizarea SEF (bază de date implementată din 2013 de BNM, 
cu scop de evidență a falsurilor de monedă națională depistate pe teritoriul RM și 
informarea/alertarea imediată a sistemului bancar despre tendințele de falsifi care a monedei 
naționale înregistrate) prin integrarea informațiilor despre falsurile depistate în valută străină. 
Modernizarea va include înregistrarea centralizată rapidă și eficientă a informațiilor privind 
bancnotele/monedele suspecte falsificate în moneda națională, detectate la nivel național, pentru 
asigurarea unui acces și schimb operativ de informații la nivelul sistemului ba ncar și organele 
naționale de drept despre tipurile și caracteristicile bancnotelor și monedelor suspecte de a fi 
false/falsificate, precum și configurarea acestuia pentru integrarea ulterioară și exportarea 
automată a datelor către SMF.  
În prezent la SEF au acces BNM și băncile licențiate, care au obligația de a înregistra în termen 
proxim informațiile privind bancnota/moneda națională identificată ca suspectă de a fi falsă. BNM 
conlucrează cu Inspectoratul General al Poliției pentru acordarea accesului angajaților acestora în 
vederea introducerii rezultatelor expertizelor direct în SEF. Printre potențialii bene ficiari se 
enumeră BNM, Inspectoratul General al Poliției, băncile licențiate, eventual Procuratura Generală, 
Centrul Național Anticorupție, Centrul Național de Expertize Judiciare etc. Acțiunea vizată 
presupune implementarea proiectului de lege de modific are a unor acte normative (protecția prin 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

măsuri non -penale a însemnelor monetare împotriva falsificării și altor fapte ilegale) și a 
proiectului de hotărâre a Comitetului executiv al BNM de aprobare a Regulamentului privind 
verificarea calității bancnotelor lei moldovenești în vederea recirculări i și modificare a unor acte 
normative ale BNM. 
c) Inițierea proiectului privind crearea Centrelor naționale de analiză a bancnotelor și monedelor , 
inclusiv a Centrului de monitorizare a falsurilor în cadrul Băncii Naționale a Moldovei.      
Centrele în speță vor asigura centralizarea informațiilor strategice și operaționale privind falsurile 
depistate (indiferent de valută) pe teritoriul Republicii Moldova, precum și asigurarea funcțiilor de 
clasificare și analiză a datelor tehnice referitoare la bancnotele și monedele falsificate. La moment, 
unele din funcțiile asociate acestor centre sunt îndeplinite de Inspectoratul General al Poliției, ca 
parte integrantă a atribuțiilor lor de investigare a activităților  infracționale cu supraveghere din 
partea organelor de procuratură. 
 
d) Încheierea unor Acorduri de cooperare operațională/administrativă între BNM, Centrele 
naționale de analiză a bancnotelor și monedelor      , inclusiv a Centrului de monitorizare a 
falsurilor) și Banca Centrală Europeană, precum și cu Comisia Europeană. 
Această acțiune are drept scop extinderea nivelului de cooperare între BNM (centrele de analiză a 
bancnotelor şi monedelor, inclusiv de monitorizare a falsurilor) și instituțiile europene în cauză 
pentru îmbunătățirea procesului de protecție a bancnotelor/monedelor euro împotriva falsificării, 
asigurarea unei colaborări operaționale efective, stabilirea condițiilor de colectare, stocare și 
schimb efectiv de informaț ii și date tehnice și statistice privind falsurile de euro depistate pe 
teritoriul RM, stabilirea condițiilor de participare în cadrul programului PERICLES a 
reprezentanților instituțiilor din RM responsabile de protecția numerarului împotriva falsificării , 
stabilirea condițiilor de acces parțial la SMF etc. Acțiunea dată presupune implementarea 
proiectului de lege de modificare a unor acte normative (protecția prin măsuri non -penale a 
însemnelor monetare împotriva falsificării și altor fapte ilegale).  
 
3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
Pentru acțiunile planificate în Subcapitolul 32.3 ,,Protecția monedei euro împotriva contrafacerii”, sunt 
necesare costuri de implementare, care vor fi acoperite atât din bugetul de stat, cât și din bugetul Băncii 
Naționale a Moldovei, după cum urmează:  
(în mii lei) 
N/o Costuri estimative inclusiv 
Acoperite din 
bugetul de stat 
Acoperite din 
asistență externă 
Neacoperite 
32.4 Protecția monedei euro împotriva falsificării 
 1 450,00      67,00