Partea narativă Capitolul 27

SHA-256: 175aad7bab031fa1bee011ab5e4871a3ec024b376709f777e0e1a7b8a48671a4

Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10

Manifestul tuturor documentelor

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

1 
 
CAPITOLUL 27 
 MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE 
      
Introducere 
Politica de mediu a UE reprezintă totalitatea obiectivelor şi priorităţilor de mediu, a 
metodelor de reglementare şi a instrumentelor de implementare a acestora, concepute pentru 
asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale, prevenirea degradării calităţii mediului și pentru 
încurajarea întreprinderilor să „ecologizeze” economia și să contribuie la protejarea patrimoniului 
natural european, a sănătății și bunăstării cetățenilor UE.  
Uniunea Europeană aplică unele dintre cele mai avansate standarde de protecție a mediului 
din lume, care se bazează pe principiile precauţiei, prevenirii, corectării poluării la sursă şi 
„poluatorul plăteşte”. Acestea se cuprind în mare parte în Capitolul 27 al acquis -ului Uniunii 
Europene și constituie 199 acte UE esențiale, dintre care 101 Regulamente, 51 Directive, 35 
Decizii, 12 acte UE neobligatorii (recomandări, avize, comunicări, ghiduri și alte tipuri de acte) și 
peste 900 de acte complementare aces tora, care reglementează domenii variate, toate ape fiind 
critice pentru garantarea unui mediu sănătos și echilibrat. De la legislaţia orizontală de mediu care 
cuprinde acele reglementări ce au în vedere evaluarea impactului de mediu, transparenţa şi 
circulaţia informaţiei, facilitarea procesului de luare a deciziei, dezvoltarea activităţii şi implicării 
societăţii civile în procesul decizional și până la legislaţia sectorială de mediu ce se referă la 
gestiunea deşeurilor, poluarea fonică, calitatea apei, calitatea aerului, controlul poluării industriale, 
protecţia naturii, protecţia solului, substanţe chimice periculoase, organisme modificate genetic şi 
protecţia civilă, legislația europeană în domeniul mediului oferă un ghid de bune practici care 
trebuie transpus și implementat cu rigurozitate. 
Deși pe parcursul ultimilor ani au fost depuse eforturi mari pentru armonizarea legislației 
de mediu la cerințele UE în conformitate cu angajamentele Acordului de Asociere RM-UE, pentru 
a sprijini procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europ eană, este esențial ca 
legislația națională să fie aliniată total la aceste standarde înalte încă înainte de aderare, cu scopul 
de a pregăti sectorul de mediu de a le aplica după aderare și de a răspunde provocărilor globale în 
materie de protecție a mediului și schimbări climatice. 
Capitolul 27 „Mediu” este organizat în 10 subcapitole tematice, fiecare abordând domenii 
specifice de protecție a mediu și anume: 
-          Subcapitolul 1. Legislația Orizontală - cuprinde circa 8 acte UE de bază care 
reglementează aspectele de evaluarea a impactului asupra mediului ale activităților 
economice planificate, de evaluare strategică de mediu a proiectelor de documente d e 
politici și planificare, de asigurare a accesului la informația de mediu și de participare 
la procesul decizional în materie de mediu, de răspundere pentru daunele aduse 
mediului și pentru crimele ecologice, de gestionare a datelor spațiale, de asigurare  a 
implementării programelor pentru mediu și acțiuni climatice (programe LIFE) ș.a.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

2 
 
-          Subcapitolul 2. Managementul Deșeurilor - cuprinde circa 20 acte UE de bază 
care reglementează aspectele de gestionare a deșeurilor (autorizare, colectare, 
comercializare, valorificare, transportare, depozitare, control, raportare a datelor etc) , 
de implementare a mecanismului de responsabilitate extinsă a producătorului pentru 
mai multe produse, cum ar fi deșeurile de echipamente electrice și electronice, 
deșeurile de ambalaje, de uleiuri uzate, deșeurile de baterii și acumulatori, vehicule 
scoase din uz și anvelope, precum și aspecte de management pentru anumite fluxuri de 
deșeuri (deșeuri de plastic de unică folosință, deșeuri de poluanți organici persistenți, 
deșeuri medicale, deșeuri miniere, deșeuri biodegradabile) și de promovare a 
economiei circulare ș.a. 
-          Subcapitolul 3. Calitatea Apelor - cuprinde circa  14 acte UE de bază care 
reglementează aspectele de gestionare şi protecţie a apelor de suprafaţă, a celor 
subterane, a terenurilor fondului apelor și a zonelor de protecție, inclusiv măsurile de  
prevenire şi de combatere a inundaţiilor, a eroziunii şi măsurile de contracarare a 
secetei şi a deşertificării, activităţile de captare şi folosinţă a apei, inclusiv de reutilizare 
a apei, activitățile de asigurare a standardelor de calitate a apelor , i nclusiv a apei 
potabile și de îmbăiere, de deversare a apelor uzate şi a poluanţilor, alte activităţi care 
pot afecta semnificativ starea corpurilor de apă, inclusiv de monitoring a calității 
solurilor. 
-          Subcapitolul 4. Protecția Naturii și Conservarea Biodiversității - cuprinde circa 
19 acte UE de bază care stabilesc reglementări pentru protecția și conservarea 
habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună pe cale de dispariție, precum și pentru 
restaurarea naturii și conservarea ecosistemelor naturale, conservarea păsărilor 
sălbatice, protecția animalelor utilizate în cercetări științifice, a celor din grădinile 
zoologice, comerțul cu specii de floră și faună sălbatică, utilizarea capca nelor, 
defrișările de păduri și comerțul cu produsele de lemn. 
-          Subcapitolul 5. Calitatea Aerului - cuprinde circa 10 acte UE de bază care 
reglementează aspectele de monitorizare și evaluare a calității aerului, de raportare și 
de schimb de informații cu privire la calitatea aerului, de reducere a emisiilor de 
poluanți atmosferici proveniți din surse industriale, transporturi și alte sectoare 
economice, de dezvoltare și implementare a programelor de control al calității aerului, 
de reducere a conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi, ș,a. 
-          Subcapitolul 6. Substanțele Chimice - cuprinde circa 7 acte UE de bază care 
stabilesc reglementări cu privire la înregistrarea, evaluarea, autorizarea și 
restricționarea substanțelor chimice, clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor 
chimice și a amestecurilor, exportul și importul substanțelor chimice periculoase, 
precum și  gestionarea unor anumite categorii de substanțe chimice periculoase 
precum: biocidele, bifenilii și terfenilii policlorurați, poluanții organici persistenți. 
-          Subcapitolul 7. Zgomotul - cuprinde 1 act UE de bază care stabilește reglementări 
pentru monitorizarea și controlul poluării fonice, limitele acceptabile de zgomot în 
mediile urbane și în apropierea infrastructurilor de transport în vederea prot ejării 
sănătății publice și îmbunătățirii calității vieții. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

3 
 
-          Subcapitolul 8. Emisiile industriale  - cuprinde circa 12 acte UE de bază care 
stabilesc reglementări cu privire la autorizarea emisiilor industriale, cu privire la 
raportarea datelor privind emisiile de poluanți de la instalațiile industriale, prevenirea 
și controlul accidentelor industriale ca re implică substanțe periculoase, prevenirea și 
reducerea emisiilor de azbest, de compuși organici volatili, de mercur, reglementări cu 
privire la eco-etichetare și schemele de management și audit de mediu. 
- Subcapitolul 9. Schimbările Climatice - cuprinde circa 98 de acte UE de bază care 
stabilesc un set de reglementări ambițioase pentru combaterea schimbărilor climatice 
și consolidarea rezilienței și adaptării la acestea, concentrându -se pe reducerea 
emisiilor de gaze cu efect de seră și tranziția către o economie verde, sustenabilă. 
Aceste reglementări sunt conforme cu angajamentele internaționale ale Uniunii 
Europene și contribuie la realizarea obiectivelor globale de limitare a încălzirii globale. 
-  Subcapitolul 10. Protecția Civilă  - cuprinde circa 4 acte UE de bază și 13 
amendamente la acestea, care stabilesc  mecanismele de protecție civilă aplicate la 
nivelul UE, infrastructura și capacitățile comune de gestionare a riscurilor de mediu. 
La transpunerea și implementarea legislației UE în cadrul acestor 10 subcapitole sunt 
implicate în mare parte autoritățile de mediu din Republica Moldova, dar pe anumite segmente 
responsabilitatea este pusă și pe alte autorități precum cele din domeniul să nătății, transportului, 
economiei, energiei, agriculturii ș.a. Astfel că: 
Ministerul Mediului în comun cu autoritățile administrative din subordine  (Agenția 
de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția „Moldsilva”, Agenția pentru Geologie 
și Resurse Minerale, Agenția Națională pentru Reglementarea Activităților Nucleare și 
Radiologice) și instituțiile publice fondate (IP Serviciul Hidro meteorologic de Stat, IP „Oficiul 
Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, IP „Administrația Națională „Apele 
Moldovei”) sunt responsabile de elaborarea și implementarea legislației în toate cele 10 
subcapitole ale capitolului 27 „Mediu”, 
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare  are responsabilități în ceea ce vizează 
reglementare utilizării pesticidelor ca poluanți organici persistenți, prevenirii formării deșeurilor 
alimentare, 
Ministerul Sănătății  - cu responsabilități în elaborarea și implementarea legislației cu 
privire la calitatea apei destinate consumului uman și a apelor pentru scăldat, cu privire la utilizarea 
produselor biocide, 
Ministerul Energiei - cu responsabilități în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect 
de seră din sectorul energetic, 
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale  - are responsabilități în domeniul 
elaborării și implementări legislației în domeniul aprovizionării cu apă și sanitație, tratării apelor 
reziduale urbane, administrării companiilor de transport maritim, stabilire a standardelor de 
performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi, vehicule utilitare ușoare și grele, 
condițiile de plasare a acestora pe piață, 
Ministerul Afacerilor Interne  (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență) - are 
responsabilități privind implementarea mecanismelor de protecție civilă, protecția contra 
inundațiilor, 
Agenția de Geodezie, Cartografie și Cadastru - are misiunea de a elabora politici publice 
și reglementări specifice în domeniul infrastructurii de date spațiale, de a monitoriza calitatea 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

4 
 
politicilor și a actelor normative, precum și de a le ajusta la standardele și normele europene, de a 
propune intervenții justificate ale statului care urmează să ofere soluții eficiente în domeniile de 
competență atribuite. 
         Republica Moldova urmează să adopte o abordare strategică și incrementală, ce va include 
mai multe etape esențiale pentru alinierea completă a legislației naționale cu acquis -ul Uniunii 
Europene. Această abordare va avea un caracter sistematic și va impli ca evaluarea continuă a 
progresului, a deficiențelor și a resurselor necesare pentru implementare. 
         Aderarea la Uniunea Europeană presupune un proces de integrare complex, ce implică nu 
doar alinierea legislației menționată la cele 10 subcapitole, dar și construirea unor mecanisme 
administrative eficiente, capabile să aplice reglementările europene în mod corespunzător. Prin 
urmare, în procesul de implementare a legislației Uniunii Europene în domeniul mediului 
Republica Moldova urmează să se confrunte cu o serie de provocări semnificative, mai ales în 
sectoare sensibile legate de protecția mediului, schimbările climatice și gestionarea resurselor 
naturale. Aceste provocări sunt determinate nu doar de specificitatea contextului național, dar și 
de complexitatea și gradul avansat de reglementare al legislației europene, care impune standarde 
de protecție a mediului extrem de riguroase. 
         Una dintre principalele provocări cu care deja se confruntă Republica Moldova ține de  
capacitatea administrativă.  Deși există instituții dedicate protecției mediului, aceste entități 
necesită o întărire substanțială a resurselor și competențelor pentru a face față cerințelor complexe 
ale acquis-ului UE de mediu. Este necesar să se investească în consolidarea unui cadru instituțional 
mai eficient, care să asigure aplicarea riguroasă a reglementărilor și să monitorizeze impactul 
acestora asupra mediului. Aceasta va presupune crearea unor structuri noi de mediu pe anumite 
segmente neacoperite, dezvoltarea și operaționalizarea unor sisteme de evaluare și monitorizare a 
legislației de mediu, precum și formarea și specializarea personalului în domenii cheie. Un aspect 
crucial al procesului va fi distribuirea responsabilităților între instituțiile implicate, asigurându-se 
astfel că toate instituțiile de resort vor coopera într-un cadru unitar și coordonat. De asemenea, va 
fi necesar ca fiecare instituție să își definească rolurile și atribuțiile clar, pentru a evita 
suprapunerea sau disfuncționalitățile administrative. Acest l ucru presupune un proces de 
consolidare a capacităților instituționale, prin formarea unor echipe dedicate și alocarea de resurse 
financiare suficiente. 
         O altă provocare ține de infrastructură inadecvată de mediu și resurse financiare 
insuficiente. Dezvoltarea cadrului normativ în conformitate cu cerințele UE va impune 
implementarea unor măsuri costisitoare și complexe, care să asigure atenuarea și adaptarea la 
schimbările climatice, implementarea principiilor economiei circulare, bazate pe reducer ea, 
reutilizarea și reciclarea materialelor, dezvoltarea infrastructurii de apă și sanitație, de gestionare 
a deșeurilor, implementarea soluțiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a 
tehnologiilor verzi,  soluții de gestionare sustenabilă  a apelor, prin integrarea celor mai bune 
practici europene în acest domeniu, protecția și conservarea speciilor de flora și fauna rare și 
vulnerabile, extinderea suprafețelor de arii naturale protejate, extindere și reabilitare a pădurilor. 
Lipsa infrastructurii necesare pentru gestionarea deșeurilor, a apelor uzate, de mobilitate urbană 
ecologică, de monitorizare a calității mediului și a resurselor naturale sau a altor aspecte legate de 
mediu, lipsa resurselor financiare necesare pentru implementarea măs urilor menționate și pentru 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

5 
 
dezvoltarea acestei infrastructuri poate îngreuna implementarea efectivă a legislației. Vor fi 
necesare măsuri de atragere a investițiilor în infrastructură de mediu și un dialog permanent cu 
partenerii de dezvoltare în acest sens. Valorificarea eficientă și integrală a acestor resurse la fel va 
prezenta o provocare. 
         O altă provocare ține de interesele economice. Punerea în aplicare a legislației de mediu 
și a celei din domeniul schimbărilor climatice va necesita o transformare profundă a mai multor 
sectoare ale economiei naționale, în special a sectorului agricol, energetic și industrial, cu scopul 
de a sprijini  tranziția către o economie verde cu emisii scăzute de carbon. Prin urmare 
implementarea reglementărilor de mediu este percepută ca o povară pentru mediul de afaceri care 
activează în aceste sectoare, necesitând eforturi și resurse enorme, ceea ce duce la opoziție din 
partea sectorului privat. 
         Educația publicului și conștientizarea ecologică este esențială pentru succesul 
implementării legislației de mediu. Lipsa conștientizării și educației  în legătură cu riscurile de 
mediu, cu impactul poluării asupra sănătății, cu problemele de mediu și impactul activității umane 
asupra ecosistemelor naturale reprezintă o provocare semnificativă, care duce la inacțiune și  care 
necesită soluții integrate, colaborarea și implicarea tuturor sectoarelor societății pentru a promova 
un viitor mai sustenabil. 
         Aceste provocări necesită soluții complexe care implică nu doar legislație, ci și educație, 
investiții în infrastructură și, în multe cazuri, o schimbare de mentalitate în rândul societății. 
         Pentru a asigura o tranziție lină și pentru a respecta angajamentele asumate în cadrul 
procesului de pregătire pentru aderare, în perioada de după finalizarea negocierilor de aderare la 
Uniunea Europeană, pe capitolul 27 „Mediul înconjurător și schimbăril e climatice”, Republica 
Moldova trebuie să asigure transpunerea totală a actelor UE de bază stabilite la acest capitol, prin 
revizuirea legislației naționale, modificarea și aprobarea legislației naționale relevante. 
Îmbunătățirea capacității administrative și asigurarea faptului că instituțiile naționale sunt pregătite 
să implementeze și să aplice legislația UE, inclusiv formarea personalului și crearea de structuri 
administrative adecvate la fel sunt aspecte foarte esențiale a fi realizate în această peri oadă. 
Identificarea și implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de mediu necesare 
conform standardelor UE și a programelor de asistență și cooperare oferite de UE, stabilirea unor 
parteneriate cu alte state membre ale UE pentru a învăța di n experiențele lor și a beneficia de 
asistență tehnică trebuie să se regăsească pe agenda autorităților de mediu. La fel de important 
pentru procesul de implementare a politicilor de mediu și a reformelor ce urmează a fi puse în 
aplicare în conformitate cu  noile prevederi legale, vor fi și acțiunile de sprijin a sectoarelor 
economice vulnerabile, a mediului de afaceri care ar putea fi afectate de impunerea noilor 
standarde legate de protecția mediului, dialogul permanent cu societatea civilă și campaniile d e 
informare despre beneficiile aderării și despre schimbările care vor avea loc în urma integrării în 
UE.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            
Cu referire la gradul de transpunere în legislația națională a actelor UE obligatorii (187 - 
Regulamente, Directive, Decizii), menționăm că: 
1.   Sunt transpuse în legislația națională următoarele 16 acte UE: 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

6 
 
aferent domeniului schimbări climatice - 5 acte UE: 
- în partea ce ține de regulamentul de guvernanță: Regulamentul (UE) 2018/1999[1]; 
Regulamentul delegat (UE) 2020/1044[2]; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 
2020/1208; 
- în partea ce ține de sistemul de comercializare a emisiilor în aviație: Regulamentul 
(UE) nr. 606/2010[3]; 
- în partea ce ține de substanțele care diminuează stratul de ozon: Regulamentul (UE) 
291/2011[4] al Comisiei. 
   
aferent domeniului protecției naturii – 8 acte UE: 
- în partea ce ține de deținerea animalelor sălbatice în grădinile zoologice: Directiva 
1999/22/CE[5]; 
- în partea ce ține de comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe 
cale de dispariție - CITES: Regulamentul (CE) nr. 338/97[6]; 
- în partea ce ține de comerțul de produse derivate din focă: Regulamentul (CE) nr. 
1007/2009[7]; Regulamentul (UE) nr. 737/2010[8]; Directiva 83/129/CEE[9]; 
- în partea ce ține de capcanele cu pedală: Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 [10]; 
Regulamentul (CE) nr. 35/97[11]; Decizia Consiliului nr. 97/602/CE[12]. 
aferent domeniului substanțe chimice - 3 acte UE: 
- în partea ce ține de poluanții organici persistenți (POPS) & bifenilii policlorurați 
(PCB) și terfenili policlorurați (PCT): Directiva 96/59/CE[14] 
- în partea ce ține de controlul emisiilor de compuși organici volatili: Directiva 
94/63/CE[15]. 
- în partea ce ține de exportul și importul substanțelor chimice periculoase: 
Regulamentul (UE) nr. 649/2012 
aferent domeniului deșeuri - 1 act UE: 
- în partea ce ține de restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în 
echipamentele electrice și electronice: Directiva 2011/65/UE 
2.  Sunt transpuse parțial în legislația națională următoarele 65 de acte UE: 
aferent domeniului schimbări climatice - 15 acte UE: 
- în partea ce ține de legislația europeană privind clima: Regulamentul (UE) 
2021/1119[16]; 
- în partea ce ține de regulamentul de guvernanță: Regulamentul de punere în 
aplicare (UE) 2022/2299[17]; 
- în partea ce ține de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii - ETS: 
Directiva 2003/87/CE[18]; 
- în partea ce ține de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii în aviație: 
Directiva 2003/87/CE[19]; Directiva 2018/2066[20]; 
- în partea ce ține de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii pentru 
transportul maritim: Regulamentul (UE) 2015/757 [21]; Regulamentul de punere în 
aplicare (UE) 2016/1928 [22]; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 
2023/2449[23]; 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

7 
 
- în partea ce ține de gazele fluorurate cu efect de seră: Regulamentul (UE) 
2024/573[24]; Regulamentul (CE) nr. 306/2008 [25]; Regulamentul (CE) nr. 
307/2008[26]; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2215[27]; 
- în partea ce ține de substanțe care diminuează stratul de ozon: Regulamentul (UE) 
2024/590[28]; 
- în partea ce ține de etichetarea mașinilor: Directiva 1999/94/CE[29]; 
- în partea ce ține de calitatea combustibilului: Directiva 98/70/CE[30]. 
aferent domeniului legislației orizontale - 8 acte UE: 
- în partea ce ține de evaluarea impactului asupra mediului: Directiva 
2011/92/UE[31]; Directiva 2001/42/CE[32]; 
- în partea ce ține de accesul la informație, participarea publicului și accesul la 
justiție:  Directiva 2003/4/CE[33]; Directiva 2003/35/CE[34]; 
- în partea ce ține de răspunderea de mediu: Directiva 2004/35/CE[35]; 
- în partea ce ține de infracțiunile asupra mediului:Directiva 2024/1203[36]; 
- în partea ce ține de infrastructură pentru informații spațiale în comunitatea 
europeană (INSPIRE): Directiva 2007/2/CE[37]; 
- în partea ce ține de programul pentru mediu și acțiuni climatice (LIFE): 
Regulamentul (UE) 2021/783[38]. 
aferent domeniului calității aerului - 5 acte UE: 
- în partea ce ține de calitatea aerului ambiant:Directiva 2008/50/CE [39]; Directiva 
2004/107/CE[40]; 
- în partea ce ține de plafoanele naționale de emisii: Directiva (UE) 2016/2284 [41]; 
Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1522[42]; 
- în partea ce ține de conținutul de sulf din combustibilii lichizi: Directiva (UE) 
2016/802[43]. 
aferent domeniului de management al deșeurilor - 13 acte UE : 
- în partea ce ține de directiva-cadru privind deșeurile: Directiva 2008/98/CE[44]; 
- în partea ce ține de transportarea deșeurilor: Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 [45]; 
Regulamentul (CE) nr. 1418/2007[46]; Regulamentul (UE) 2024/1157[47]; 
- în partea ce ține de economie circulară: Directiva (UE) 2019/904[48]; 
- în partea ce ține de ambalaje: Directiva 94/62/CE[49]; 
- în partea ce ține de vehiculele scoase din uz: Directiva 2000/53/CE[50]; 
- în partea ce ține de deșeurile miniere: Directiva 2006/21/CE[51]; 
- în partea ce ține de nămolul de canalizare: Directiva 86/278/CEE[52]; 
- în partea ce ține de baterii: Directiva 2006/66/CE[53]; 
- în partea ce ține de depozitarea deșeurilor: Directiva 1999/31/CE[54]; 
- în partea ce ține de deșeurile de echipamente electrice și electronice: Directiva 
2012/19/UE[55]  
aferent domeniului calitatea apelor - 9 acte UE: 
- în partea ce ține de politicile privind mediul marin: Directiva 2008/56/CE[56]; 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

8 
 
- în partea ce ține de cadrul pentru acțiunea comunitară în domeniul politicii apei: 
Directiva 2000/60/CE[57]; 
- în partea ce ține de reutilizarea apei: Regulamentul (UE) 2020/741[58]; 
- în partea ce ține de apă potabilă: Directiva 2020/2184[59]; 
- în partea ce ține de tratarea apelor uzate:Directiva 91/271/CEE[60] ; 
- în partea ce ține de standardele de calitate a mediului: Directiva 2008/105/CE[61]; 
- în partea ce ține de apele subterane: Directiva 2006/118/CE[62]; 
- în partea ce ține de evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații: Directiva 
2007/60/CE[63]; 
- în partea ce ține de protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații din surse 
agricole: Directiva 91/676/CEE[64]; 
aferent domeniului protecția naturii - 5 acte UE: 
- în partea ce ține de experimentele cu animale: Directiva 2010/63/EU[65]; 
- în partea ce ține de păsările sălbatice și habitate: Directiva 2009/147/CE [66]; 
Directiva 92/43/CEE[67]; 
- în partea ce ține de comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție - CITES: 
Regulamentul (CE) nr. 865/2006 [68]; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 
792/2012[69]. 
  
aferent domeniului protecției civile - 1 act UE: Decizia nr. 1313/2013/UE[70] 
aferent domeniului substanțelor chimice - 4 acte UE: 
- în partea ce ține de biocide: Regulamentul (UE) nr. 528/2012[71]; 
- în partea ce ține de înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea 
substanțelor chimice: Regulamentul (UE) nr. 1907/2006[72]; 
- în partea ce ține de clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor: 
Regulamentul (UE) nr. 1272/2008[73]; 
- în partea ce ține de poluanții organici persistenți (POPS) & bifenilii policlorurați 
(PCB) și terfenili policlorurați (PCT): Regulamentul (UE) nr. 2019/1021 
aferent domeniului emisii industriale - 5 acte UE: 
- în partea ce ține de emisii industriale: Directiva 2010/75/UE [75]; Regulamentul 
(UE) 2024/1244[76]; 
- în partea ce ține de compușii organici volatili din vopsele: Directiva 
2004/42/CE[77]; 
- în partea ce ține de  mercur: Regulamentul (UE) 2017/852[78]; 
- în partea ce ține de  eticheta ecologică: Regulamentul (CE) nr. 66/2010[79] 
- în partea ce ține de controlul pericolelor de accidente majore ce implică substanțe 
periculoase: Directiva 2012/18/UE[80]    
3.  Nu au fost transpuse încă în cadrul juridic național următoarele 99 de acte UE: 
aferent domeniului schimbări climatice - 67 de acte UE : 
- în partea ce ține de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii: Decizia 
(UE) 2015/1814 [81]; Decizia (UE) 2010/634 [82]; Decizia (UE) 2013/448 [83]; 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

9 
 
Regulamentul (UE) 2019/856 [84]; Regulamentul (UE) 2019/331 [85]; Decizia (UE) 
2019/708[86]; Regulamentul Regulamentul (UE) 2021/447 [87]; Regulamentul (UE) 
2023/2830[88]; Decizia (UE) 2021/927 [89]; Decizia (UE) 2020/2166 [90]; 
Regulamentul (UE) 2023/2441 [91]; Regulamentul (UE) nr. 389/2013 [92]; 
Regulamentul delegat (UE) 2019/1122 [93]; Decizia 2006/780/CE [94]; Decizia 
2011/389/UE[95];Regulamentul (UE) 2018/2067 [96]; Regulamentul (UE) 
2019/1842[97]; Regulamentul (UE) 2020/1001 [98]; Decizia 2013/447/UE [99]; 
Regulamentul (UE) 2024/2620[100]; Decizia 2005/381[101]. (UE) 2021/447[102] 
- în partea ce ține de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii în aviație: 
Decizia 2009/450/CE [103]; Regulamentul (CE) nr. 748/2009 [104]; Regulamentul 
(UE) nr. 606/2010 [105]; Regulamentul (UE) 2018/2067 [106]; Regulamentul delegat 
(UE) 2025/927 [107]; Decizia (UE) 2023/2440 [108]; Regulamentul (UE) 
2024/622[109]; Regulamentul (UE) 2024/1030 [110]; Decizia Comisiei din 5 iulie 
2024[111]; Regulamentul (UE) 2024/1879[112]. 
- în partea ce ține de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al navelor: 
Regulamentul (UE) 2023/2917 [113]; Regulamentul(UE) 2023/2849 [114]; 
Regulamentul (UE) 2023/2776 [115]; Regulamentul (UE) 2023/2297 [116]; 
Regulamentul (UE) 2023/2599 [117];Decizia (UE) 2023/2895 [118]; Decizia (UE) 
2024/1113[119]; 
- în partea ce ține de fondul social de climă: Regulamentul (UE) 2023/955[120]; 
- în partea ce ține de reducerea emisiilor: Regulamentul (UE) 2018/842[121]; Decizia 
(UE) 2020/2126 [122]; Decizia (UE) 2023/863 [123]; Regulamentul (UE) 
2019/1122[124]; 
- în partea ce ține de utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și 
silvicultura: Regulamentul (UE) 2018/841[125]; 
- în partea ce ține de certificare pentru eliminarea carbonului: Regulamentul (UE) 
2024/3012[126]; 
- în partea ce ține de captarea și stocarea carbonului:Directiva 2009/31/CE [127]; 
Decizia 2011/92/UE[128]; Decizia 2010/670/UE[129]; 
- în partea ce ține de gazele fluorurate cu efect de seră:Regulamentul (CE) nr. 
1497/2007[130]; Regulamentul (CE) nr. 1516/2007 [131]; Regulamentul (CE) nr. 
304/2008[132]; Regulamentul (UE) 2015/2066 [133]; Regulamentul (UE) 
2016/879[134]; Regulamentul (UE) 2024/2174 [135]; Regulamentul (UE) 
2024/2195[136]; Regulamentul (UE) 2015/2065 [137];Regulamentul (UE) 
2024/2473[138]; Regulamentul (UE) 2024/2174[139]; 
- în partea ce ține de substanțe care diminuează stratul de ozon: Regulamentul (UE) 
nr. 537/2011[140]; 
- în partea ce ține de standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru 
vehiculele grele: Regulamentul (UE) 2019/1242 [141]; Regulamentul (UE) 
2020/1079[142]; Regulamentul (UE) 2021/1430 [143]; Regulamentul (UE) 
2024/1127[144]; Regulamentul (UE) 2022/1362 [145]; Regulamentul (UE) 
2017/2400[146]; Regulamentul (UE) 2021/941[147]; 
- în partea ce ține de standarde de performanță în emisii de CO₂ pentru autoturisme 
și autovehicule utilitare: Regulament (UE) 2019/631 [148]; Regulament (UE) 
2021/392[149]; Regulament (UE) 63/2011 [150]; Regulament (UE) 114/2013 [151]; 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

10 
 
Regulament (UE) 2023/2767 [152]; Decizia 2012/100/UE [153]; Decizia 
2012/99/UE[154]; Regulamentul (UE) 2023/2867 [155]; Regulamentul (UE) 
2023/2866[156]; 
- în partea ce ține de calitatea carburanților: Decizia 2002/159/CE[157] 
aferent domeniului calității aerului - 2 acte UE: 
- în partea ce ține de zgomot: Directiva 2002/49/C[158]; 
- în partea ce ține de calitatea aerului: Directiva (UE) 2024/2881 [159];Decizia 
2011/850/UE[160] 
 
 
aferent domeniului managementului deșeurilor - 6 acte UE: 
- în partea ce ține de transporturi de deșeuri: Regulamentul (UE) nr. 1257/2013[162]; 
- în partea ce ține de ambalaje: Regulamentul (UE) 2025/40[163]; 
- în partea ce ține de baterii: Regulamentul (UE) 2023/1542[164]; 
- în partea ce ține de depozit de deșeuri: Decizia 2003/33/CE[165]; 
aferent domeniului calitatea apei - 5 acte UE 
- în partea ce ține de ape pentru scăldat: Directiva 2006/7/CE[167]; 
- în partea ce ține de epurarea apelor uzate urbane: Decizia 2014/431/UE[168]; Directiva (UE) 
2024/3019[169]; 
- în partea ce ține de standarde de calitate a mediului:Propunerea de directivă[170]; 
- în partea ce ține de monitorizarea solului:Propunerea de directivă[171]   
 aferent domeniului protecția naturii - 8 acte UE: 
- în partea ce ține de restaurarea naturii:Regulamentul (UE) 2024/1991[172]; 
- în partea ce ține de acces și partajarea beneficiilor:Regulamentul (UE) nr. 511/2014[173]; 
- în partea ce ține de comerțul cu lemn:Regulamentul (UE) nr. 995/2010 [174];Regulamentul 
(UE) nr. 607/2012 [175];Regulamentul (UE) nr. 363/2012 [176];Regulamentul (UE) 
2023/1115[177]; 
- în partea ce ține de sistem de licențiere pentru importurile de lemn:Regulamentul (CE) nr. 
2173/2005[178], Regulamentul (CE) nr. 1024/2008[179]; 
aferent domeniului protecției civile  - 3 acte UE: Decizia 2014/762/UE [180]; Decizia (UE) 
2019/1310[181]; Decizia (UE) 2019/570[182] 
aferent domeniului substanțe chimice  - 2 acte UE: Asbestos: Directiva 87/217/CEE [183]; 
Regulamentul (CE) nr. 440/2008 
 
aferent domeniului emisii industriale - 4 acte UE 
- în partea ce ține de controlul emisiilor de compuși organici volatili: Directiva 
2009/126/CE[184]; 
- în partea ce ține de sistemul de management de mediu și audit: Regulamentul (CE) nr. 
1221/2009[185];Decizia (UE) 2023/2463[186]. 
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

11 
 
32004L0035 31986L0278 32011L0065 32008L0056 31999L0022 31983L0129 32009R1007 31991R3254 
31997R0035 31997D0602 31996L0059 32012R0649 32021R1119 32018R1999 32022R2299 32018R2066 
32015R0757 32024R0573 32024R0590 31998L0070 32003L0087 32014L0052 31992L0043 32001L0042 
32003L0004 32003L0035 32024L1203 32007L0002 32021R0783 31992L0043 32004L0107 32008L0050 
32016L2284 32016L0802 32008L0098 31994L0062 32006L0066 32012L0019 32000L0053 32006R1013 
32019L0904 32006R1013 32006L0021 32024R1157 31999L0031 32012L0019 31994L0062 32006L0021 
32000L0060 32008L0105 32007L0060 31991L0676 32006L0118 32020R0741 32020L2184 
 
31991L0271 
32024L3019 31997R0338 32015R1850 31992L0043 32009L0147 32006R0865 32012R0792 32012R0792 
32024R1991 32014R1143 32006R1907 32008R1272 31999L0094 32019R1021 32012R0528 32010L0075 
32011L0092 32010L0063 32015L2193 32012L0018 32004L0042 31994L0063 32017R0852 31987L0217 
32010R0066 32013D1313 32024R1244 32019R1122 32023R2441 32023R2830 32019D0708 32019R1842 
32019R0331 32018R0841 32009L0031 32023R0955 32024R3012 32018R0842 32019R1242 32019R0631 
32018R2067 32023R1542 32013R1257 32006L0007 32025R0006 32014R0511 32015R1866 32018R0968 
32016R1141 32005R2173 32010R0995 32023R1115 32009L0126 32009R1221 32002L0049 32024R2620 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

12 
 
32009D0450 32010R0606 32025R0927 32023R2917 32016R1928 32023R2449 2023/2849 32023R2776 
32023R2297 32025R0625 32008R0307 32025R0627 32024R2215 32016R0879 32024R2174 32024R2195 
32015R2065 32020R1079 32024R1127 32022R1362 32017R2400 32021R0941 32021R0392 32023R2767 
32023R2867 32023R2866 32002D0159 32023R0956 32023R2599 32023D2895 32024D0411 32007R1497 
32007R1516 32024L2881 32018D1522 32025R0040 32003D0033 32011D0321 32008R1024 32012R0607 
32012R0363        
 
 
SUBCAPITOLUL 27.1. LEGISLAȚIE ORIZONTALĂ 
27.1.1.  Prezentarea generală a situației 
         27.1.1.1. Cadrul legislativ 
Legislația orizontală din cadrul acquis-ului UE constituie baza procedurală esențială pentru 
asigurarea coerenței și eficienței reglementărilor de mediu. Aceste acte nu se limitează la un sector 
specific, ci se referă la procese și mecanisme fundamentale c are susțin întregul cadru legislativ. 
Ele vizează îmbunătățirea procesului decizional și armonizarea normativelor, contribuind astfel la 
o implementare uniformă și eficientă a legislației de mediu în toate domeniile. La acest subcapitol 
se integrează legislația cu privire la evaluarea impactului de mediu, evaluarea strategică de mediu,  
accesul la informații de mediu și participarea publică la luarea deciziilor de mediu, răspunderea de 
mediu și crimele ecologice, cu privire la infrastructura pentru informaț ii spațiale (INSPIRE) și 
programul pentru mediu și acțiunile climatice LIFE. 
         În domeniul evaluării de mediu, Republica Moldova a dezvoltat un cadru normativ robust 
care reglementează evaluarea impactului asupra mediului, evaluarea strategică de mediu și 
evaluarea biodiversității. Aceste reglementări permit autorităților de resort să gestioneze și să 
monitorizeze efectele potențiale ale activităților planificate asupra mediului înconjurător. 
  
         Republica Moldova a devenit parte la Convenția privind evaluarea impactului asupra 
mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo, 25.02.1991) prin Hotărârea Parlamentului 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

13 
 
nr. 1546/1993 pentru aderarea Republicii Moldova la unele convenții în domeniul protecției 
mediului și ratificarea Convenției privind diversitatea biologică. Ca urmare a aderării la Convenția 
Espoo, la nivel național a fost adoptată Legea nr. 86/2014 privi nd evaluarea impactului asupra 
mediului, care transpune Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 
decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, 
modificată prin Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 apr ilie 
2014, precum și prevederile art. 6 alin. (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 
1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică modificată 
prin Directiva 2013/17/UE din 13 mai 2013. 
  
         Ulterior, Republica Moldova a semnat Protocolul privind evaluarea strategică de mediu 
la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier în cadrul 
reuniunii extraordinare a părților la Convenția Espoo de la Kiev (Ucraina) din 21 mai 2003 și l -a 
ratificat prin Legea nr. 156/2018 pentru ratificarea Protocolu lui privind evaluarea strategică de 
mediu la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Ca 
urmare, la nivel național a fost adoptată Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu, 
care transpune prevederile Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 
27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului. 
         Cadrul normativ secundar, care completează legislația primară, reglementează procedurile 
de evaluare a impactului asupra mediului și stabilește pașii necesari pentru realizarea unei evaluări 
complete și corecte a activităților planificate, care pot avea e fecte semnificative asupra mediului. 
Printre acestea se numără: 
- Ghidul privind executarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului (Ordinul 
ministrului mediului Nr. 53  din 23.04.2025); 
- Ghidul privind evaluarea biodiversității (Ordinul ministrului mediului Nr. 105/2024); 
- Ghidul privind evaluarea calității raportului de evaluare a impactului asupra mediului 
(Ordinul ministrului mediului Nr. 150/2024); 
- Regulamentul privind organizarea și funcționarea comisiei tehnice de analiză a calității 
raportului privind evaluarea impactului asupra mediului (Ordinul ministrului mediului Nr. 
34/2024); 
- Ghidul cu privire la integrarea cerințelor schimbărilor climatice în procedura de evaluare 
a impactului asupra mediului, ordin MM nr. 162/2025. 
 
         În ceea ce privește evaluarea strategică de mediu, actele normative secundare care 
reglementează acest domeniu sunt următoarele: 
- Ghidul privind efectuarea procedurilor de evaluare strategică de mediu (Ordinul 
ministrului mediului, dezvoltării regionale și agriculturii Nr. 219/2018); 
- Ghidul privind evaluarea calității raportului privind evaluarea strategică de mediu (Ordinul 
ministrului mediului Nr. 83/2024); 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

14 
 
- Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei de Experți pentru analiza 
calității raportului privind evaluarea strategică de mediu (Ordinul ministrului mediului Nr. 
71/2024). 
În vederea asigurării unui proces de evaluare de mediu complet și eficient, în procesul de 
implementare a instrumentelor de evaluare de mediu se aplică și alte acte normative fundamentale 
care guvernează domeniul protecției mediului, inclusiv:  
- Legea Nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, care definește principiile 
fundamentale de protecție a mediului și stabilește mecanismele pentru evaluarea și 
gestionarea impacturilor asupra mediului, 
- Legea Nr. 94/2007 privind rețeaua ecologică, care reglementează constituirea și 
dezvoltarea rețelei ecologice naționale, ca parte integrantă a reţelei ecologice pan-
europene, şi reţelelor ecologice locale pentru stabilirea unui regim de gestiune şi de 
protecţie a reţelei ecologice naţionale şi a reţelelor ecologice locale, esențiale în evaluarea 
activităților ce pot afecta biodiversitatea,  
- Legea Nr. 227/2022 privind emisiile industriale, care reglementează emisiile de poluanți 
provenite din activitățile industriale, având un impact direct asupra evaluării efectelor 
acestora asupra mediului,  
- Legea apelor Nr. 272/2011, care reglementează protecția și gestionarea resurselor de apă, 
un domeniu de importanță majoră, având în vedere impactul activităților economice asupra 
calității și disponibilității acestora,  
- Legea Nr. 209/2016 privind deșeurile care reglementează managementul deșeurilor, un 
sector esențial în protecția mediului, având un rol crucial în evaluarea activităților care 
implică gestionarea acestora. Esențial pentru evaluarea impactului asupra mediului, Legea 
nr.108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe 
periculoase, care reglementează măsurile de prevenire a accidentelor majore care implică 
substanțe periculoase, precum și de limitare a consecințelor acestora asupra sănătății 
umane și asupra mediului, în vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție pe întreg 
teritoriul Republicii Moldova, este și Codul urbanismului și construcțiilor Nr. 434/2023, 
care guvernează planificarea și realizarea lucrărilor de construcție, integrând procedura de 
evaluare a impactului asupra mediului ca parte a procesului decizional, ș.a. 
         În domeniul asigurării accesului la informația despre mediu, participarea publicului și 
accesul la justiție este de menționat faptul că Republica Moldova este parte la Convenția privind 
accesul la informație, justiție și participarea publicului la adoptare a deciziilor în domeniul 
mediului, cunoscută sub denumirea de Convenția Aarhus, fiind ratificată prin Hotărârea 
Parlamentului nr. 346/1999. Întru punerea în aplicare a acesteia la nivel național, a fost aprobat și 
implementat un Plan Național de Acțiuni pentru implementarea Convenției Aarhu s în Republica 
Moldova (2011-2015) și un Regulament privind accesul publicului la informația de mediu (H.G. 
nr. 1467/2016). 
În cadrul obiectivului general 1 al Strategiei de mediu pentru perioada 2024-2030, aprobată 
prin H.G. nr. 409/2024, care vizează dezvoltarea unui sistem de guvernanță de mediu 
transparent, eficient, incluziv și durabil, în conformitate cu cerințele de protecție a mediului 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

15 
 
sunt planificate următoarele direcții de acțiuni pentru implementarea prevederilor 
Convenției Aarhus: 
1. Dezvoltarea eficienței, responsabilității și transparenței instituțiilor publice la toate 
nivelurile de guvernanță; 
2. Asigurarea unui proces decizional inclusiv, participativ și reprezentativ, accesibil tuturor 
cetățenilor, la toate nivelurile autorităților publice; 
3. Asigurarea accesului egal la informații de mediu pentru toți cetățenii Republicii Moldova. 
Legislația națională care este aliniată parțial la prevederile Directivei 2003/35/CE a 
Parlamentului European și a Consiliului, din 26 mai 2003, privind instituirea participării publicului 
în elaborarea anumitor planuri și programe în domeniul mediului și modificarea Directivelor 
85/337/CEE ale Consiliului, ale Directivei 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului, 
din 28 ianuarie 2003, privind accesul publicului la informațiile de mediu și abrogarea Directivei 
90/313/CEE a Consiliului și ale Regul amentului CE nr. 1376/2006 al Parlamentului European și 
al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea pentru instituțiile și organismele comunitare 
a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la 
luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului  cuprinde următoarele acte normative: 
- Codul Administrativ al Republicii Moldova nr.  116/2018 reglementează statutul 
participanților în raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice și ale instanțelor 
competente în domeniul contenciosului administrativ, precum și drepturile și obligațiile 
participanților în procedurile admi nistrative și de contencios administrativ, stabilind 
cerințele de transparență și notificare/comunicare a participanților în cadrul acestora. 
- Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public reglementează 
modalitatea de exercitare și protecție a dreptului de acces la informațiile de interes public, 
stabilind obligațiile furnizorilor de informații în asigurarea accesului, prec um și 
mecanismele de monitorizare și control pentru implementarea acestor prevederi, incluzând 
reglementarea răspunderii juridice în caz de încălcare a dreptului de acces. 
- Regulamentul privind accesul publicului la informațiile de mediu, aprobat prin H.G. nr. 
1467/2016, reglementează detaliat dreptul de acces la informațiile de mediu deținute de 
autoritățile publice, stabilind condițiile și procedurile prin care cetățenii po t accesa aceste 
informații, inclusiv obligațiile autorităților publice de a crea și menține un registru 
electronic unic al informațiilor de mediu și de a asigura diseminarea proactivă a acestora. 
- Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional reglementează cerințele și 
obligațiile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, altor autorități de asigurare 
a transparenţei în procesul decizional și a participării cetăţenilor, asociaţiilor constituite în 
corespundere cu legea, altor părţi interesate în procesul decizional; 
- H.G. nr. 967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în 
procesul decizional - stabilește mecanismele de consultare aplicabile în procesul de 
transparență decizională. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

16 
 
- Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu reglementează procedurile de 
consultare publică și participare a publicului la procedurile de evaluare strategică de mediu 
a proiectelor de documente de politici și planificare; 
- Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului reglementează 
procedurile de consultare publică și participare a publicului la procedurile de evaluare a 
impactului asupra mediului asupra unor genuri de activitate planificate      publice și private. 
Cu referire la răspunderea de mediu, în conformitate cu angajamentele internaționale 
asumate prin Acordul de Asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova, țara noastră s-
a angajat să alinieze legislația națională la standardele europene în domeniu l protecției mediului 
și răspunderii pentru daunele aduse mediului. Unul dintre principalele obiective ale Acordului de 
Asociere este implementarea Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului, 
care reglementează răspunderea pentru mediu l înconjurător, în ceea ce privește prevenirea și 
repararea daunelor aduse mediului. Transpunerea totală a Directivei a fost realizată prin Legea 
privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea daunelor aduse mediului 
(proiect examinat în Parlament), care stabilește reglementările generale cu privire la mecanismele 
de răspundere și procedurile de reparare a daunelor aduse mediului. 
         Republica Moldova și-a asumat implementarea aspectelor cu privire la răspunderea pentru 
daunele aduse mediului, odată cu ratificarea mai multor tratate internaționale de mediu, inclusiv: 
- Convenția privind diversitatea biologică (CBD), ratificată prin Legea nr. 8/1979, care are 
ca scop protejarea biodiversității și utilizarea durabilă a resurselor naturale ale planetei; 
- Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS), ratificată 
prin Legea nr. 168/1979, care reglementează protecția speciilor migratoare și habitatelor 
acestora pe întreg parcursul migrației; 
- Convenția de la Aarhus, ratificată prin Decizia Parlamentului nr. 346/1999, care garantează 
drepturi fundamentale ale cetățenilor în ceea ce privește accesul la informații, participarea 
publicului în procesul decizional și accesul la justiție în materie de mediu; 
- Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), ratificată prin Decizia 
Parlamentului nr. 404/1995, care vizează limitarea schimbărilor climatice prin reducerea 
emisiilor de gaze cu efect de seră; 
- Tratatul privind Comunitatea Energetică, ratificat prin Legea nr. 117/2009, care 
reglementează integrarea energetică în regiunea sud-est europeană, promovând sursele de 
energie regenerabilă; 
- Protocolul Cartagena privind biosecuritatea, ratificat prin Legea nr. 1381/2002, care 
reglementează manipularea și utilizarea organismelor modificate genetic; 
- Convenția de la Basel privind controlul mișcărilor transfrontaliere ale deșeurilor 
periculoase și eliminarea acestora, ratificată prin Legea nr. 1599/1998, care reglementează 
gestionarea transfrontalieră a deșeurilor periculoase. 
Aceste angajamente internaționale se regăsesc în unele documente strategice aprobate la 
nivel național (Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea 
nr. 315/2022, Strategia de mediu pentru perioada 2024-2030, aprobată prin H.G. nr. 409/2024) și 
în actele normative precum: 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

17 
 
- Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului, care reglementează cerințele generale de 
protecție a mediului; 
- Legea nr. 1107/2002 privind Codul Civil, care reglementează inclusiv și răspunderea civilă 
pentru prejudiciile ecologice. 
Mai mult, printr -o serie de acte normative departamentale, autoritățile de mediu au stabilit  
proceduri de evaluare și cuantificare și mecanisme pentru compensarea daunelor și repararea 
prejudiciilor de mediu cauzate resurselor de sol, aerului, apei și bio diversității. Printre 
reglementările specifice aplicate de autoritățile de mediu la moment se numără: 
1. Ordinul nr. 383/2004 privind evaluarea daunelor produse resurselor solului; 
2. Ordinul nr. 381/2004 privind evaluarea daunelor cauzate de poluarea aerului din surse 
staționare; 
3. Ordinul nr. 206/2003 privind evaluarea prejudiciilor aduse resurselor piscicole; 
4. Ordinul nr. 34/2008 privind evaluarea daunelor cauzate spațiilor verzi ale localităților 
urbane și rurale; 
5. Ordinul nr. 163/2003 privind evaluarea daunelor produse mediului ca urmare a încălcării 
legislației apelor. 
      În ceea ce privește investigarea încălcărilor și crimelor de mediu, legislația națională 
reglementează proceduri specifice de răspundere, care pot fi de natură penală, contravențională 
sau civilă, în funcție de gravitatea faptei comise. De asemenea, legisl ația prevede mecanisme 
pentru recuperarea prejudiciilor aduse mediului ca urmare a activităților economice sau a altor 
acțiuni dăunătoare. În acest cadru, sunt reglementate și plățile pentru poluarea mediului, precum 
și taxele pentru utilizarea resurselor naturale în cazul activităților autorizate, ca măsuri preventive 
și compensatorii pentru impactul asupra mediului. 
     Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” stabilește obiective clare 
pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, aliniate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 
(ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Printre acestea, Obiectivul general 8 vizează „edificarea 
unui sistem de justiție echitabil, incoruptibil și independent”, iar Obiectivul general 10 urmărește 
„asigurarea unui mediu sănătos și sigur”. Aceste obiective contribuie semnificativ la îmbunătățirea 
calității mediului în Republica Moldova, fiind strâns corelate cu promovarea activă a principiului 
„poluatorul plătește”, care reprezintă un pilon fundamental al strategiei de protecție a mediului. 
      În conformitate cu angajamentele internaționale, Republica Moldova are obligația de a 
transpune și implementa Directiva (UE) 2024/1203 a Parlamentului European și a Consiliului din 
11 aprilie 2024 privind protecția mediului prin intermediul dreptului pena l, care înlocuiește 
Directiva 2008/99/CE și Directiva 2009/123/CE. 
     În prezent, legislația națională reglementează infracțiunile de mediu și răspunderea penală, 
precum și mecanismele de protecție a mediului, printr -o serie de acte normative care stabilesc 
proceduri clare pentru investigarea și sancționarea încălcărilor de mediu. Astfel: 
- Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985/2002, în Capitolul 9 - Infracțiuni de mediu, 
prevede sancțiuni pentru faptele care aduc atingere resurselor naturale și mediului, 
incluzând gestionarea resurselor de sol, apă, aer, subsol, flora și fauna, precum și încălcarea 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

18 
 
reglementărilor privind arii protejate, fondul forestier și managementul deșeurilor. 
Infracțiunile de mediu reglementate de Codul Penal vizează și nerespectarea legislației 
privind protecția mediului. 
- Codul de Procedură Penală nr.  122/2002, stabilește procedurile pentru desfășurarea 
urmăririi penale și pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea 
infracțiunilor de mediu, inclusiv termenele pentru desfășurarea urmăririi penale. 
- Codul Contravențional al Republicii Moldova (nr. 218/2008) reglementează contravențiile 
legate de încălcarea legislației de mediu, inclusiv în domeniul gestionării resurselor 
naturale, protecției biodiversității, securității ecologice și neîndeplinirii obligațiilor de 
protecție a mediului. Contravențiile  sunt sancționate mai ușor decât infracțiunile, 
reflectând gravitatea redusă a faptei. 
- Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului reglementează mecanismul de 
colectare a plăților pentru poluarea mediului, în contextul activităților economice care au 
un impact asupra mediului, stabilind obligații financiare pentru agenții econ omici 
responsabili de poluare. 
- Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător 
reglementează inclusiv activitatea autorităților de inspecție a mediului și stabilește 
responsabilitățile acestora în supravegherea și controlul respectării legislației de mediu. 
- Legea privind răspunderea pentru mediu detaliază măsurile de prevenire și remediere a 
daunelor cauzate mediului, oferind un cadru juridic pentru răspunderea civilă, precum și 
pentru remedierea daunelor aduse mediului, prin măsuri de restaurare a mediului afectat. 
- Ghidul pentru apărătorii dreptului la un mediu sănătos este un document esențial pentru 
promovarea și protejarea dreptului la un mediu sănătos, destinat tuturor celor implicați în 
protecția mediului, inclusiv avocaților, organizațiilor non -guvernamentale ș i altor 
promotori ai unui mediu curat și sănătos. 
În ceea ce privește Programul pentru mediu și acțiuni climatice (LIFE), acesta reprezintă 
un mecanism financiar al Uniunii Europene destinat să susțină proiectele de mediu și politici 
climatice, cu scopul de a proteja biodiversitatea, de a combate schimbăr ile climatice și de a 
promova o dezvoltare economică sustenabilă. Programul LIFE sprijină implementarea unor 
inițiative inovative în domeniul protecției mediului și gestionării eficiente a resurselor naturale și 
are un buget de 5 432 000 000 EURO pentru perioada 2021-2027. 
Deși Republica Moldova încă nu a aliniat Regulamentul (UE) 2021/783 al Parlamentului 
European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a unui program pentru mediu și acțiuni 
climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1293/2013 car e stabilește obiectivele 
programului LIFE, bugetul acestuia pentru perioada 2021 -2027, formele de finanțare din partea 
Uniunii și normele privind acordarea finanțării, potrivit prevederilor art.6, alin (1) țara noastră 
poate fi eligibilă pentru finanțare ca țară candidată la aderare. Prin urmare, în iulie 2022, Comisia 
Europeană a lansat negocierile privind asocierea la LIFE cu mai multe țări din afara UE, inclusiv 
cu Republica Moldova, care permit acestor țări să se alăture programului prin acorduri bilaterale 
de asociere. Astfel, prin Legea nr. 347/2022 a fost ratificat Acordul de Asociere dintre Republica 
Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană, pe de altă parte, privind participarea Republicii 
Moldova la Programul Uniunii Europene pentru mediu și politici climatice – „LIFE”, semnat la 
Chișinău la 26 noiembrie 2022, care permite entităților juridice din Republica Moldova să 
participe la acțiunile programului LIFE, în condiții echivalente cu entitățile juridice din UE. De 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

19 
 
asemenea, Republica Moldova a desemnat un punct național de contact pentru Programul LIFE, 
care participă la ședințele Comitetului pentru Programul LIFE în calitate de observator. Circa un 
milion de euro sunt oferiți Republicii Moldova și partenerilor din Grecia din Programul LIFE 
pentru implementarea proiectului privind păsările și habitatele rețelei Natura 2000 în Ucraina și 
Republica Moldova, în baza rețelei actuale comune de situri Emerald, în conformitate cu 
Convenția de la Berna. 
Astfel, Republica Moldova își propune să creeze cadrul juridic necesar pentru a participa 
la programele și inițiativele UE în domeniul ecologic, inclusiv la Programul LIFE. În acest context, 
Programul LIFE se prezintă ca un instrument valoros pentru susțin erea implementării acțiunilor 
de mediu la nivel național, oferind oportunități de finanțare pentru proiectele care vizează protecția 
mediului, eficiența energetică și adaptarea la schimbările climatice. 
În ceea ce privește infrastructura pentru informații spațiale în comunitatea europeană 
(INSPIRE), obiectivul principal este asigurarea unui cadru coerent și interoperabil pentru 
gestionarea și schimbul de date spațiale între statele membre ale Uniunii Europene. Implementarea 
Directivei 2007/2/EC are scopul de a facilita accesul la date spațiale, promovând transparența și 
eficiența în utilizarea datelor spațiale pentru planificarea și luarea deciziilor în domenii esențiale 
precum protecția mediului, gestiona rea resurselor naturale, dezvoltarea durabilă și gestionarea 
riscurilor. Acest cadru european contribuie la consolidarea unui sistem global de date spațiale, 
oferind instrumentele necesare pentru integrarea, partajarea și reutilizarea datelor spațiale, în 
conformitate cu principiul interoperabilității. 
Pentru alinierea la cerințele Directivei 2007/2/EC  (INSPIRE), care reglementează 
infrastructura de date spațiale la nivel național, au fost adoptate o serie de acte normative esențiale, 
care stabilesc cadrul legal și instituțional necesar pentru implementarea și dezvoltarea 
infrastructurii naționale de date spațiale în Republica Moldova. Printre actele normative relevante 
se numără: 
- Legea nr. 254/2016  cu privire la infrastructura națională de date spațiale, care 
reglementează cadrul legal general al INSPIRE; 
- H.G. nr. 738/2017 , care aprobă regulamentul privind normele de creare și actualizare a 
metadatelor pentru seturile și serviciile de date spațiale; 
- H.G. nr. 737/2017, care reglementează normele de creare a serviciilor de rețea și termenul 
de implementare al acestora; 
- H.G. nr. 458/2017, care stabilește responsabilitățile entităților publice privind seturile de 
date spațiale; 
- H.G. nr. 254/2018 , care reglementează normele de partajare a seturilor de date și 
serviciilor între entitățile publice și terți; 
- H.G. nr. 683/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la normele de aplicare care 
stabilesc modalităţile tehnice de interoperabilitate şi armonizare a seturilor şi serviciilor de 
date spaţiale, precum şi termenul de implementare. 
  
Aceste acte normative sunt esențiale pentru integrarea infrastructurii naționale de date spațiale în 
cadrul european și pentru a asigura interoperabilitatea datelor spațiale la nivel național și european. 
   

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

20 
 
  La nivel național în domeniul infrastructurii de date spațiale, sunt dezvoltate mai multe 
geoportale tematice, care facilitează accesul publicului și al autorităților la date spațiale esențiale. 
Printre aceste platforme se numără Geoportalul tematic pentru seturile de date spațiale ale Agenției 
Geodezie, Cartografie și Cadastru ,,GEODATA” (https://geodata.gov.md/?locale=ro#/), Sistemul 
Informațional Geografic de Stat la Nivel Local pentru Autoritățile Administrației Publice Locale 
(https://sigsnl.gov.md/?locale=ro#/) și altele. Un element-cheie al infrastructurii naționale de date 
spațiale, îl constituie Geoportalul Infrastructurii Naționale de Date Spațiale (INDS) 
(https://geoportalinds.gov.md/geonetwork/srv/eng/catalog.search#/search?from=1&to=20) care 
este platforma tehnică ce asigură accesul la datele spațiale, oferă informații despre datele spațiale 
și despre serviciile de rețea ale uneia sau mai multor entități publice sau terți, precum și asigură 
posibilitatea căutării, vizualizării și descăr cării datelor spațiale din diferite surse (geoportaluri 
tematice). Începând cu anul 2024, geoportalul național al infrastructurii naționale de date spațiale 
este integrat în Geoportalul INSPIRE 
(https://inspiregeoportal.ec.europa.eu/srv/eng/catalog.search#/overview?view=priorityOverview 
&theme=none), un pas semnificativ în alinierea infrastructurii naționale de date spațiale la 
standardele și normele europene, promovând transparența și accesibilitatea datelor spațiale. 
  
27.1.1.2. Cadrul administrativ 
Cu referire la legislația orizontală din cadrul acquis -ului european de mediu, cadrul 
administrativ joacă un rol fundamental, fiind structurat pe un sistem instituțional complex, în care 
Ministerul Mediului are un rol central ca autoritate responsabilă pentru elaborarea și promovarea 
politicilor de protecție a mediului, iar instituțiile subordonate acestuia au rol de implementare și 
control. 
În ceea ce privește evaluarea impactului asupra mediului, evaluarea strategică de mediu și 
evaluarea biodiversității, Ministerul Mediului, prin Direcția Politici de Prevenire a Poluării, este 
responsabil de dezvoltarea și promovarea politicii și legislației în domeniile respective și de  
implementarea procedurii de evaluare strategică de mediu a documentelor de politici și planificare 
elaborate de autoritățile publice centrale, în activitatea dată fiind antrenată 1 unitate  de personal. 
Implementarea procedurilor de evaluarea impactului asupra mediului, evaluarea strategică 
de mediu și evaluare a biodiversității sunt asigurate de Agenția de Mediu , autoritate 
administrativă subordonată Ministerului Mediului, care prin intermediul Direcției Evaluare de 
Mediu și Expertiză Ecologică , asigură evaluarea impactului asupra mediului al activităților 
planificate la nivel național și transfrontalier și evaluarea strategică de mediu a documentelor de 
politici și planificare urbană și rurală, aprobate de autoritățile publice locale. Direcția dispune de 
un personal de 5 angajați antrenați în activitatea respectivă. La implementarea procedurilor de 
evaluare a impactului asupra mediului, evaluare strategică de mediu și evaluare a biodiversității 
sunt implicate și autoritățile publice locale, pe teritoriul cărora se planifică desfășurarea activității, 
dar și alte autorități publice centrale interesate implicate în procesul de consultare. 
Cu referire la asigurarea accesului la informația despre mediu, participarea publicului și 
accesul la justiție,  Ministerul Mediului este responsabil de elaborarea și promovarea politicilor în 
domeniul respectiv, fiind și punct focal național pentru Conven ția Aarhus. Cu referire la 
implementare, toate autoritățile publice sunt responsabile de asigurare a accesului la informațiile 
despre mediu deținute, de implementarea procedurilor de asigurare a transparenței în procesul 
decizional și de participare a publicului la luarea deciziilor de mediu, conform Legii nr. 100/2017 
privind actele normative și Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

21 
 
implicarea activă a societății civile și a altor părți interesate în elaborarea actelor normative. 
Ministerul Mediului în comun cu autoritățile administrative din subordine (Agenția de Mediu, 
Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția „Moldsilva”, Agenția pentru Geologie și Resurse 
Minerale, Agenția Națională pentru Reglementarea Activităților Nucleare și Radiologice) și 
instituțiile publice fondate (IP Serviciul Hidrometeorologic de Stat, IP „Oficiul Național de 
Implementare a Proiectelor în domeniul  Mediului, IP „Administrația Națională „Apele 
Moldovei”) furnizează informații de mediu pe cale proactivă, prin publicarea acestora pe site -ul 
său oficial și prin răspunsuri la cererile de acces la informații de mediu. De asemenea, Agenția de 
Mediu asigură administrarea sistemelor informatice utilizate în activitatea sa și publică, pe site-ul 
oficial, rapoarte statistice și analize privind starea mediului, la intervale de 3, 6 sau 12 luni. În 
același context, Agenția de Mediu elaborează și publică, la fieca re patru ani, Raportul privind 
starea mediului în Republica Moldova. Serviciul Hidrometeorologic de Stat colectează, 
prelucrează și analizează date referitoare la condițiile meteorologice, hidrologice, 
agrometeorologice și climatice. Un aspect important al monitorizării îl reprezintă monitorizarea și 
analiza datelor hidrologice pentru corpurile de apă. Inspectoratul pentru Protecția Mediului 
furnizează anual date referitoare la dezvoltarea și desfășurarea controalelor planificate și la 
elaborarea rapoartelor săptămânale, lunare și anuale. 
În ceea ce privește răspunderea pentru mediu, instituția implicată în elaborarea politicilor 
de răspundere pentru mediu este Ministerul Mediului, care prin intermediul Direcției Politici de 
Prevenire a Poluării  are responsabilitatea de a elabora și promova acte normative privind 
prevenirea poluării, controlul integrat al poluării, incluzând emisiile industriale și riscurile de 
accidente industriale. Scopul principal al politicilor elaborate de direcție este prev enirea sau 
minimizarea poluării apelor, aerului și solului, pentru protejarea mediului și sănătății populației. 
Direcția dispune de 7 poziții, dintre care 5 sunt ocupate și doar o singură poziție e responsabilă de 
domeniul respectiv. Agenția de Mediu și In spectoratul pentru Protecția Mediului sunt instituțiile 
cu funcții de implementare și control a legislației cu privire la răspunderea de mediu.  Direcția 
Monitorizarea Calității Mediului din cadrul Agenției de Mediu se ocupă cu monitorizarea calității 
factorilor de mediu, cum ar fi apa, aerul, solul. Direcția are 5 poziții, dintre care doar 2 sunt 
ocupate. Inspectoratul pentru Protecția Mediului are responsabilități în domeniul evaluării 
riscurilor și realizării controalelor de mediu. Inspectoratul deține 273 unități de personal dintre 
care doar 195 sunt ocupate. 
În ceea ce privește prevenirea și combaterea infracțiunilor de mediu, Ministerul Mediului, 
prin Secția Juridică (care are 4 angajați), elaborează propunerile legislative cu privire la penalitățile 
pentru infracțiunile de mediu, gestionează și soluționează litigiile de mediu, reprezentând 
Ministerul în fața instanțelor de judecată.  Inspectoratul pentru Protecția Mediului asigură controlul 
și supravegherea respectării legislației de mediu,  întocmește procese verbale și, în funcție de 
gravitatea încălcărilor , poate aplica sancțiuni contravenționale sau poate transmite materialele 
către organele de urmărire penală pentru investigarea infracțiunilor de mediu. Procuratura 
Generală și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate, contribuie la respecta rea 
statului de drept și apără drepturile și interesele legitime ale persoanei și societății. Aceste instituții 
pot iniția urmărirea penală în cazurile de infracțiuni de mediu, fie la sesizarea Inspectoratului 
pentru Protecția Mediului, fie din oficiu. 
Un rol esențial în combaterea infracțiunilor de mediu îl joacă și Inspectoratul General al 
Poliției, subordonat Ministerului Afacerilor Interne, care protejează drepturile fundamentale ale 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

22 
 
persoanei și asigură ordinea publică. Inspectoratul are 9.156 angajați, dintre care 9.000 sunt 
ocupați, și desfășoară activități de prevenire și descoperire a infracțiunilor, inclusiv a celor de 
mediu. Inspectoratul General al Poliției furnizează anual dat e cu privire la măsurile speciale de 
investigare și la efectuarea urmăririi penale în cauzele de mediu, contribuind activ la depistarea 
încălcărilor legislației de mediu. 
Autoritatea competentă pentru elaborarea și implementarea politicilor în domeniul 
infrastructurii naționale de date spațiale în Republica Moldova este  Agenția de Geodezie, 
Cartografie și Cadastru  (46 unități), prin Direcția Infrastructura de Date Spațiale (direcția 
dispune de 5 unități, 4 fiind asigurate). Aceasta are rolul de a coordona și gestiona infrastructura 
națională de date spațiale, aliniindu -se la cerințele europene impuse de Directiva I NSPIRE 
(2007/2/EC), pentru a asigura interoperabilitatea și accesibilitatea datelor [1] spațiale la nivel 
național și european. Agenția este responsabilă de menținerea și dezvoltarea geoportalelor 
tematice care facilitează accesul publicului și al autorităților la datele      spațiale esențiale. 
În contextul implementării Programului LIFE, Ministerul Mediului joacă un rol crucial în 
crearea cadrului instituțional în domeniu. Instituția Publică „Oficiul Național de Implementare a 
Proiectelor în Domeniul Mediului (ONIPM)”, fondată de Ministerul Medi ului prin H.G. nr. 
1249/2018,  este responsabilă de implementarea Programului LIFE, având ca scop susținerea 
proiectelor de mediu și politici climatice în concordanță cu standardele internaționale. 
ONIPM are misiunea de a sprijini Ministerul Mediului și instituțiile subordonate prin 
implementarea eficientă a proiectelor de asistență financiară și tehnică, atât externe, cât și interne. 
De asemenea, ONIPM se ocupă cu administrarea Fondului Național pentru Mediu, asigurându-
se că procedurile de identificare, evaluare, selecție, finanțare și monitorizare a proiectelor sunt 
conforme cu reglementările naționale și internaționale. În ceea ce privește Programul LIFE, 
ONIPM are atribuții esențiale în gestionarea acestu ia, desemnând 1 colaborator - punct național 
de contact pentru Programul LIFE, care participă la ședințele Comitetului pentru Programul LIFE  
în calitate de observator. În prezent, personalul dedicat gestionării Totuși, se preconizează 
extinderea echipei pe măsură ce programul LIFE și alte inițiative de mediu vor câștiga importanță 
în politica de mediu națională. 
În concluzie, în pofida atribuțiilor extinse ale instituțiilor menționate, există un deficit de 
personal care ar putea afecta eficiența implementării politicilor de protecție a mediului. Direcțiile 
din cadrul Ministerului Mediului, Agenției de Mediu și Inspectoratului pentru Protecția Mediului 
dispun de un număr limitat de angajați, ceea ce poate îngreuna procesul de monitorizare, control 
și implementare a legislației de mediu. 
 
         27.1.2. Planuri de viitor 
         27.1.2.1. Planuri legislative 
         În contextul elaborării unui cadru legislativ național coerent și bine structurat în domeniul 
evaluării de mediu, este necesar de menționat faptul că legislația națională în mare parte este 
armonizată cu acquis -ul Uniunii Europene (UE) în materie de evalua re de mediu. Aceste 
reglementări constituie un fundament solid care garantează continuitatea și eficiența proceselor de 
evaluare și monitorizare a impactului asupra mediului și biodiversității, elemente esențiale pentru 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

23 
 
dezvoltarea sustenabilă. Această modificare va contribui la protecția mediului și va asigura 
conformitatea cu reglementările existente. 
         În ceea ce privește acquis -ul UE referitor la accesul publicului la informații, participarea 
acestuia la procesul decizional și accesul la justiție în domeniul protecției mediului, Strategia de 
mediu pentru perioada 2024 -2030 prevede măsuri specifice pent ru implementarea integrală a 
Convenției Aarhus. Astfel, autoritățile competente urmează să elaboreze un raport de 
implementare a Convenției Aarhus pentru perioada 2021-2024, document care va reflecta stadiul 
actual al transpunerii acestui instrument internațional, va identifica măsurile deja implementate și 
va evidenția eventualele lacune ce necesită măsuri suplimentare. 
         În scopul asigurării unei transpuneri complete și corecte a Directivei 2003/4/CE, a 
Directivei 2003/35/CE și a Regulamentului 1367/2006 este imperativ ca autoritățile naționale să 
adopte un cadru legislativ adecvat, care să reglementeze în mod detaliat ac cesul publicului la 
informații, justiție și participarea în procesul decizional în domeniul mediului. Acest cadru 
legislativ, sub forma unui regulament dedicat, va contribui la integrarea completă a celor trei acte 
europene, fiind așteptat să fie finalizat  și pus în aplicare până la 31 decembrie 2026. Această 
acțiune va garanta conformitatea legislației naționale cu standardele europene în domeniu, în 
special în ceea ce privește transparența și participarea publicului la luarea deciziilor de mediu. 
         În vederea alinierii legislației naționale la standardele europene și internaționale în 
domeniul răspunderii pentru daunele ecologice, sunt prevăzute următoarele măsuri legislative 
fundamentale: 
1. Modificarea actelor normative existente printr -un proiect de lege care vizează ajustarea 
legislației naționale la prevederile Legii răspunderii pentru mediu, cu scopul de a preveni 
și remedia eficient daunele aduse mediului.   
2. Aprobarea unei Hotărâri a Guvernului pentru stabilirea regulamentului privind stabilirea 
și aplicarea formelor de garanție financiară în cazul daunelor de mediu  asigurând astfel 
compensarea adecvată în caz de daune de mediu; 
3. Aprobarea unei Hotărâri a Guvernului pentru adoptarea unei metodologii de calculare a 
daunelor aduse mediului având ca scop repararea daunelor ireversibile aduse mediului. 
         Pentru optimizarea mecanismelor de investigare a încălcărilor legislației de mediu, 
autoritățile naționale vor implementa măsuri suplimentare, inclusiv: 
1. Crearea unui cadru de transpunere și implementare a Directivei 2024/1203, prin elaborarea 
unui act normativ care să vizeze combaterea infracțiunilor de mediu. Acesta va include 
reglementări pentru prevenirea, identificarea și sancționarea acestora; 
2. Înființarea unui Grup de Lucru format din reprezentanți ai autorităților publice, ai organelor 
de urmărire penală și experți din domeniu, pentru a coordona implementarea eficientă a 
Directivei Europene de Mediu (DCE), conform dispozițiilor articolului 19 din DCE. Acest 
grup va asigura o cooperare interinstituțională consolidată în detectarea și urmărirea 
infracțiunilor de mediu. 
         În ceea ce privește implementarea infrastructurii naționale de date spațiale și alinierea la 
standardele europene, sunt planificate următoarele acțiuni strategice: 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

24 
 
1. Armonizarea datelor spațiale și a serviciilor de rețea, pentru a asigura conformitatea cu 
standardele tehnice naționale și europene; 
2. Actualizarea standardelor EN ISO referitoare la datele spațiale, precum și a standardelor 
OGC, prin procedura de adoptare ca standard național (SM), pentru a sprijini alinierea cu 
reglementările internaționale; 
3. Alinierea cadrului normativ național la       prevederile Deciziei UE 2019/1372, având în 
vedere implementarea Directivei 2007/2/EC privind infrastructura națională de date 
spațiale și raportarea aferentă acestora; 
4. Transpunerea Regulamentului UE 2023/138 în cadrul normativ național, cu scopul de a 
reglementa procedurile de publicare și reutilizare a seturilor de date spațiale de mare 
valoare, în conformitate cu standardele europene, asigurând astfel transparența și 
accesibilitatea datelor de mediu. 
         Aceste măsuri vor contribui la dezvoltarea infrastructurii naționale de date spațiale, la 
asigurarea interoperabilității și transparenței acestora, precum și la consolidarea capacității 
administrative și tehnice a instituțiilor competente. 
         În ceea ce privește implementarea Programului LIFE și aplicarea Regulamentului (UE) 
2021/783 al Parlamentului European și al Consiliului, Republica Moldova va putea implementa 
integral acest cadru european o dată cu aderarea la Uniunea Europeană. În acest  sens, autoritățile 
naționale vor întocmi un Ghid național care va detalia prevederile acestui regulament și va stabili 
condițiile de finanțare și aplicare a acestuia. Ghidul va oferi îndrumări clare instituțiilor publice și 
altor entități responsabile de gestionarea fondurilor pentru mediu, în vederea asigurării respectării 
normelor europene. Se estimează că acest ghid va fi disponibil în anul 2026. 
         În concluzie, autoritățile naționale din Republica Moldova vor construi treptat un cadru 
legislativ robust și eficient în domeniul legislației orizontale în conformitate cu standardele 
Uniunii Europene, care va sprijini procesul de aderare. 
         27.1.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
         Pentru a susține procesul de implementare eficientă a legislației privind evaluarea de 
mediu, sunt planificate mai multe măsuri pentru consolidarea capacităților administrative și 
operaționale. În acest sens, se va implementa o reformă internă a Agenției pentru Mediu, care va 
include creșterea numărului de angajați implicați direct în procedurile de evaluare a impactului 
asupra mediului și evaluarea strategică de mediu. Scopul acestei reforme este de a îmbunătăți 
capacitatea de gestionare a proceselor de e valuare și de a asigura respectarea standardelor 
internaționale. În paralel, se vor organiza sesiuni de formare continuă pentru personalul implicat 
în aplicarea evaluărilor de mediu, cu scopul de a le îmbunătăți competențele și abilitățile în 
domeniul evaluării impactului asupra mediului și evaluării strategice de mediu. Două sesiuni de 
formare anual vor fi dedicate acestui proces. 
Pentru o gestionare mai eficientă a ariilor naturale protejate și a siturilor Emerald, va fi 
dezvoltat un sistem GIS dedicat monitorizării și gestionării acestora, care va permite identificarea 
riscurilor și sprijinirea evaluării biodiversității. Acest sis tem va facilita luarea unor decizii 
informate și rapide, contribuind astfel la protecția mediului. În vederea alinierii legislației 
naționale la standardele europene și internaționale în domeniul evaluării de mediu, sunt prevăzute 
următoarele măsuri legislative fundamentale: 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

25 
 
 
1. Amendament la Legea nr. 86/2014 pentru a asigura transpunerea articolului 2 alineatul (5) și a 
articolului 12 din Directiva 2011/92/UE a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea 
efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului ( codificată) modificată prin 
Directiva 2014/52/UE.  
2. Amendament la Legea nr. 11/2017 pentru a asigura transpunerea art. 3(9), 11, 12, 13 din 
Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind 
evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului.  
3. Aprobarea prin ordinul ministrului mediului a Ghidului privind integrarea cerințelor privind 
schimbările climatice în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.  
4. Aprobarea prin ordinul ministrului mediului a Ghidului pentru integrarea cerințelor privind 
schimbările climatice în procedura de evaluare strategică de mediu. 
 
  În ceea ce privește implementarea Convenției Aarhus în Republica Moldova, deși au fost 
realizate progrese semnificative, continuarea reformelor legislative și administrative este esențială 
pentru a asigura un acces efectiv al cetățenilor la informațiile d e mediu, pentru a facilita 
participarea activă la luarea deciziilor și pentru a le garanta dreptul de a apăra interesele de mediu 
în fața instanței. În acest context, autoritățile pot implementa măsuri pentru îmbunătățirea educației 
ecologice prin campanii  de informare și educare a cetățenilor despre drepturile lor în domeniul 
protecției mediului. Totodată, se vor consolida capacitățile instituționale prin investiții în formarea 
personalului din instituțiile de mediu și prin alocarea unor resurse suplimenta re pentru 
implementarea procedurilor de consultare publică și acces la justiție. Crearea unor platforme 
digitale eficiente și accesibile pentru publicarea informațiilor de mediu și pentru facilitarea 
participării cetățenilor în procesul decizional va sprij ini promovarea unei culturi de transparență 
și responsabilitate. 
Pentru eficientizarea mecanismului de investigare a încălcărilor legislației de mediu, 
autoritățile vor înființa un grup de lucru interinstituțional, format din reprezentanți ai autorităților 
publice, ai organelor de urmărire penală și experți, care va coo rdona implementarea măsurilor de 
conformitate cu Directiva (EU) 2024/1203. Grupul va dezvolta un mecanism de detectare, 
investigare și urmărire a infracțiunilor de mediu, în conformitate cu cerințele Directivei. În paralel, 
Institutul Național al Justiției  va organiza cursuri de formare pentru inspectorii și personalul 
implicat în investigarea infracțiunilor de mediu, pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a 
legislației de transpunere a Directivei. 
În ceea ce privește infrastructura națională de date spațiale, autoritățile vor întreprinde 
măsuri pentru alinierea la standardele europene și pentru asigurarea interoperabilității datelor      
spațiale, conform reglementărilor INSPIRE. Aceste măsuri vor i nclude crearea și actualizarea 
periodică a seturilor de date, conform anexelor din Legea nr. 254/2016, și menținerea unei 
infrastructuri tehnice moderne în cadrul AGCC și instituțiilor publice responsabile de gestionarea 
datelor spațiale. În acest sens, va fi asigurată dotarea fiecărei instituții cu cel puțin 5 stații de lucru 
și vor fi pregătiți specialiști în utilizarea programului Hale Studio, necesar pentru armonizarea 
datelor spațiale în conformitate cu specificațiile tehnice INSPIRE. 
Pentru a sprijini procesul de integrare a acquis -ului european și al programului LIFE, 
autoritățile vor crea un mecanism de coordonare interinstituțională eficient, care va facilita 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

26 
 
colaborarea între ministere, agenții guvernamentale, autorități locale și organizații non -
guvernamentale, promovând sinergia și evitând duplicarea eforturilor. Reforma Oficiului Național 
de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului (ONIPM) va include  crearea unui 
departament specializat, dedicat implementării programului LIFE, care va coordona proiectele 
LIFE, va oferi asistență tehnică și consultanță pentru pregătirea aplicațiilor și va asigura 
monitorizarea implementării acestora. În paralel, ONIPM va trebui să își consolideze capacitățile 
administrative și tehnice prin formarea personalului în domenii precum managementul proiectelor 
și consultanța părților terțe implicate. Extinderea finanțării Fondului Național pentru Mediu va fi 
esențială pentru susținerea proiectelor LIFE, asigurând cofinanțarea acestora și facilitând accesul 
la fonduri europene pentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Aceste măsuri 
vor contribui la mobilizarea resurselor necesare pentru implementarea proiec telor de mediu de 
anvergură națională și internațională. 
  
         27.1.3.Aspecte financiare 
Pentru implementarea măsurilor necesare alinierii legislației și proceselor naționale la 
standardele europene în domeniul legislației orizontale, se estimează o sumă totală de 5,060,573 
MDL. Aceste resurse financiare vor fi asigurate atât din surse externe, prin intermediul proiectelor 
internaționale, cât și din bugetul de stat. Investițiile propuse vor sprijini consolidarea unui cadru 
legislativ coerent, dezvoltarea capacităților instituțio nale și instruirea personalului competent, 
facilitând, astfel, implementarea eficientă a măsurilor menite să asigure conformitatea cu 
reglementările europene în acest domeniu. 
   
 
SUBCAPITOLUL 27.2. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR 
27.2.1. Prezentarea generală a situației 
27.2.1.1. Cadrul legislativ 
Gestionarea deșeurilor este o prioritate a politicii de mediu în Republica Moldova, având 
drept reper Directivele UE din domeniul gestionării deșeurilor, precum și promovarea economiei 
circulare, transformând provocările în posibilități și contribuind la dezvoltarea durabilă a societății.  
Economia circulară reprezintă o oportunitate esențială pentru Republica Moldova de a îmbunătăți 
utilizarea resurselor și de a reduce impactul asupra mediului. În prezent, rata reciclării deșeurilor  
este scăzută și constituie în mediu de la 5 % la 15 % per flux de deșeu reciclabil, iar gestionarea 
deșeurilor rămâne o provocare majoră, cu o dependență semnificativă de depozitele de deșeuri. 
Totuși, Moldova are un potențial ridicat de a valorifica principiile economiei circu lare prin 
investiții în tehnologii moderne, crearea de locuri de muncă verzi și reducerea pierderilor 
economice cauzate de risipa resurselor. 
Republica Moldova este parte la mai multe tratate de mediu în domeniului gestionării 
deșeurilor. Astfel, Ministerul Mediului, în calitate de autoritate competentă, asigură dezvoltarea 
cadrului legal, instituțional și de politici pentru următoarele acorduri : Convenția de la Stockholm 
privind poluanții organici persistenți (art. 7), ratificată prin Legea nr. 40/2004, precum și 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

27 
 
Convenția de la Minamata cu privire la mercur (art. 20), ratificată prin Legea nr. 51/2017. 
Totodată, Republica Moldova a ratificat și anual depune rapoarte către Convenția de la Basel 
privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora (art. 
4 alin. 4), semnată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599/1998, care abordează problema 
gestionării deșeurilor de substanțe chimice periculoase, precum și Amendamentul la anexa VII 
ratificat prin Legea nr. 205/2008. 
Pe lângă aceste angajamente internaționale, Republica Moldova a adoptat și o serie de 
reglementări naționale pentru implementarea acestora, detaliind procedurile și mecanismele de 
aplicare a acestor angajamente. În acest context, conform Comunicării Comisiei către Parlamentul 
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Spre o 
economie circulară: un program „deşeuri zero” pentru Europa , unul dintre obiectivele specifice 
ale Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”  este OS 10.4. Tranziția 
activă spre economia verde și circulară . Acest obiectiv vizează integrarea măsurilor și 
principiilor economiei circulare în procesele de producție din diverse sectoare economice, 
contribuind astfel la îmbunătățirea calității mediului și a nivelului de trai al populației din 
Republica Moldova. 
Pentru atingerea acestui obiectiv, vor fi sprijinite ideile, soluțiile și proiectele inovatoare 
care promovează gestionarea integrată a deșeurilor. Implementarea acestor inițiative va facilita 
decuplarea creșterii economice de degradarea mediului , contribuind la o dezvoltare 
sustenabilă. Obiectivul dezvoltării economiei circulare în Republica Moldova este reflectat în mai 
multe documente strategice, printre care: 
1.   Strategia de mediu pentru anii 2024–2030, aprobată prin H.G. nr. 409/2024; 
2.    Strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013 –2027, aprobată 
prin H.G. nr. 248/2013; 
3.  Strategia Națională de Dezvoltare Economică 2030, aprobată prin H.G. nr. 393/2024. 
Pentru realizarea obiectivelor de economie circulară stabilite în aceste strategii, au fost 
dezvoltate următoarele programe: 
1. Programul național pentru gestionarea deșeurilor pe anii 2023–2027, aprobat prin H.G. nr. 
972/2023; 
2. Programul de promovare a economiei verzi și circulare în Republica Moldova pentru 
perioada 2024–2028, aprobat prin H.G. nr. 495/2024; 
1. Programul național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității în 
anii 2023–2027, aprobat prin H.G. nr. 653/2023; 
2. Programul național de dezvoltare industrială pentru anii 2024–2028, aprobat prin H.G. nr. 
280/2024. 
Cadrul legislativ actual în domeniul gestionării deșeurilor a fost aliniat în mare parte la 
directivele europene, cum ar fi Directiva -cadru privind deșeurile și alte directive specifice 
domeniului, find implementate noi reglementări precum responsabilitatea extinsă a producătorilor, 
obiective de reciclare și norme pentru prevenirea generării de deșeuri.  Principii ale economiei 
circulare sunt prevăzute în: 
1. Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător; 
2. Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior; 
3. Legea nr.  151/2014 privind cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile 
produselor cu impact energetic. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

28 
 
Dar Legea fundamentală care sprijină tranziția la economia circulară este Legea nr.  
209/2016 privind deșeurile, care introduce mecanisme și instrumente -cheie, precum 
responsabilitatea extinsă a producătorului (REP), inclusiv sistemul depozit. Aceasta este 
implementată prin următoarele regulamente: 
1. Regulamentul privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, aprobat prin HG 
nr. 212/2018; 
1. Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, aprobat prin HG nr. 561/2020; 
2. Regulamentul privind gestionarea bateriilor, acumulatorilor și deșeurilor de baterii și 
acumulatori, aprobat prin H.G. nr. 586/2020; 
3. Regulamentul privind gestionarea anvelopelor uzate, aprobat prin H.G. nr. 610/2022; 
4. Regulamentul privind gestionarea uleiurilor uzate, aprobat prin H.G. nr. 731/2022; 
5. Regulamentul privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, aprobat prin H.G. nr. 93/2023. 
Pentru a facilita implementarea responsabilității extinse a producătorului și pentru a 
stimula agenții economici să atingă obiectivele de reciclare, Legea nr.  1540/1998 privind plata 
pentru poluarea mediului prevede taxe specifice pentru poluarea mediului, inclusiv pentru 
ambalajele nereciclate puse pe piață. 
Ce ține de infrastructură de gestionare a deșeurilor acesta este reglementată, suplimentar prin 
următoarele acte normative: 
- Regulamentul privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin H.G. nr. 939/2023; 
- Regulamentul privind incinerarea și coincinerarea deșeurilor, aprobat prin H.G. nr.  
205/2023.  
Directiva cadru privind deșeurile  
În conformitate cu angajamentele asumate prin anexa nr. XI, capitolul 16, din Acordul de 
Asociere (AA) dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (RM-UE), Republica Moldova a 
transpus parțial (art. 1 -8, 10-26; 28-32, 34, 35, 36, 38, Anexele nr. 1 -4) Directiva 2008/98/CE 
privind deșeurile.  Astfel prin Legea nr. 209/2016 privind deșeurile au fost aprobate temeiurile 
legale, politica statului și măsurile necesare pentru protecția mediului și a sănătății populației prin 
prevenirea sau reducerea efectelor de terminate de generarea și gestionarea deșeurilor. Legea 
stabilește noi cerințe privind gestionarea deșeurilor, promovând responsabilitatea extinsă a 
producătorului pentru mai multe produse, cum ar fi deșeurile de echipamente electrice și 
electronice (DEEE), deșeurile de ambalaje, uleiurile uzate, deșeurile de baterii și acumulatori, 
vehicule scoase din uz (VSU)  și anvelope). Legea deșeurilor a instituit o nouă reglementare de 
management pentru anumite fluxuri de deșeuri (deșeuri POP, deșeuri medicale, anvelope, deșeuri 
biodegradabile etc.). Conform ultimelor modificări operate în mai 2024 la Legea nr. 209/2016 
privind deșeurile au fost transpuse noile reglementări ale  Directivei 2008/98/CE privind deșeurile 
introduse prin Directiva (UE) 2015/1127 și Direct iva (UE) 2018/851 care țin de detalierea 
reglementărilor în gestionarea deșeurilor, în contextul promovării colectării separate, noțiuni noi 
de ambalaj de unică folosință, ambalaj reciclabil și nereciclabil, precum și dezvoltarea 
mecanismului de implementa rea responsabilității extinse a producătorului. Suplimentar, a fost 
actualizată procedura de eliberare a autorizațiilor de gestionare a deșeurilor și a fost detaliat 
mecanismul de implementare a sistemului de depozit aplicabil ambalajelor și produsele ambalate, 
reglementate prin art. 541-544.    

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

29 
 
Economie circulară - Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, 
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Spre o economie circulară: 
un program „deşeuri zero” pentru Europa” 
Economia circulară reprezintă o strategie de dezvoltare care implică o creștere economică 
fără a spori consumul de resurse, o transformare profundă a lanțurilor de producție și a obiceiurilor 
de consum și reproiectarea sistemelor industriale la nivel de si stem ce va implica și transformare     
a deșeurilor în resurse. Transformarea deșeurilor într -o resursă face parte din „închiderea buclei” 
în cadrul sistemelor bazate pe economia circulară. Obiectivele și țintele stabilite în legislația 
europeană au fost f actori primordiali în ceea ce privește o mai bună gestionare a deșeurilor; ele 
stimulează inovarea în domeniul reciclării și al reutilizării, limitează depozitarea deșeurilor, reduc 
pierderile de resurse și creează stimulente pentru schimbarea comportamentelor. 
Strategia „Spre o economie circulară: un program „deşeuri zero” pentru Europa”  prevede 
stabilirea unor obiective clare de reciclare pentru perioada până în anul 2030. Colectarea separată 
la sursă și metodologiile riguroase de calculare a ratelor de reciclare vor asigura reciclarea de înaltă 
calitate și vor contribui la dezvoltarea piețelor pentru aprovizionarea cu materii prime secundare 
de înaltă calitate. Aceste obiective au fost doar parțial incluse în politicile sectoriale precum  
Programul național pentru gestionarea deșeurilor pe anii 2023 –2027, aprobat prin H.G. nr.  
972/2023; și Programul de promovare a economiei verzi și circulare în Republica Moldova 
pentru perioada 2024 –2028, aprobat prin H.G. nr.  495/2024; inclusiv  în Legea nr. 209/2016 
privind deșeurile  și Legea nr. 299/2022 privind prevenirea pierderii și risipei de alimente.       
Strategia UE privind plasticul - Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, 
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Spre o economie 
circulară: un program „deşeuri zero” pentru Europa”. Plasticul este un material impor tant și 
omniprezent în economie și în viața noastră de zi cu zi, având  multiple funcții care contribuie la 
soluționarea unor provocări cu care se confruntă societatea noastră. Materialele ușoare și 
inovatoare din autoturisme sau avioane contribuie la economisirea de combustibil și la reducerea 
emisiilor de CO2. Materialele izolatoare de înaltă performanță ne ajută să facem economii la 
facturile de energie. În ambalaje, materialele plastice contribuie la asigurarea siguranței alimentare 
și la reducerea risi pei de alimente. Cu toate acestea, mult prea adesea modul în care materialele 
plastice sunt în prezent produse, utilizate și eliminate nu reflectă beneficiile economice ale unei 
abordări mai „circulare” și dăunează mediului înconjurător. Fenomenul este exacerbat de creșterea 
cantității de deșeuri produse în fiecare an și este întreținut de creșterea consumului de articole din 
plastic de „unică folosință”, respectiv ambalaje sau alte produse de consum care sunt aruncate 
după o foarte scurtă utilizare și care sunt rareori reciclate, fiind regăsite apoi în natură. Este nevoie 
urgent să se găsească soluții la problemele de mediu care denotă că mii de tone de deșeuri de 
plastic ajung să fie abandonate la gropile de gunoi, iar gradul de reciclare a deșeurilor de m ase 
plastice constituie doar 6-8%.  În special urmează a fi reglementate ambalaje, pungile, paharele de 
unică folosință, capacele, paiele și tacâmurile, pentru care se utilizează pe scară largă materialul 
plastic datorită faptului că este ușor, ieftin și practic. 
Obiectivele Strategiei Europene pentru materialele plastice într-o economie circulară  
prevăd schimbări  în producție și design care să permită rate mai mari de reciclare a materialelor 
plastice pentru toate aplicațiile cheie. Până în 2030, mai mult de jumătate din deșeurile de plastic 
generate în Europa vor fi reciclate, iar colectarea separată a deșeurilor din plastic va atinge niveluri 
foarte ridicate 60-80%.  Ambalajele din materiale plastice reprezintă un domeniu prioritar atunci 
când este vorba de proiectare având în vedere potențialul de reciclare. Astăzi, acestea reprezintă 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

30 
 
aproximativ 65 % din deșeurile de plastic „post -consum” conform studiului compoziției 
morfologice a deșeurilor municipale, realizat cu suportul proiectului „Securitatea Energetică a 
Republicii Moldova” (Moldova Energy Security Activity – MESA), finanțat de Agenția Statelor 
Unite pentru Dezvoltare Internațională, iar proiectarea produsului este unul dintre elementele cheie 
pentru îmbunătățirea nivelurilor de reciclare. Astfel, îmbunătățirile în materie de proiectare ar 
putea reduce la jumătate costurile de reciclare a deșeurilor de ambalaje. 
Unele prevederi ale Strategie Europene au fost preluate parțial la nivel național prin   
Programul național pentru gestionarea deșeurilor pe anii 2023 –2027, aprobat prin H.G. nr. 
972/2023 și Programul de promovare a economiei verzi și circulare în Republica Moldova 
pentru perioada 2024–2028, aprobat prin H.G. nr. 495/2024.  
 
Produse din plastic de unică folosință   
Deși joacă un rol util în economie și oferă aplicații esențiale în numeroase sectoare, 
utilizarea crescândă a plasticului cu durată scurtă de viață, care nu sunt proiectate pentru reutilizare 
sau pentru o reciclare eficientă din punctul de vedere al costur ilor, înseamnă că modelele de 
producție și de consum aferente au devenit din ce în ce mai ineficiente și liniare. Prevenirea 
generării de deșeuri se află în vârful ierarhiei deșeurilor, astfel cum este definit în Legea nr. 
209/2016 privind deșeurile și  va  contribui la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 
12 al Organizației Națiunilor Unite (ONU) de asigurare a unor modele de consum și de producție 
durabile, care este parte a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.   
Directiva (UE) 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra 
mediului promovează abordările circulare și acordă prioritate produselor reutilizabile durabile și 
netoxice, precum și sistemelor de reutilizare, decât produselor de u nică folosință, vizând în 
principal o reducere a cantității de deșeuri generate. Legea   nr. 209/2016 privind deșeurile 
transpune parțial unele reglementări ale Directivei (UE) 2019/904, în particular vis -a-vis de 
responsabilitatea extinsă a producătorului  (art.12) și dezvoltarea sistemului de depozit pentru 
ambalaje (art.541-544).  Legea nu prevede reglementări care ar contribui la o reducere ambițioasă 
și susținută a consumului de produse din plastic de unică folosință enumerate în partea A a anexei 
din Directiva 2019/904, în special de prevenire a generării de deșeuri, care să conducă la o 
inversare semnificativă a tendințelor de creștere a consumului. Recent, în mai 2024 au fost 
introduse în art. 54 4  la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile ținte pentru colectarea ambalajelor 
din plastic  care vor varia între 60 -80% în perioada 2027-2029.  Au fost introduse măsuri care să 
asigure că la punctul de vânzare către consumatorul final sunt puse la dispoziți e alternative 
reutilizabile pentru pungile din plastic de unică folosință. Instrumentele economice prin care să se 
asigure că produsele din plastic de unică folosință nu sunt furnizate gratuit la punctul de vânzare 
către consumatorul final, sunt aplicabile  doar în cazul pungilor din plastic în scopul prevenirii 
generării de deșeuri din astfel de produse pentru a se asigura că acestea sunt înlocuite cu alternative 
care sunt reutilizabile sau nu conțin plastic.  
O lacună importantă constituie și lipsa reglementărilor privind conținutului de plastic 
reciclat în ambalaje. Implementare noilor reglementări în economie circulară de asemenea necesită 
investiții în formarea profesională prin organizarea programelor de in struire pentru personalul și 
administrației publice centrale, inclusiv a subdiviziunilor Ministerului Mediului și a administrației 
publice locale cu privire la noile cerințe legislative și bunelor practici europene menționate deja la 
în secțiunea Directiva Cadru privind deșeurile. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

31 
 
  
Transferurile de deșeuri 
  
În Republica Moldova, sectorul de gestionare a deșeurilor, în special al celor periculoase 
se efectuează doar parțial și cu capacități reduse de tratare/eliminare, iar din lipsa capacităților de 
valorificare a unor categorii de deșeuri (de exemplu, echipam ente electrice și electronice, baterii 
și acumulatori, deșeuri de produse chimice, etc.), acestea sunt exportate spre valorificare/eliminare 
în alte țări, care dispun de astfel de capacități și care acceptă transferul de deșeuri. Astfel, 
producătorii și deținătorii de deșeuri pot exporta aceste deșeuri pentru eliminare și valorificare în 
țările care au ratificat Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al 
deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, și care dispun de tehnologie adecvată și acceptă să 
efectueze asemenea operațiuni.Conform art. 63 al Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, este 
interzis importul în Republica Moldova al deșeurilor şi reziduurilor de orice natură, în stare brută 
şi prelucrată în scopul acumulării temporare, valorificări sau eliminării prin orice metodă, cu 
excepția categoriilor de deşeuri prezentate în anexa nr. 7, destinate utilizării în calitate de materie 
primă secundară la întreprinderile autohtone existente. Totodată, exportul de deșeuri din Republica 
Moldova în alte țări se realizează cu respectarea procedurii de notificare prealabilă scrisă și de 
consimțământ prealabil scris sau cu respectarea cerințelor generale de informare, în conformitate 
cu Regulamentul privind transferurile de deșeuri, aprobat prin H.G. nr. 411/2022, care este aliniat 
parțial cu Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 privind transferurile de deșeuri.  Regulament se aplică 
transferurilor de deșeuri: 
- importate în Republica Moldova, fiind destinate operațiunilor de valorificare; 
- exportate din Republica Moldova, fiind destinate operațiunilor de valorificare și eliminare;  
- aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova; efectuate exclusiv pe teritoriul Republicii 
Moldova.  
Transferurile transfrontaliere de deșeuri se efectuează în baza următoarelor proceduri:  
notificarea prealabilă scrisă și consimțământul prealabil scris pentru deșeurilor periculoase 
destinate operațiunilor de valorificare și eliminare și pentru deșeurile nepericuloase destinate 
operațiunilor de eliminare; cerințe generale de informare pentru deșeurile nepericuloase destinate 
operațiunilor de valorificare. Republica Moldova nu este membru al OECD, iar Decizia 
C(2001)107/Final a Consiliului OCDE privind revi zuirea Deciziei C(92)39/Final privind 
circulația transfrontalieră a deșeurilor destinate operațiunilor de recuperare reglementează 
transferurile internaționale de deșeuri destinate operațiunilor de recuperare. În ceea ce privește 
Regulamentul (CE) nr. 1418 /2007, acesta vizează exporturile destinate recuperării deșeurilor 
enumerate în anexele III și IIIA la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, care nu sunt interzise 
conform articolului 36 din regulament, către anumite țări cărora nu li se aplică Decizia 
C(2001)107/Final a Consiliului OCDE și pentru care se aplică procedurile prevăzute în anexa la 
Regulamentul (CE) nr. 1418/2007. Astfel, în temeiul art. 36 din regulamentul 1013/2006, în cazul 
deșeurilor enumerate la anexa III sau IIIA (deșeuri nepericuloase) al căror export nu este interzis,  
Republica Moldova transmite la solicitarea   Comisiei o confirmarea scrisă despre deșeurile care 
pot fi importate din Comunitate  pentru a fi valorificate  în țara conform art. 63 al Legii nr. 
209/2016 privind deșeurile.   Pri n urmare, Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 nu necesită act 
normativ dedicat aprobat la nivel național.  
În ceea ce privește Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al 
Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind reciclarea navelor și de modificare a Regulamentului 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

32 
 
(CE) nr. 1013/2006 și a Directivei 2009/16/CE, acesta urmează a fi aliniat printr -un act normativ 
separat. Ce ține de Regulamentul (UE) 2024/1157 privind transferurile de deșeuri, de modificare 
a Regulamentelor (UE) nr. 1257/2013 și (UE) 2020/1056 și de ab rogare a Regulamentului (CE) 
nr. 1013/2006, prevederile aplicabile ale acestuia au fost aliniate prin H.G. nr. 411/2022 iar 
suplimentar pentru aliniere totală este planificat pentru anul 2026. Suplimentar necesită a fi 
menționat că noul regulament se va aplica de la 21 mai 2026, cu unele excepții.  
  
Vehiculele scoase din uz 
Actul normativ care reglementează gestionarea vehiculelor scoase din uz este H.G. nr. 
93/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, care 
transpune parțial  Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, așa cum a fost modificată 
ultima dată prin Directiva (UE) 2018/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 
2018 de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 
2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și de șeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 
2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (text cu relevanță pentru 
SEE) și Directiva delegată (UE) 2020/363 a Comisiei din 17 decembrie 2019 de modificare a 
anexei II la Directiv a 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind vehiculele 
scoase din uz în ceea ce privește anumite exceptări pentru plumbul și compușii plumbului din 
componente. 
În temeiul Regulamentului, producătorii, importatorii și distribuitorii de vehicule sunt 
obligați să creeze sisteme de colectare și tratare a vehiculelor scoase din uz (VSU) și să asigure că 
vehiculele sunt proiectate astfel încât să permită demontarea, re utilizarea și reciclarea pieselor. 
Costurile pentru gestionarea VSU sunt acoperite de producători în baza principiului de 
responsabilitate extinsă a producătorului.  
Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind 
cerințele de circularitate pentru proiectarea vehiculelor și gestionarea vehiculelor scoase din 
uz, de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/858 și 2019/1020 și de abrogare a Directivelor 
2000/53/CE și 2005/64/CE stabilește cerințe de circularitate privind proiectarea și producția 
vehiculelor în ceea ce privește posibilitățile de reutilizare, reciclare  și recuperare și utilizarea 
conținutului reciclat, care trebuie verificate la omologarea de tip a vehiculelor, precum și cerințe 
de informare și etichetare a pieselor, a componentelor și a materialelor din vehicule. Regulamentul 
stabilește, de asemenea, cerințe privind răspunderea extinsă a producătorilor, colectarea și tratarea 
vehiculelor scoase din uz, precum și privind exportul de vehicule rulate din Uniune către țări terțe. 
Alinierea integrală la regulament este planificată pentru anul 2026. 
  
Nămolurile 
H.G. nr. 950/2013 privind aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, 
epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru 
localităţile urbane şi rurale și  H.G. nr.1157/2008 cu privire la aprobarea Reg lementării tehnice 
„Măsurile de protecţie a solului în cadrul practicilor agricole” transpun Directiva Consiliului 
Comunităţilor Europene din 12 iunie 1986 privind protecţia mediului, în special a solului, atunci 
cînd se utilizează nămoluri de epurare în a gricultură (86/278/CEE). Reglementarea tehnică 
stabileşte măsuri de prevenire a proceselor de degradare a solului, ce survin natural şi pot fi cauzate 
de lucrările agricole ce subminează capacitatea solului de a -şi îndeplini funcţiile sale, precum şi 
cerinţe faţă de utilizatorii de terenuri agricole de a aplica măsuri preventive de ordin organizatoric, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

33 
 
agrotehnic, fitoameliorativ şi hidrotehnic, în cazul în care, ca rezultat al folosirii terenurilor, pot 
apărea degradarea şi impedimente în realizarea funcţiilor naturale ale solului (ambiante, 
economice, sociale şi culturale). 
  
Deșeuri din industriile extractive  
Directiva nr. 2006/21/CE din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile 
extractive, a fost transpusă parțial prin Codul Subsolului nr. 246 din 08.11.2024 (în redacție nouă), 
care va intra în vigoare la expirarea a 18 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii 
Moldova (la 29.05.2026). Articolele 18, 21, 22, 23, 24, 25, 26 și 27, care nu au fost încă transpuse, 
vor fi aplicate integral atunci când Republica Moldova va deveni membră a Uniunii Europene. 
Republica Moldova are obligația de a lua măsuri în vederea asigurării gestionării raționale a 
subsolului, din punct de vedere economic și social, a tuturor tipurilor de resurse ale subsolului în 
baza folosirii tehnologiilor avansate și respectării standardelor, limitelor, normelor și regulilor de 
folosire a subsolului. În acest context, se stabilesc măsuri stricte pentru gestionarea în siguranță a 
deșeurilor rezultate din industriile extractive, prevenind impactul negativ asupra mediului și 
sănătății. Aceasta impune operatorilor obligația de a obține autorizații, de a implementa planuri de 
gestionare a deșeurilor și de a asigura garanții financiare pentru reabilitarea amplasamentelor după 
închidere. Totodată, autoritățile sunt responsabile de monitorizarea și inspectarea instalațiilor 
pentru a preveni accidentele și poluarea. 
În contextul acestui cadru legislativ, se aplică următoarele acte normative: 
- Legea nr. 209/2016 privind deșeurile. 
- H.G. nr. 99/2018 pentru aprobarea Listei deșeurilor. 
Pentru implementarea eficientă a Codului Subsolului nr. 246/2024, sunt prevăzute elaborarea 
următoarelor acte normative: 
- Elaborarea Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire 
la garanția financiară pentru refacerea mediului; 
- Elaborarea Proiectului de Ordin privind aprobarea planului de gestionare a deșeurilor din 
industriile extractive și a normativului de conținut al acestuia; 
- Elaborarea Proiectului de Ordin pentru stabilirea unor orientări tehnice pentru inspecțiile 
instalațiilor de gestionare a deșeurilor. 
 
 Baterii și acumulatori  
Directiva 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori 
este transpusă parțial prin Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și Hotărîrea Guvernului nr. 
586/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea bateriil or și acumulatorilor și 
deșeurilor de baterii și acumulatori, care stabilesc cerințele privind plasarea pe piață a bateriilor și 
acumulatorilor și unele reguli specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea și eliminarea 
deșeurilor de baterii și acumul atori, în special interzicerea plasării pe piață a bateriilor și 
acumulatorilor ce conțin substanțe chimice periculoase. 
În temeiul regulamentului, producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții 
economici întreprind măsurile necesare pentru optimizarea colectării separate a deșeurilor de 
baterii și acumulatori, minimizarea eliminării bateriilor și acumul atorilor ca deșeuri municipale 
mixte, inclusiv realizarea nivelului ridicat de reciclare pentru toate deșeurile de baterii și 
acumulatori, contribuind astfel la implementarea principiului responsabilității extinse a 
producătorului. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

34 
 
Necesită a fi menționat faptul că Directiva 2006/66/CE se abrogă de la 18 august 2025, 
fiind înlocuită de Regulamentul (UE) 2023/1542 al Parlamentului European și al Consiliului din 
12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de baterii, de modificare a D irectivei 2008/98/CE și a 
Regulamentului (UE) 2019/1020 și de abrogare a Directivei 2006/66/CE.  Cu toate acestea, 
dispozițiile următoare continuă să se aplice după cum urmează: 
- articolul 11 până la 18 februarie 2027 (Îndepărtarea deșeurilor de baterii și acumulatori); 
- articolul 12 alineatele (4) și (5) până la 31 decembrie 2025, cu excepția dispoziției privind 
transmiterea de date către Comisie, care continuă să se aplice până la 30 iunie 2027; 
- articolul 21 alineatul (2) până la 18 august 2026. 
Alinierea la noul regulament este planificată pentru anul 2026. 
  
  
Ambalajele  
Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje este parțial transpusă prin 
Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și H.G. nr. 561/2020 pentru aprobarea Regulamentului 
privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, care reglementează gestionarea  ambalajelor și 
deșeurilor de ambalaje în scopul prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului, asigurând un 
grad ridicat de protecție a mediului, funcționarea pieței și evitarea obstacolelor în calea comerțului. 
Regulamentul stabilește măsurile prioritare destinate prevenirii producerii deșeurilor de ambalaje 
și principiile privind reducerea eliminării finale a deșeurilor de ambalaje prin reutilizare, reciclare 
și valorificarea acestora, prin intermediul sistemelor individuale sau colective de implem entare a 
responsabilității extinse a producătorului.  
Propunerea de Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje stabilește cerințe 
pentru întregul ciclu de viață al ambalajelor în ceea ce privește durabilitatea mediului și 
etichetarea, pentru a permite introducerea pe piață a acestora, precum și ce rințe privind 
răspunderea extinsă a producătorilor, colectarea, tratarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje, și 
contribuie la tranziția către o economie circulară, prin stabilirea de măsuri în conformitate cu 
ierarhia deșeurilor. 
În prezent este în proces de avizare proiectul Hotărîre de Guvern privind stabilirea 
Sistemului de depozit pentru ambalaje, care stabilește mecanismul de creare și funcționare la nivel 
național a Sistemului de depozit pentru ambalaje, unic și aplicabil pen tru ambalajele reutilizabile 
și ambalajele de unică folosință pentru care s-a constituit un depozit, în conformitate cu prevederile 
art. 541 al Legii nr. 209/2016 privind deșeurile. Sistemul de depozit se va pune în funcțiune pe 
întreg teritoriul Republicii Moldova în termen de un an de la desemnarea administratorului 
sistemului de depozit, conform art. 543 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, dar nu mai târziu 
de 25 ianuarie 2027. 
 
Depozitarea deșeurilor 
  Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri este transpusă  prin Legea  nr. 
209/2016 privind deșeurile și H.G. nr.nr. 939/2023 privind aprobarea Regulamentului privind 
depozitarea deşeurilor, care stabilește cadrul legal pentru desfășurarea activităţilor de depozitare a 
deșeurilor, proiectarea, construcția, exploatarea, monitorizarea, închiderea și urmărirea 
postînchidere a depozitelor noi și a celor existente în condiţii de protecţie a mediului și sănătății 
populaţiei prin intermediul unor cerințe tehnice și de exploatare stricte privind deșeurile și 
depozitele de deșeuri. Regulamentul  introduce măsuri și linii directoare pentru prevenirea și 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

35 
 
reducerea efectelor negative asupra componentelor de mediu (apelor de suprafață, apelor 
subterane, solului, aerului, inclusiv efectul de seră) și sănătății populației provocate de depozitele 
de deșeuri pe durata întregului lor ciclu de viață. 
  Ține de menționat că conform Directivei, depozitele de deșeuri autorizate sau care 
funcționau deja la data punerii în aplicare a directivei urmau să fie supuse unei proceduri de 
autorizare și conformare la prevederile Directivei,  în cel mai scurt timp po sibil și în termen de  
maximum opt ani de la data intrării în vigoare. 
  Nu au fost transpuse unele prevederi ale Directivei precum elaborarea Strategia privind 
reducerea deșeurilor biodegradabile destinate depozitelor de deșeuri: 
(a) în termen de maximum cinci ani de la data stabilită la articolul 18 alineatul (1), 
deșeurile biodegradabile municipal destinate depozitelor de deșeuri trebuie reduse 
cu 75 % din totalul (în greutate) al deșeurilor biodegradabile municipal produse în 
anul 1 995 sau în ultimul an înainte de 1995, pentru care sunt disponibile date 
Eurostat standardizate; 
(b) în termen de maximum opt ani de la data stabilită la articolul 18 alineatul (1), 
deșeurile biodegradabile municipal destinate depozitelor de deșeuri trebuie reduse 
cu 50 % din totalul (în greutate) al deșeurilor biodegradabile municipal produse în 
anul 199 5 sau în ultimul an înainte de 1995, pentru care sunt disponibile date 
Eurostat standardizate; 
(c) în termen de maximum 15 ani de la data stabilită la articolul 18 alineatul (1), 
deșeurile biodegradabile municipale destinate depozitelor de deșeuri trebuie reduse 
cu 35 % din totalul (în greutate) al deșeurilor biodegradabile municipal produse în 
anul 199 5 sau în ultimul an înainte de 1995, pentru care sunt disponibile date 
Eurostat standardizate. 
În acest context, Republica Moldova va solicita o perioadă de tranziție de 15 ani, în scopul 
implementării prevederilor și creării infrastructurii de gestionare a deșeurilor. 
 
  
Deșeuri de echipamente electrice și electronice 
  Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) 
este transpusă parțial   prin Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și H.G. nr. 212/2018 pentru 
aprobarea Regulamentului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, care stabilesc 
condițiile de protecție a sănătății tuturor celor implicați în ciclul de viață al echip amentelor 
electrice și electronice, precum producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții 
economici direct implicați în colectarea, tratarea, reciclarea, valorificarea și eliminarea nepoluantă 
a DEEE, contribuind astfel la implementare a principiului responsabilității extinse a 
producătorului. Directiva 2011/65/UE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe 
periculoase în echipamentele electrice și electronice (RoHS) este transpusă prin HG nr. 643/2025 
pentru aprobarea Regleme ntării tehnice privind restricționarea utilizării anumitor substanțe 
periculoase în echipamentele electrice și electronice. 
 
 27.2.1.2. Cadrul administrativ 
Responsabilitatea principală în ce privește elaborarea și promovarea politicilor de 
gestionare a deșeurilor și implementarea economiei circulare o are Ministerul Mediului, în cadrul 
căruia activează Direcția politici de gestionarea a deșeurilor și siturilor contaminate (3 angajați din 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

36 
 
5 unități disponibile) și Secția Politici în domeniul economiei circulare și instrumente economice 
(2 angajați din 4 unități), fiind responsabile de  elaborarea proiectelor de acte normative și 
documente de politici în acest domeniu. Totodată, ministerul e ste coordonator naţional al 
Convenţiei  la Basel 22 martie 1989 privind controlul circulației transfrontaliere a deșeurilor 
periculoase și eliminarea acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea 
Parlamentului nr. 1599/1998.  
Agenția de Mediu  asigură implementarea politicii de stat în domeniul gestionării 
deşeurilor prin  eliberarea, suspendarea, prelungirea sau retragerea a autorizaţiei de mediu pentru 
gestionarea deşeurilor,  eliberarea documentelor de notificare la transportarea peste front ieră a 
deşeurilor, inclusiv a  consimțământului prealabil scris pentru transferurile de deșeuri, 
monitorizarea implementării reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, 
colectarea, verificare și validarea datelor raportate prin sistemul i nformațional automatizat 
„Managementul deșeurilor” (SIAMD). Aceste activități sunt asigurate de Direcția reglementare și 
acte permisive de mediu (personal: 2 unități), Secția instrumente economice de mediu (personal: 
4 unități, 2 completate), Direcția monitoringul calității mediului (personal: 2 unități).  
Inspectoratul pentru Protecția Mediului prin intermediul Direcției controlul gestionării 
deșeurilor și substanțelor chimice (personal: 4 unități, 4 completate), a Direcției control geologic 
și resurse funciare (personal: 4 unități, 4 completate) și a subdiviziunilor teritoriale (personal: 219 
unități, 209 completate) exercită controlul privind gestionarea deșeurilor și implemen tarea 
responsabilității extinse a producătorului. Inspectoratul pentru Protecția Mediului exercită 
controlul și supravegherea de stat, prevenirea și contracararea încălcărilor în domeniile de 
competență, pentru a asigura un nivel înalt de supraveghere și p rotecţie mediului, a intereselor 
publice, siguranța ecologică a statului și altor valori ocrotite de legislație. 
Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale  prin intermediul   Direcției Geologie   
asigură cercetarea geologică a subsolului, în scopul extinderii bazei de materii prime minerale și 
monitorizarea stării subsolului, asigurând realizarea acestora  (personal: 3 unități, 3 
completate).Atribuții vis-a-vis de implementarea cadrului legal în domeniul gestionării deșeurilor 
le revin autorităților publice locale și altor autorități ale administrației publice centrale precum: 
Serviciul Vamal, care este organul administrației publice responsabil de implementarea politicii 
vamale şi conduce nemijlocit activitatea vamală în Republica Moldova care asigură schimbul de 
date cu Agenția de Mediu și Inspectoratul pentru Protecția Mediului (Ordinul nr. 337-0/nr. 32/nr. 
62 din 15.09.2023) cu privire la schimbul de informații privind transferurile transfrontaliere de 
deșeuri, care stabilește punctele de trecere a frontierei prin care se admite introducerea/scoaterea 
în/din Republica Moldova pe cale ferată , rutieră, navală, precum și procedurile de notificare 
reciprocă privind circulația/transferurile de deșeuri. 
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării , Serviciul dezvoltarea economiei 
verzi, incluzive și de bună guvernanță (1 angajat din 2 unități). 
Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare , Direcția protecția plantelor și siguranța 
alimentelor de origine vegetală (4 angajați din 5) și Departamentul Îmbunătățiri Funciare și Fond 
Funciar (7 angajați). 
În pofida atribuțiilor extinse ale acestor instituții , există un deficit de personal care ar 
putea afecta eficiența implementării politicilor de protecție a mediului. Direcțiile din cadrul 
Ministerului Mediului , Agenției de Mediu  și Inspectoratului pentru Protecția Mediului  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

37 
 
dispun un număr limitat de angajați, ceea ce poate îngreuna procesul de monitorizare, control și 
implementare a legislației de mediu.  
  
27.2.2. Planuri de viitor 
27.2.2.1. Planuri legislative 
Avînd în vedere evaluarea cadrului legislativ în  domeniului gestionării deșeurilor, descrisă 
mai sus și care a fost elaborat în perioada 2016 -2020, se constată că acquis -ul Uniunii Europene 
(UE) a fost transpus parțial, asigurându -se astfel alinierea grad uală la abordările și principiile 
politicii Europene  în materie de gestionare a deșeurilor. În ceea ce privește noile modificări ale 
acquis-ului UE inclusiv adoptarea actelor delegate și deciziilor de punere în aplicare a Directivelor 
UE,  este imperativ ca autoritățile de mediu să continue procesul de transpunere a acquis-ului UE 
și de aliniere la acesta. Avînd în vigoare lacunele actuale ale cadrului legal, necesită a fi elaborate 
următoarele documente de politici și acte normative: 
1. Modificarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile pentru a prelua mai multe prevederi 
precum obiective de reducere a deșeurilor biodegradabile, eliminate prin depozitare,  
obiective calitative sau cantitative privind punerea în aplicare a măsurilor de preve nire a 
generării de deșeuri, reglementări pentru gestionarea deșeurilor de textile și cele 
alimentare, reglementări noi pentru procedura de autorizare a unui depozit de deșeuri 
existent, inclusiv prin aliniere la: 
- Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de 
modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile și Regulamentul (UE) 2023/1542 al 
Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de 
baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE și a Regulamentului (UE) 2019/1020 și de 
abrogare a Directivei 2006/66/CE.etc.; 
- Directiva 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra 
mediului, ș.a.; 
- Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile din ambalaje. 
2. Modificarea H.G.nr. 939/2023 de aprobare a Regulamentului privind depozitarea 
deşeurilor pentru aliniere cu cea mai recentă versiune a actului UE, inclusiv stabilirea 
normelor pentru calculul, verificarea și raportarea datelor referitoare la depozitele de 
deșeuri municipale, stabilirea unor criterii și proceduri de admitere a deșeurilor în 
depozitele de deșeuri, în conformitate cu articolul 16 și cu anexa II la Directiva 
1999/31/CE.  Se va elabora și o metodă de măsurare și evaluare datelor deșeurilor colectate 
și a  deșeurilor reciclate, depuse eforturi pentru a elimina practic depozitarea deșeurilor 
până în 2030.  
3. Modificarea H.G.nr. 561/2020 privind aprobarea Regulamentului privind ambalajele și 
deșeurile de ambalaje, în special pentru a asigura alinierea la: 
- Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile din ambalaje 
- Decizia Comisiei din 22 martie 2005 de stabilire a tabelelor corespunzătoare sistemului de 
baze de date în conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a 
Consiliului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje [notificată cu numărul C(200 5) 
854] 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

38 
 
- Decizia Comisiei din 19 februarie 2001 de stabilire a condițiilor derogatorii pentru 
ambalajele din sticlă de la nivelul concentrației de metale grele stabilit prin Directiva 
94/62/CE privind ambalajele și deșeurile din ambalaje [notificată cu numărul C(2001) 398] 
- 2009/292/CE: Decizia Comisiei din 24 martie 2009 de stabilire a condițiilor derogatorii 
pentru lăzile din plastic și paleții din plastic de la nivelurile de concentrație în metale grele 
stabilite prin Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consil iului privind 
ambalajele și deșeurile din ambalaje [notificată cu numărul C(2009) 1959] 
4.   Modificarea H.G.nr. 212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deșeurile de 
echipamente  electrice și electronice pentru a alinia cu cea mai recentă versiune a Directivei 
2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) . 
5. În vederea alinierii unor prevederi din Propunerea de Regulament privind cerințele de 
circularitate pentru proiectarea vehiculelor și gestionarea vehiculelor scoase din uz de, se constată 
necesitatea: 
- Modificarea H.G.nr. 93/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea 
vehiculelor scoase din uz. 
6. Modificarea Regulamentului cu privire la transferul deșeurilor aprobat prin H.G. nr. 
411/2022 în vederea alinierii la Regulamentul (UE) 2024/1157 privind transferurile de deșeuri 
- Elaborarea proiectului de H.G. nr.privind reciclarea navelor. 
7.  Modificarea H.G.nr. 1157/2008 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Măsurile 
de protecţie a solului în cadrul practicilor agricole” (în baza Regulamentul (UE) 2019/1010 privind 
alinierea obligațiilor de raportare în domeniul legislației legate  de mediu  și de modificare a 
Regulamentelor (CE) nr. 166/2006 și (UE) nr. 995/2010 și ale Directivelor 2002/49/CE, 
2004/35/CE, 2007/2/CE, 2009/147/CE și 2010/63/UE ale Parlamentului European și ale 
Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 338/97 și (CE) nr. 2173/2005 ale Consiliului și a Directivei 
86/278/CEE a Consiliului). 
8.   Modificarea hotărârii de Guvern nr. 586/2020 privind aprobarea Regulamentului 
privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și a deșeurilor de baterii și acumulatori, 
pentru a alinia cu Regulamentul (UE) 2023/1542 al Parlamentului European și al 
Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de baterii.  
9.  Un alt aspect important constă în revizuirea și modificarea Codului Contravențional în  
scopul  măririi amenzilor pentru încălcarea Art. 154 și 1541. 
  
27.2.2.2. Implementarea Acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Implementare cadrului legal în domeniul gestionării deșeurilor rămâne a fi o  necesitate 
stringentă care necesită investiții în formarea profesională prin organizarea programelor de 
instruire pentru personalul și administrației publice centrale, inclusiv a  subdiviziunilor 
Ministerului Mediului și a administrației publice locale cu privire la noile cerințe legislative și 
bunelor practici europene. În particular urmează a fi: 
1. Consolidate capacitățile Agenției de Mediu și ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului 
care asigură cadrul administrativ pentru implementarea Legii nr.  209/2016 privind 
deșeurile și actelor normative ce rezultă din lege în materie de răspundere extinsă a 
producătorilor vis-a-vis de verificarea corectitudinii raportări atingerii țintelor de colectare 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

39 
 
și valorificare a deșeurilor, trasabilității datelor și informațiilor furnizate.  Este nevoie de 
crearea unei structuri de implementare și monitorizare a REP, precum și de creșterea 
competențelor profesionale ale personalului implicat. În lipsa capacităților administrative 
ale autorităților publice, drept alternativă poate servi desemnarea unui organism care este 
independent de interesele private care să supravegheze punerea în aplicare a obligațiilor în 
materie de răspundere extinsă a producătorilor (art.8a (5) al Directivei 2008/98/CE privind 
deșeurile). 
2. Alt aspect important al asigurării implementării Legii nr.209/2016 privind deșeurile și 
actelor normative ce rezultă din lege constă în elaborarea rapoartelor privind punerea în 
aplicare: 
- Directivei 2008/98/CE privind deșeurile) (articolului 10) al în ceea ce privește deșeurile 
municipale și bio-deșeurile, inclusiv privind acoperirea materială și teritorială a colectării 
separate și eventualele derogări în temeiul alineatului (3) (până la 31 decembrie 2021).  
- Implementarea măsurilor pentru a demonstra reducerea consumului produselor din plastic, 
în termen de 18 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care acestea au fost colectate. 
(art.13). Prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2022, cu e xcepția literelor (e) 
și (f) de la primul paragraf, pentru care prima perioadă de raportare este anul calendaristic 
2023. Rapoartele vor fi însoțite de un raport privind verificarea calității.  
3. Instituirea sistemului de control al calității și de trasabilitate a datelor privind gestionarea 
deșeurilor (progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de colectare 
și reciclare a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor municipale). 
4. Un element crucial îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor și 
implementarea economiei circulare, care necesită investiții semnificative de rînd cu 
închiderea depozitelor de deșeuri neconforme, după punerea în funcțiune a site -urile noi, 
conform standardele UE și crearea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor conform 
H.G. nr. 248/2013 și H.G. nr. 972/2023. Moldova va atrage finanțare din fonduri 
internaționale, cum ar fi programele UE pentru țările partenere, și va încuraja parteneriate 
public-private. Totodată, vor fi introduse mecanisme financiare, cum ar fi stimulente 
pentru companiile care adoptă practici circulare și taxe pentru poluare. 
5. Urmează a fi îmbunătățită colectarea separată a deșeurilor și asigurate investițiile în 
inovare, abilitățile și extinderea capacității, iar exportul de deșeuri de plastic prost sortate 
să fie eliminat treptat. Colectarea separată a deșeurilor din plastic ur mează să atingă 
niveluri foarte ridicate de pînă la 60 -80%. Reciclarea deșeurilor de ambalaje din plastic 
trebuie să atingă niveluri comparabile cu cele ale altor materiale de ambalare, fiind extinsă 
capacitatea de reciclare a materialelor plastice. Autori tățile publice centrale și locale 
trebuie să investească în colectarea separată extinsă și îmbunătățită pentru produsele din 
plastic de unică folosință. Schemele de responsabilitate extinsă a producătorului (REP) 
joacă un rol cheie pentru a oferi finanțare a necesară pentru dezvoltarea acestei 
infrastructuri. 
Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor presupune eforturi financiare și 
administrative enorme, de aceea vor fi necesare perioade de tranziție și termenelor de vacatio legis 
pentru implementarea deplină a acțiunilor planificate. 
  
27.2.3. Aspecte financiare 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

40 
 
Implementarea Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, dezvoltare a infrastructurii de 
gestionarea deșeurilor de rând cu implementarea economiei circulare necesită investiții 
semnificative. Moldova va atrage finanțare din fonduri internaționale, cum ar fi programele UE 
pentru țările partenere, și va încuraja parteneriate public -private. Totodată, vor fi introduse 
mecanisme financiare, cum ar fi stimulente pentru companiile care adoptă practici circulare și taxe 
pentru poluare. 
- Dezvoltarea direcției dedicate în cadrul Agenției de Mediu și a Inspectoratului pentru 
Protecția Mediului pentru coordonarea activității sistemelor de implementare a 
Responsabilității Extinse a Producătorului, implică instruirea personalului, vizite de studii 
TAIEX, etc.), iar costul acestor activități variază în funcție de amploarea și durata 
instruirilor (500 - 2000 mii lei) 
- Costul total pentru implementarea Programul național pentru gestionarea deșeurilor pe anii 
2023-2027 constituie 4 402 303,8 mii de lei, inclusiv pentru anul 2024 costul total estimat 
este de 121 491,0 mii de lei. Din costul total estimat, 4 131 857,2 mii d e lei constituie 
costul total pentru modernizarea infrastructurii de management integrat al deșeurilor 
municipale, iar pentru anii 2024 -2026 sunt necesare, estimativ, 2 793 858 mii de lei, 
finanțate din împrumutul BEI/ BERD.  O parte din prevederile Programului sunt acoperite 
din contul Cadrului bugetar pe termen mediu (2024-2026), aprobat prin H.G. nr. 408/2023, 
sectorul Protecția mediului. Pentru compartimentul: Managementul integrat al deșeurilor 
și substanțelor chimice, limita de cheltuieli de la bugetu l de stat, pentru perioada 2024 -
2026, este aprobată în valoare de 961 787,9 mii de lei. 
- Transpunerea Directivelor UE necesită investiții în tehnologii avansate de reciclare care 
îmbunătățesc calitatea și puritatea materialelor reciclate, făcându -le comparabile cu 
materialele virgine. 
- Organizarea și derularea campaniilor de informare privind gestionarea corectă a deșeurilor.   
SUBCAPITOLUL 27.3. CALITATEA APEI 
27.3.1.  Prezentarea generală a situației 
În domeniul gestionării resurselor de apă Republica Moldova a înregistrat progrese 
semnificative pe dimensiunea de elaborare și dezvoltare a cadrului normativ. Armonizarea 
cadrului național cu Directivele Uniunii Europene a început încă în 2011, odată cu adoptarea Legii 
apelor nr. 272/2011, treptat fiind elaborat și pus în aplicare cadrul normativ secundar. Aprobarea 
Legii apelor nr. 272/2011 a marcat introducerea în Republica Moldova a principiului bazinal de 
gestionare a resurselor de apă, contribuind la preluarea practicilor implementate cu succes în țările 
europene și asigurând armonizarea parțială a legislației naționale cu Directiva nr. 2000/60/CEE a 
Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică 
comunitară în  domeniul apei (DCA). Gestionarea resurselor de apă se realizează în bază de 
districte ale bazinelor hidrografice (DBH),  pe teritoriul Republicii Moldova fiind delimitate 
hotarele a 2 bazine hidrografice: 1) Nistru și 2) Dunărea-Prut și Marea Neagră, precum și 39 sub-
bazine hidrografice. 
Acestea sunt gestionate în baza unui plan de gestionare, aprobat de Guvern și revizuit la 
fiecare 6 ani,  care include măsuri de implementare a documentelor de politici naționale în 
domeniul resurselor de apă. În prezent țara noastră este în proces de elaborare (pentru DBH Nistru) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

41 
 
și implementare (pentru DBH Dunărea -Prut și Marea Neagră) a ciclului II al Planurilor de 
management a DBH, pentru a asigura gestionarea eficientă și durabilă a resurselor de apă și 
prevenirea deteriorării ulterioare, conservarea și îmbunătățirea stării eco sistemelor acvatice, 
reducerea riscului de poluare, și atenuarea efectelor inundațiilor și ale perioadelor de secetă, etc. 
Pentru fiecare district al bazinului hidrografic, este format cîte un Comitet al districtului 
bazinului hidrografic, constituit din reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale și 
locale, ai comitetelor sub-bazinelor, asociațiilor utilizatorilor de apă, societății civile și comunității 
științifice. Scopul Comitetului este de a asigura o colaborare eficientă între instituțiile reprezentate 
privind problemele de gestionare, utilizare și protecție a resurselor de apă de pe teritoriul 
districtului bazinului hidrografic respectiv. 
  Legea apelor nr. 272/2011 asigură de asemenea și transpunerea Directivei nr. 2007/60/CE 
din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații, reglementând 
gestionarea riscului de inundații. În acest sens, pentru ambele DBH au fost elaborate Planuri de 
gestionare a riscului de inundații care conțin câte un set de măsuri pe un termen de 6 ani, 
implementarea cărora contribuie la reducerea și prevenirea riscului de inundații, sporirea 
rezilienței populației la situațiile de risc, precum  și la consolidarea capacității instituționale a 
autorităților publice centrale de resort și ale autorităților publice locale. Pentru perioada următoare 
este planificată actualizarea Planurilor de gestionare a riscului la inundații, precum și 
implementarea unor măsuri importante, susținute inclusiv de către partenerii de dezvoltare ce țin 
de inventarierea barajelor și repararea celor cu risc sporit de inundații, dezvoltarea sistemelor de 
alertă timpurie, precum și consolidarea rețelei de monitorizare hidrom eteorologică pentru 
gestionarea eficientă a bazinelor hidrografice și detectarea inundațiilor rapide. 
  Referitor la Directiva nr. 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați 
proveniți din surse agricole, prevederile acesteia sunt parțial transpuse în Legea apelor nr. 
272/2011, care conține norme privind prevenirea poluării din activită ți agricole. Pentru a asigura 
implementarea acestora, la nivel național a fost elaborat Regulamentul privind prevenirea poluării 
apelor din activități agricole, care include proceduri de identificare a apelor poluate din activități 
agricole, precum și iden tificarea și delimitarea a zonelor vulnerabile. În baza acestuia, zonele 
vulnerabile la nitrați proveniți din surse agricole au fost identificate și cartate și incluse în Planurile 
de management al DNH. Iar pentru a diminua efectul negativ al nitraților asupra mediului ambiant, 
și în special, asupra resurselor acvatice, a fost elaborat un Cod de bune practici agricole privind 
protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, care include metode alternative de 
aplicare a îngrășămintelor chim ice utilizate de producătorii agricoli. În scopul activităților de 
implementare se planifică organizarea de instruirii și seminare în vederea aplicării Codului 
menționat. Conform Recomandărilor Comisiei UE, menționate în RE 2023 este planificată 
elaborarea Programului de protecție a apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse 
agricole, în vederea progresării implementării Directivei menționate. 
  Pentru a asigura implementarea prevederilor Directivei 2008/105/CE a Parlamentului 
European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în 
domeniul apei, transpusă în legislația națională, inclusiv prin Legea apelor nr. 272/2011, calitatea 
apelor de suprafață, în Republica Moldova se monitorizează sistematic, în baza programelor de 
monitorizare a calității apelor aprobate anual și implementate de către Agen ția de Mediu (prin 
intermediul Laboratorului de Referință de Mediu). 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

42 
 
  Rețeaua de monitorizare a calității apelor de suprafață în Republica Moldova cuprinde 
49 secţiuni de monitoring amplasate pe 34 râuri mari şi mici, 6 bazine de acumulare şi 2 lacuri 
naturale. Totodată, în baza Acordurilor bilaterale cu România și Ucraina, precum și baza calității 
de membru al ICPDR, sunt stabi lite secțiuni transfrontaliere suplimentare de monitorizare. De 
asemenea, țara noastră beneficiază de sistemul de alertă AEWS  (Accident Emergency Warning 
System) din bazinul fluviului Dunărea, eficient în cazul unui risc de poluare a cursurilor de apă 
transfrontaliere din districtul hidrografic al fluviului Dunărea, precum şi atunci cînd sunt depăşite 
nivelurile de pericol sau concentraţia maximă admisibilă pentru substanţe periculoase. 
  În baza rezultatelor monitorizării calităţii apelor de suprafață Agenția de Mediu atribuie 
corpurilor de apă clasa corespunzătoare de calitate după sistemul de 5 clase: clasa I (foarte bună), 
- clasa a V-a (foarte poluată). 
  Rețeaua națională de monitoring al apelor subterane  este alcătuită din 182 puncte de 
monitorizare (sonde), dintre care 5 puncte de monitorizare din bazinul rîului Prut și 37 puncte de 
monitorizare din bazinul rîului Nistru sunt dotate cu senzori de înregistrare automată a datelor. În 
dependență de tipul de  monitorizare, aceasta se realizează în baza parametrilor cantitativi și/sau 
calitativi, conform Programului de monitorizare elaborat de către Agenția pentru Geologie și 
Resurse Minerale, consultat în prealabil cu organul de specialitate al administraţiei publice 
centrale în domeniul sănătăţii şi cu instituţiile ştiinţifice și aprobat de Ministerul Mediului. 
         Sistemul de monitoring hidrologic  este format din structurile centrale și rețeaua de 
monitoring hidrologic și asigură monitorizarea stării și evoluției regimului hidrologic al apelor de 
suprafață din rețeaua hidrografică a țării. Pe lângă monitorizarea regimului hidrologic al apelor de 
suprafață, acesta are drept scop elaborarea prognozelor hidrologice, emiterea de avertismente 
privind declanșarea unor fenomene hidrologice periculoase, publicarea datelor de sinteză anuale 
și multianuale, precum și organizarea și desfășurarea cercetărilor hi drografice și schimbul de 
informații în cadrul sistemului mondial de observații hidrologice. În prezent în Republica Moldova 
există 53 de stații hidrologice, dintre care 22 sunt stații clasice, 14 stații automate și 17 mixte. 
Autoritatea responsabilă de monitoringul hidrologic este Serviciul Hidrometeorologic de Stat. 
  Având la bază principiile gestionării integrate a bazinelor hidrografice, Republica 
Moldova colaborează cu Ucraina în baza Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi 
Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile 
a bazinului rîului Nistru, semnat la 29 noiembrie 2012 la Roma (Italia), iar cu România în baza 
Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea pentru 
protecția şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chișinău, la 28 iunie 2010. 
  În baza Acordurilor menționate sunt create Comisiile bilaterale, pentru Nistru - Comisia 
privind utilizarea stabilă și protecția bazinului râului Nistru, iar pentru râul Prut - Comisia 
hidrotehnică interguvernamentală pentru implementarea Acordului nominalizat supra. În cadrul 
Comisiei Nistrene sunt create Grupuri de lucru tematice, care anual elaborează planuri de acțiuni, 
și colaborează în baza acestora, iar în cadrul Comisiei hidrotehnice interguvernamentale pe râul 
Prut sunt create 4 subcomisii cu scopul identificării și soluționării problemelor existente. 
  Ce ține de Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 
2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

43 
 
(Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin),  chiar dacă Republica Moldova nu are ieșire la 
mare și nu toate prevederile sunt aplicabile pentru,  țara noastră manifestă un interes sporit și o 
atitudine pro -activă în contextul asigurării protecției mediului marin și colaborării cu statele 
riverane Mării Negre. Prin aderarea la Agenda Maritimă Comună la Marea Neagră, Republica 
Moldova a optat pentru o abordare integrată, coerentă, în vederea dezvoltării economiei albastre 
simultan cu protecția resursei de apă. 
  De asemenea, țara noastră promovează relații strânse în cadrul Organizației Cooperării 
Economice a Mării Negre (OCEMN), fiind una dintre țările fondatoare ale acesteia și având un 
rol esențial pentru consolidarea dialogului politic și dezvoltarea proiectelor regionale în regiunea 
Mării Negre. Ministerul Mediului al Republicii Moldova este membru al Grupului de lucru 
privind protecția mediului înconjurător din cadrul OCEMN , scopul principal al căruia este să 
promoveze integritatea protecției mediului în politicile economice și sociale ale statelor membre 
OCEMN, să protejeze mediul ambiant, inclusiv în domeniu conservării și gestionării durabile a 
resurselor naturale în conformitate cu principiile Dezvoltării Durabile. 
  Referitor la Directiva Consiliului nr. 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor 
urbane reziduale, acesteia îi revine un rol important în avansarea către obiectivul de reducere a 
poluării la zero, afirmat în cadrul „Pactului Verde European”. Directiva contribuie semnificativ la 
îmbunătățirea stării corpurilor de apă, îmbunătățirea rezilienței ecosistem elor și protejarea 
biodiversității. Având în vedere provocarea majoră de asigurare a stării bune a corpurilor de apă, 
colectarea și tratarea eficientă a apelor uzate urbane sunt deosebit de importante. Totodată, 
sectorul apelor uzate poate contribui și la economia circulară prin reutilizarea apelor uzate tratate 
și a nămolului de epurare, producția de energie regenerabilă și reciclarea nutrienților.  Recent, în 
vederea facilitării implementării prevederilor Directivei, Guvernul a aprobat Foaia de parcurs 
pentru implementarea Directivei, care va contribui la: 
- identificarea opțiunilor tehnice pentru construcția și extinderea infrastructurii de colectare 
și epurare a apelor uzate la nivel național, incluzând construcția și modernizarea stațiilor 
de epurare necesare, iar după caz, identificarea soluțiilor individu ale de epurare în 
gospodării; 
- prioritizarea investițiilor și elaborarea unor strategii financiare eficiente pentru dezvoltarea 
infrastructurii de canalizare conform principiilor de calcul al aglomerărilor și a nivelurilor 
de epurarea ce se impun; 
- protejarea resurselor de apă și a mediului înconjurător de poluarea cauzată de deversările 
necontrolate; 
- crearea un mediu sănătos pentru toți cetățenii prin reducerea riscurilor legate de poluarea 
apei. 
Așa cum este menționat în Raportul de Extindere 2024, Republica Moldova trebuie să continue 
implementarea proiectelor de infrastructură, în special în zona rurală pentru a asigura acces 
cetățenilor la apă de calitate, precum și asigurarea colectării și epurării eficiente a apelor uzate. În 
acest sens, sunt în desfășurare mai multe Programe din bugetul de stat, așa ca „Satul European”, 
proiecte de dezvoltare regională, finanțate din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și 
Locală, precum și implementate proiecte de infrastructură susținute de partenerii de dezvoltare. 
 
Totodată, pentru sinergizarea eforturilor de dezvoltarea a infrastructurii de canalizare, 
Republica Moldova este în proces de dezvoltarea a Secțiunii specializate „Apă și sanitație” a 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

44 
 
Planului de Amenajare a Teritoriului Național, care urmează a fi aprobat prin Lege și care va 
deveni un act de reglementare care va coordona eforturile autorităților centrale și locale în 
identificarea priorităților investiționale și asigurarea calității proceselor de epurare a apelor uzate 
în conformitate cu prevederile acquis -ului comunitar.  
 
          Prevederile Directivei (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului Europei 
din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman au fost parțial transpuse 
prin Legea nr. 182/2019 privind calitatea apei potabile și H.G. nr. 65 1/2023 pentru aprobarea 
Regulamentului sanitar privind supravegherea și monitorizarea calității apei potabile. În 
continuare, este planificată elaborarea proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea 
Regulamentului sanitar privind materialele și su bstanțele care vin în contact cu apa potabilă, 
precum și a metodologiilor de testare 307 aferente. La fel și Directiva 2013/51/Euratom a 
Consiliului din 22 octombrie 2013 de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în 
ceea ce privește s ubstanțele radioactive din apa destinată consumului uman este transpusă prin 
Legea nr. 182/2019. Pentru protejarea sănătăţii populaţiei și prevenirea bolilor asociate factorilor 
de risc, este esențială asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a apei de î mbăiere prin evaluarea 
calităţii acesteia. Realizarea acestui obiectiv necesită transpunerea Directivei 2006/7/CE a 
Parlamentului European și a consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei 
pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE. 
27.3.1.1. Cadrul legislativ 
Aprobarea Legii apelor nr. 272/2011, a lansat în Republica Moldova un nou principiu de 
gestionare a resurselor de apă preluând practicile implementate cu succes în țările europene și 
aplicând cerințele expuse în directivele cadru ale Uniunii Europene, legea fiind parțial armonizată 
cu directivele caracteristice domeniului reglementat. Astfel, legea transpune parțial Directiva 
Consiliului nr. 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale și Directiva 
nr. 91/676 CEE din 12 decembrie 1991  privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi 
proveniţi din surse agricole, directivele Parlamentului European şi ale Consiliului nr. 2000/60/CE 
din 23 octombrie 2000 privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul resurselor 
de apă; nr. 2006/7/CE din 15 februarie 2006 privind gestionarea calităţii apei pentru scăldat; nr. 
2007/60/CE din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii; nr. 
2008/105/CE din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, 
și asigură cadrul legal necesar gestionării, protecției și folosinței apelor. Scopul legii îl constituie 
stabilirea mecanismelor de protecţie a stării apelor, prevenirea oricărei degradări ulterioare a 
acestora, protecţia şi restabilirea mediului acvatic, convergenţa treptată şi sistematică a protecţiei 
şi a gestionării resurselor de apă cu cerinţele europene, stabilirea drepturilor de folosinţă a apei şi 
promovarea investiţiilor în domeniu, precum și asigurarea unei aprovizionări suficiente cu apă de 
suprafaţă şi cu apă subterană de calitate bună, în scopul utilizării durabile, echilibrate şi echitabile 
a apei. 
Pentru a asigura concordanța Legii apelor 272/2011 cu cadrul strategic și normativ 
european, pe parcursul anilor au fost operate modificări pentru a introduce noțiuni și concepte noi, 
ultimele fiind realizate în 2023. Resursele de apă sunt obiect de protec ție generală, dar există 
reglementări specifice și pentru anumite categorii.  De exemplu, aspectele privind apa potabilă 
sunt reglementate prin lege specială Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile care are ca 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

45 
 
obiectiv protecția sănătății umane împotriva efectelor nefaste ale contaminării apei potabile prin 
asigurarea inofensivității și purității acesteia. Particularități specifice privind exploatarea apelor 
subterane se regăsesc în Codul subsolului, fiind regle mentate particularitățile exploatării 
zăcămintelor de ape subterane. Cadrul legal privind reglementarea domeniului epurarea apelor 
uzate urbane este asigurat de către Legea nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu 
apă și de canalizare (art. 22), care stabilește crearea cadrului legal pentru înființarea, organizarea, 
gestionarea, reglementarea şi monitorizarea funcţionării serviciului public de alimentare cu apă 
potabilă, tehnologică, de canalizare şi de epurare a apelor uzate menajere şi industriale în condiții 
de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, competitivitate, transparență, cu 
respectarea normelor de calitate, de securitate şi de protecţie a mediului. 
Legea nr. 368/2023 privind activitatea meteorologică și hidrologică  asigură instituirea 
unui cadru juridic pentru activitatea meteorologică și hidrologică, necesar pentru prevenirea și 
minimizarea impactului fenomenelor meteorologice și hidrologice pericu loase asupra vieții 
umane, proprietății și securității statului. Legea nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz 
fitosanitar și la fertilizanți, care  stabileşte bazele juridice şi politica de stat în domeniul utilizării 
produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţi, reglementând condiţiile lor de cercetare, testare, import, 
comercializare şi utilizare inofensivă pentru om, animale şi mediu. 
Pentru punerea în aplicare a prevederilor legii a fost elaborat și aprobat cadrul normativ 
secundar, relevant domeniilor reglementate, precum și Directivelor UE menționate. 
Lista actelor normative care asigură transpunerea în legislația națională a  Directivei nr. 
2000/60/CEE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui 
cadru de politică comunitară în domeniul apei: 
- H.G. nr. 775/2013 cu privire la hotarele districtelor bazinelor și sub-bazinelor hidrografice 
și hărțile speciale în care sunt determinate. 
- H.G. nr. 867/2013 pentru aprobarea Regulamentului-tip privind modul de constituire și de 
funcționare a Comitetului districtului bazinului hidrografic. 
- H.G. nr. 866/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de elaborare şi de 
revizuire a Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic. 
- H.G. nr. 890/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a 
mediului pentru apele de suprafață. 
- H.G. nr. 932/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la monitorizarea şi 
evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane. 
- H.G. nr. 931/ 2013 privind aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a 
apelor subterane. 
- H.G. nr. 779/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la planificarea gestionării 
secetei. 
- H.G. nr. 802 / 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de deversare a 
apelor uzate în corpurile de apă. 
- H.G. nr. 881/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, delimitarea și 
clasificarea corpurilor de apă. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

46 
 
- H.G. nr. 950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerințele de colectare, 
epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau corpuri de apă pentru 
localitățile urbane și rurale. 
- H.G. nr. 728/2014 privind aprobarea Listei corpurilor de apă de suprafață, a zonelor și a 
fîșiilor de protecție, precum și a Listei construcțiilor hidrotehnice gestionate de 
autoritatea administrativă de gestionare a apei. 
- H.G. nr. 814/2017 cu privire la aprobarea Planului de gestionare a districtului bazinului 
hidrografic Nistru. 
- H.G. nr. 444/2022 cu privire la aprobarea Planului de gestionare a districtului bazinului 
hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră. 
- H.G. nr. 590/2016 privind Concepția reformei sistemului național de gestionare, 
prevenire și reducere a consecințelor inundațiilor asupra mediului. 
- H.G. nr. 736/2020 cu privire la aprobarea Metodologiilor de identificare și desemnare a 
zonelor vulnerabile la nitrați și zonelor sensibile la nutrienți. 
- H.G. nr. 491/2019 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemul informațional 
automatizat „Cadastrul de stat al apelor”. 
- H.G. nr. 183/2022 cu privire la aprobarea Regulamentului Cadastrului de stat al apelor 
format de Sistemul informațional automatizat „Cadastrul de stat al apelor”. 
- H.G. nr. 836 din 29 octombrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea 
poluării apelor din activități agricole. 
- H.G. nr. 657/2024 pentru aprobarea Metodologiei privind analiza presiunilor și evaluarea 
riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice. 
- H.G. nr. 648/2024 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea și desemnarea 
corpurilor de apă de suprafață ca fiind artificiale sau puternic modificate. 
- H.G. nr. 709/2024 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea modificărilor 
hidromorfologice și monitorizarea și evaluarea corpurilor de apă. 
- H.G. nr. 949/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind zonele de protecție sanitară 
a prizelor de apă. 
- H.G. nr. 562/2020 cu privire la aprobarea Planurilor de gestionare a riscului la inundații. 
- H.G. nr.227/2025 cu privire la aprobarea Metodologiei de clasificare și evaluare a stării 
corpurilor de apă subterană. 
- HG nr. 70/2025 cu privire la aprobarea Planului de gestionare a districtului bazinului 
hidrografic Nistru, ciclul II (2025-2030). 
Prevederile ce țin de raportare în adresa Comisiei UE vor fi transpuse în anul 2026, operînd 
modificări la Legea apelor 272/2011. Referitor la transpunerea prevederilor  Directivei 
2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind 
standardele de calitate a mediului în domeniul apei, menționăm actele normative: 
- H.G. nr. 890 din 12 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la 
cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafață. 
- H.G. nr. 932 din 20 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la 
monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane. 
- H.G. nr. 802 din 9 octombrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de 
deversare a apelor uzate în corpurile de apă. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

47 
 
- H.G. nr. 950 din 25 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerințele de 
colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau corpuri de apă 
pentru localitățile urbane și rurale. 
- H.G. nr. 651/2023 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea și 
monitorizarea calității apei potabile. 
Directiva nr. 2007/60/CE din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscului de 
inundații a fost transpusă prin Legea apelor nr. 272/2011 și Regulamentul cu privire la gestionarea 
riscurilor de inundații, Planurile de gestionare a riscului la i nundații precum și o serie de acte 
departamentale relevante. Cadrul normativ relevant managementului riscului de inundații: 
- H.G. nr. 887 din 11 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la 
gestionarea riscurilor de inundații. 
- H.G. nr. 590 din 21 iunie 2018 cu privire la aprobarea Concepției reformei sistemului 
național de gestionare, prevenire și reducere a consecințelor inundațiilor. 
- H.G. nr. 562/2020 cu privire la aprobarea Planurilor de gestionare a riscului la inundații. 
- H.G. nr. 433/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind digurile de protecție contra 
inundațiilor. 
- H.G. nr. 1030/2000 cu privire la aprobarea Schemei de protecţie a localităţilor din 
Republica Moldova împotriva inundaţiilor. 
Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind 
protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării este parțial transpusă în legislația 
națională. Pe lângă Legea apelor nr. 272/2011, o mare parte d in prevederi sunt transpuse în 
Regulamentul privind cerințele de calitate a apelor subterane, elaborat în 2013. Reglementări 
suplimentare sunt incluse și în Regulamentul cu privire la monitorizarea şi evidența sistematică a 
stării apelor de suprafață şi a apelor subterane, sau în Regulamentul privind condițiile de deversare 
a apelor uzate în corpurile de apă. Cadrul normativ relevant prevenirii poluării apelor subterane: 
- H.G. nr. 932 din 20 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la 
monitorizarea şi evidența sistematică a stării apelor de suprafață şi a apelor subterane. 
- H.G. nr. 931 din 20 noiembrie 2013 privind aprobarea Regulamentului cu privire la 
cerințele de calitate a apelor subterane. 
- H.G. nr. 802 din 9 octombrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de 
deversare a apelor uzate în corpurile de apă. 
- H.G. nr. 736/2020 cu privire la aprobarea Metodologiilor de identificare și desemnare a 
zonelor vulnerabile la nitrați și zonelor sensibile la nutrienți. 
- H.G. nr. 836 din 29 octombrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea 
poluării apelor din activități agricole 
Ce ține de Directiva nr. 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați 
proveniți din surse agricole,  întrucât agricultura reprezintă una dintre ramurile majore ale 
economiei Republicii Moldova, unde terenurile agricole reprezintă aproximativ 74% din suprafața 
totală a țării, aplicarea îngrășămintelor (în special a nitraților) în cantități excesive și fără măsurile 
de precauție necesare, duce la poluarea apelor de suprafață și subterane cu nitrați și la dezvoltarea 
eutrofizării în corpurile de apă de suprafață - râuri, lacuri, precum și ape subterane. Pentru a 
preveni deteriorarea calității apei, în baza c ondițiilor naturale ale solului, terenului, climei și 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

48 
 
hidrogeologiei, au fost identificate și desemnate zonele vulnerabile la nitrați din Republica 
Moldova. De asemenea a fost elaborat cadrul normativ aferent, care asigură transpunerea parțială 
a Directivei la nivel național. 
- H.G. nr. 836 din 29 octombrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea 
poluării apelor din activități agricole. 
- H.G. nr. 736/2020 cu privire la aprobarea Metodologiilor de identificare și desemnare a 
zonelor vulnerabile la nitrați și zonelor sensibile la nutrienți. 
- Ordinul ministrului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului nr. 160 din 27.07.2020 
cu privire la aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva 
poluării cu nitrați din surse agricole. 
- H.G. nr. 115/2013 privind controlul nitraților în produsele alimentare de origine vegetală. 
- H.G. nr. 268/2012 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Fertilizanți minerali. 
Cerințe esențiale”. 
Directiva Consiliului nr. 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale,  
este transpusă prin Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate 
în sistemul de canalizare și/sau emisare pentru localitățil e urbane și rurale, Hotărîrea Guvernului 
nr.950/2013 și parțial în următoarele acte: 
- H.G. nr. 199/2014 cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014 
– 2030). 
- H.G. nr. 802 din 9 octombrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de 
deversare a apelor uzate în corpurile de apă. 
- H.G. nr. 890 din 12 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la 
cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafață. 
- H.G. nr. 949 din 25 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind zonele de 
protecție sanitară a prizelor de apă. 
- H.G. nr. 651/2023 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea și 
monitorizarea calității apei potabile. 
- Dispoziția Guvernului nr. 200 /13 noiembrie 2024 pentru aprobarea Foii de parcurs pentru 
implementarea Directivei Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor 
urbane reziduale.  
Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 
privind cerințele minime pentru reutilizarea apei.  Legislația națională nu este aliniată la 
prevederile Regulamentului, dar sunt în proces de implementare măsuri, care vor facilita luarea 
deciziilor argumentate. În acest sens, cu suportul Institutului de Mediu din Stockholm, în perioada 
2024-2025 este elaborat Studiul privind potențialul de reutilizare a apelor uzate în agricultură , 
care va investiga utilizarea apelor uzate epurate ca sursă alternativă pentru irigație, se vor analiza 
metodele optime de utilizare a acestor ape, având în vedere calitatea și cantitatea lor disponibilă, 
compatibilitatea cu solul, precum și avantajele și  riscurile asociate. În plus, studiul va estima 
costurile pentru implementarea sistemelor de tratare a apei. Ulterior va fi elaborat Regulamentul 
național de reutilizare a apelor, în vederea alinierii la Regulamentul UE, activitate planificată 
pentru anul 2026, în baza concluziilor Studiului realizat. 
27.3.1.2. Cadrul administrativ 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

49 
 
Pornind de la ideea că apa nu este un produs comercial oarecare, ci un patrimoniu natural, 
o resursă strategică de siguranță și securitate națională, apele de suprafață și subterane fac parte 
din domeniul public al statului, iar Guvernul coordonează activi tatea tuturor autorităţilor publice 
cu atribuţii în domeniul apelor și aprobă cadrul normativ necesar gestionării domeniului. 
Ministerul Mediului (MM)  este autoritatea administrației publice centrale responsabilă 
de gestionarea și protecția resurselor de apă, de administrarea terenurilor fondului apelor și a 
construcțiilor hidrotehnice proprietate a statului, cu excepția terenurilor din afara fâșiei riv erane 
de protecție a apelor și a construcțiilor hidrotehnice proprietate a statului, identificate ca părți 
componente ale sistemelor de irigare și/sau de desecare, precum și a terenurilor din afara fâșiei 
riverane de protecție a apelor aferente altor obiec tive de infrastructură tehnico-edilitară, necesare 
pentru a exploata, a întreține și a repara sistemele de irigare și/sau de desecare proprietate publică 
a statului, gestionate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare și administrate de Ministerul 
Agriculturii și Industriei Alimentare. MM elaborează politicile, actele normative, planurile ce 
trebuie aprobate de Guvern, precum şi modificările necesare pentru aducerea legislaţiei în 
conformitate cu cerinţele europene; asigură, în comun cu Ministerul Sănă tăţii, respectarea 
legislaţiei privind calitatea şi protecţia apelor; încurajează şi promovează participarea societăţii 
civile şi a tuturor părţilor interesate la consultarea și dezbaterea unor anumite proiecte în domeniul 
apelor de interes naţional; asigu ră cooperarea internaţională şi coordonarea desfăşurării 
activităţilor ce rezultă din tratate internaţionale. În cadrul MM activează Direcția politici de 
management integrat al resurselor de apă, constituită din 7 state de personal. La moment în cadrul 
Direcției activează 5 persoane. 
Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei”, reformată în decembrie 
2024 pe baza Agenției „Apele Moldovei”, prin comasarea cu alte 3 întreprinderi de stat, în scopul 
de a crea o instituție capabilă să gestioneze resursele de apă și să implementeze politicile statului 
în acest domeniu. Autoritatea înt reprinde măsuri de implementare a legislaţiei în domeniul 
gestionării și protecției resurselor de apă şi participă la elaborarea şi la implementarea de 
programe, de planuri şi de măsuri în gestionarea apelor. Aceasta gestionează terenurile fondului 
apelor și construcțiile hidrotehnice proprietate a statului. De asemenea, IP Administrația Națională 
„Apele Moldovei” coordonează și monitorizează crearea și funcționarea comitetelor districtelor 
bazinelor hidrografice și a comitetelor subbazinelor. 
Efectivul-limită al Instituției Publice Administrația Națională „Apele Moldovei” este 
stabilit în număr de 84 de unități de personal. (la moment instituția se află în proces de 
disponibilizări/angajări în contextul noii structuri aprobate). 
Ce ține de monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, 
instituțiile responsabile de monitoringul resurselor de apă sunt Agenția de Mediu, Serviciul 
Hidrometeorologic de Stat și Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale. 
Agenția de Mediu  creează și asigură funcționarea sistemului de monitoring al calității 
apelor de suprafață, administrând rețeaua națională de monitoring al calității apelor de suprafață. 
Aceasta asigură funcționarea Laboratorului pentru calitatea apei și efectuează măsurări, analize și 
investigații privind calitatea apelor de suprafață și subterane în conformitate cu programele de 
monitoring al calității apelor de suprafață. 
În cadrul Agenției de Mediu activează Laboratorul de referință de mediu, care include și 
Laboratorul pentru calitatea apei, în care din cele 12 funcții disponibile, sunt ocupate 9. 
  Serviciul Hidrometeorologic de Stat este instituția competentă care monitorizează starea 
și evoluția condițiilor meteorologice și hidrologice de pe teritoriul țării în scopul protejării 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

50 
 
populației împotriva fenomenelor meteorologice și hidrologice periculoase, pentru prevenirea sau 
diminuarea pagubelor ce pot fi cauzate de acestea. De asemenea acesta colectează, prelucrează, 
analizează, evaluează și sintetizează sistematic datele privind condițiile meteorologice, 
hidrologice, agrometeorologice și climatice colectate și prelucrate pe teritoriul țării etc. Astfel, 
SHS este instituția responsabilă și cu monitorizarea, colectarea, analizarea și prelucrarea datelor 
hidrologice ale corpurilor de  apă. În cadrul SHS activează Centrul Hidrologic care include 50 
poziții (toată țara), ocupate 48. 
  Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale  este responsabilă de cercetarea, 
înregistrarea și reglementarea utilizării resurselor minerale, inclusiv exploatarea și monitorizarea 
stării apelor subterane. În cadrul Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale activează Direcția 
Geologică, responsabilă de monitorizarea și cercetarea apelor subterane. Direcția este constituită 
din 5 funcții, la moment fiind vacante 2. Gestionarea resurselor de apă subterană este asigurată de 
către Direcția folosirea subsolului, constituită din 5 funcții, la moment fiind vacante 3 funcții.  
  Inspectoratul pentru Protecția Mediului  (IPM) este  autoritatea administrativă în 
subordinea Ministerului Mediului, împuternicită să efectueze supravegherea și controlul de stat în 
domeniul protecției mediului și utilizării resurselor naturale. În domeniul protecției resurselor de 
apă, acesta e fectuează controlul privind conformitatea utilizării resurselor de apă, respectarea 
normelor de consum, utilizarea rațională și deținerea actelor permisive în domeniul gestionării 
apelor. Totodată, acesta controlează modul de funcționare a stațiilor de epu rare şi respectarea 
condiţiilor de calitate a apelor uzate evacuate, potrivit reglementărilor în vigoare precum și 
exercită controlul privind respectarea condiţiilor de utilizare a resurselor de apă și de deversare a 
apelor uzate potrivit actelor permisive deținute. 
  În cadrul IPM, aparatul central, activează Direcția control gestionare resurse de apă și aer 
atmosferic, constituită din 5 persoane. La moment în cadrul Direcției activează o singură persoană 
cu atribuții în domeniul resurselor de apă. Este de menționat c ă domeniul alimentare cu apă și 
sanitație este în responsabilitatea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, 
politicile în domeniul irigației  – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Agenția 
Națională pentru Sănătate Publică  este o instituție administrativă subordonată Ministerului 
Sănătății, responsabilă de calitatea apei potabile, zonele de îmbăiere și calitatea apelor de suprafață 
adiacente punctelor de captare a apei potabile. De asemenea, asigură elaborarea și implementarea 
reglementărilor sanitare și analizează riscurile pentru sănătatea publică. 
 
 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Direcției politici în 
domeniul aprovizionării cu apă și sanitație (personal 5 unități, 3 unități completate) este 
responsabil de elaborarea proiectelor de acte normative și documente de politici în domeniul 
dezvoltării sectorului de alimentare cu apă și sanitație, inclusiv reglementarea serviciilor, 
regionalizarea serviciilor, dezvoltarea infrastructurii și atragerea investițiilor în domeniul 
alimentării cu apă și sanitației. 
 
  Concomitent este de remarcat, că pentru fiecare district al bazinului hidrografic, Ministerul 
Mediului a format câte un comitet al districtului bazinului hidrografic , care este o structură 
consultativă ce are competența de a participa la activitățile de gestionare eficientă a resurselor de 
apă în limitele districtului bazinului hidrografic respectiv. Scopul Comitetului este de a asigura o 
colaborare eficientă între autoritățile administrației publice centrale și teritoriale de gestionare și 
protecție a apelor și autoritățile administrației publice locale, utilizatorii de apă din districtul 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

51 
 
bazinului hidrografic respectiv, beneficiarii serviciilor de gestionare a apelor, reprezentanții 
instituțiilor de cercetări științifice, organizațiile societății civile privind problemele de gestionare, 
utilizare și protecție a resurselor de apă de pe teritoriul districtului bazinului hidrografic respectiv. 
Printre sarcinile de bază ale acestora se numără consultarea Ministerului Mediului la elaborarea, 
modificarea şi completarea Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic, inclusiv la 
determinarea priorităţilor folosinţei apei în cadrul districtului bazinului hidrografic, la elaborarea 
măsurilor şi determinarea termenelor de implementare a acestora şi a rezultatelor planificate, 
precum și recomandarea priorităţilor de finanţare. 
  
27.3.2.  Planuri de viitor 
Conform recomandărilor din cadrul RE 2023 și 2024 este necesară continuarea eforturilor 
de armonizare a cadrului normativ, precum și accelerarea activităților de implementare a politicilor 
în domeniu. Este necesară consolidarea capacităților de monitorizar e a resurselor de apă, precum 
și realizarea proiectelor de infrastructură care să asigure accesul populației la surse sigure de apă, 
precum și asigurarea colectării și epurării apelor uzate în mod eficient, cu evaluarea posibilității 
de reutilizare a acestora. 
27.3.2.1. Planuri legislative 
Pe partea ce ține de  Planuri legislative sunt planificate: 
- Proiect de modificare a Legii apelor 272/2011, în vederea asigurării transpunerii aspectelor 
ce țin de raportare în adresa Comisiei UE. 
-  
- Proiect de lege pentru aprobarea Secțiunii specializate „Apă și sanitație” a Planului de 
amenajare a teritoriului național; 
- Proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 303/2013 privind serviciul public de 
alimentare cu apă și de canalizare; 
- Proiect de Hotărîre de Guvern privind modificarea H.G. nr. 950/2013 pentru aprobarea 
Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în 
sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale; 
- Proiect de Hotărîre de Guvern privind modificarea H.G. nr. 931/2013 privind aprobarea 
Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a apelor subterane; 
- Proiect de Hotărîre de Guvern privind modificarea H.G. nr. 562/2020 cu privire la 
aprobarea Planurilor de gestionare a riscului de inundații; 
- Proiect de Hotărîre de Guvern privind aprobarea Programului privind protecția apelor 
împotriva poluării cu nitrați din surse agricole; 
- Proiect de Hotărîre de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind cerințele 
minime pentru reutilizarea apei. 
- Proiect de Hotărîre de Guvern  cu privire la aprobarea H.G. privind Regulamentul calității 
apei pentru îmbăiere. 
Precum și alte acte normative (identificate ca necesare pe parcurs) care să contribuie la 
îmbunătățirea situației în domeniul gestionării resurselor de apă. Având în vedere că de la 1 
ianuarie 2025, la nivelul UE au intrat în vigoare noi cerințe față de co lectarea și epurarea apelor 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

52 
 
uzate, vor fi inițiate activitățile necesare de modificare și completare a cadrului normativ național, 
astfel încît să fie armonizat cu cerințele UE. 
27.3.2.2. Acțiuni de implementare a aquis -ului UE și consolidarea capacităților 
administrative 
- Activități și măsuri de consolidare a instituției nou create Instituția Publică „Administrația 
Națională „Apele Moldovei”; 
- Dotarea Laboratorului de Referinta al Agenției de mediu cu echipament și consumabile 
pentru implementarea Metodologiei de determinare a conținutului de grăsimi și uleiuri în 
apă; 
- Realizarea programului de cercetare/monitorizare pentru apele de suprafață în vederea 
identificării substanțelor poluante prioritare; 
- Activități de instruire -interpretarea datelor de monitoring; 
- Studiu privind potențialul de reutilizare a apelor uzate în agricultură; 
- Activități de instruire pentru fermieri/ asociații referitor la aplicarea Codului de bune 
practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole; 
- Implementarea proiectelor de infrastructură -alimentare cu apă, canalizare, stații de epurare 
a apelor uzate; 
- Consolidarea rețelei de monitorizare hidrometeorologică pentru gestionarea eficientă a 
bazinelor hidrografice și detectarea inundațiilor rapide; 
- Sistemul de prognoză și avertizare timpurie privind inundațiile rapide și inundațiile stabilit 
și operațional; 
- Modelarea hidrologică și hidraulică pentru evaluarea siguranței barajelor la diferite 
scenarii de inundații; 
- Realizarea unui studiu privind siguranța barajelor cu evaluarea riscurilor și organizarea 
instruirii în domeniul evaluării siguranței barajelor pentru inginerii local; 
- Elaborarea Ghidurilor privind evaluarea riscurilor pentru bazinele hidrografice folosite ca 
sursă de apă potabilă și pentru sistemele casnice de distribuire a apei potabile. 
- Elaborarea Raportului național anual privind calitatea apei potabile, și elaborarea 
Registrului. 
27.3.3.  Aspecte financiare 
Majoritatea activităților planificate este prevăzută a fi realizată cu suportul partenerilor de 
dezvoltare, prin intermediul proiectelor: 
- „Sprijin autorităților din RM în gestionarea durabilă a Nistrului”, susținut de Ambasada 
Suediei, implementat de PNUD Moldova, 
- „Reabilitarea infrastructurii hidrotehnice pentru atenuarea vulnerabilității la fenomenele 
extreme cauzate de schimbările climatice în Republica Moldova, finanțat de Agenția de 
Dezvoltare a Austriei. 
- „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova”, susținut de Banca Mondială. 
Costurile estimate pentru măsurile planificate constituie cca 2166303,44 mii MDL, inclusiv costul 
de implementare a proiectelor de infrastructură - alimentare cu apă, canalizare, stații de epurare a 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

53 
 
apelor uzate, care de fapt sunt cele mai costisitoare și urgente acțiuni. Dintre aceștia, 24391,27 mii 
MDL revin asigurării implementării acțiunilor normative de aliniere la aquis -ul UE (Anexa A) și   
2141912,17 mii MDL revin acțiunilor de implementare a aquis-ului UE și acțiunilor de dezvoltare 
a capacităților administrative (Anexa B).  
  
SUBCAPITOLUL 27.4. PROTECȚIA NATURII 
27.4.1. Prezentarea general a situației 
27.4.1.1. Cadrul legislativ 
  
          Legislația națională de bază care reglementează subcapitolele Restaurarea naturii, Păsări 
sălbatice (Wild Birds), Habitat (Habitats), Grădini zoologice (Zoo), Utilizarea animalelor în 
experimente (Animal Experiments), Accesul și împărțirea benefi ciilor (Access and Benefit 
Sharing (ABS)), CITES, Comerțul cu produse derivate din focă (Trade in Seal Products), Capcane 
cu pedală (Leghold Traps), este următoarea: 
 
  
Tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte 
- Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (Berna, 
19 septembrie 1979), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 
1546/1993; 
- Carta Mondială a Naturii (New York, 28 octombrie 1982), ratificată prin Hotărârea 
Parlamentului Republicii Moldova nr. 1546/1993; 
- Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională în special ca habitat al 
păsărilor acvatice (Ramsar, 2 februarie 1971), ratificată prin Hotărârea Parlamentului 
Republicii Moldova Nr. 504/1999; 
- Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de 
dispariție (Washington, 3 martie 1973) ratificată prin Legea nr. 1246/2000; 
- Protocolul de la Kyoto la Convenţia -cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la 
schimbarea climei (Kyoto 11 decembrie 1997), ratificată prin Legea nr. 29/2003; 
- Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn,23 iunie 
1979), ratificată prin Legea rr. 1244/2000; 
- Acordul privind conservarea păsărilor migratoare de apă african -eurasiatice (Haga, 16 
iunie 1995), ratificată prin Legea rr. 1244/2000; 
- Acordul privind conservarea Liliecilor în Europa (Londra, 04 decembrie 1991) ratificată 
prin Legea nr. 1244/2000; 
- Convenția privind Diversitatea Biologică (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992) ratificată prin 
Hotărîrea Parlamentului nr. 1546/1993 
- Protocolul de la Cartagena cu privire la Biosecuritate (Montreal, 29 ianuarie 2000), 
ratificată prin Legea 1381/2002; 
- Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și distribuirea corectă și 
echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora (Nagoya, 29 octombrie 2010), 
ratificată prin Legea nr. 117/2016; 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

54 
 
- Protocolul suplimentar Nagoya Kuala Lumpur privind răspunderea și repararea 
prejudiciului (Montreal, 29 ianuarie 2000), ratificată prin Legea nr. 96/2018; 
- Convenția privind peisajul european (Florența, 20 octombrie 2000), ratificată prin Legea 
nr. 536/2001; 
- Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier 
(Convenția de la Espoo), ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 
1546/1993; 
- Protocolul privind evaluarea strategică de mediu la Convenția privind evaluarea impactului 
asupra mediului în context transfrontalier ratificată prin Legea nr. 156/ 2018; 
- Convenției privind accesul la informație, justiție și participarea publicului la adoptarea 
deciziilor în domeniul mediului, ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii 
Moldova nr. 346/1999; 
- Convenția pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și \sau de 
deșertificare, ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 257/1998; 
- Tratatul internațional privind resursele genetice vegetale pentru alimentație și agricultură 
ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. nr. 257/1998. 
 
 
  
Republica Moldova este membră la următoarele Organizații internaționale 
- Uniunea Internațională privind Conservarea Naturii (Comisia pentru managementul 
ecosistemelor, Comisia pentru educație și comunicare, Comisia pentru politici de mediu, 
economice și sociale, Comisia pentru legislația mediului, Comisia pentru supraviețuirea 
speciilor, Comisia mondială pentru zonele protejate); 
- Organizația Mondială a Sănătății - Procesul ,,Mediul și Sănătatea”; 
- Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dundrii (Aria prioritară nr. 6 ,,Conservarea 
biodiversității, a peisajelor şi a calităţii aerului şi solurilor ”); 
- Comisia consultativă europeană pentru pescuit în apele interioare și acvacultură; 
- Platforma Științifico -Politică Interguvernamentală privind Biodiversitatea și Serviciile 
Ecosistemelor; 
- Fondul Global de Mediu; 
- Programul LIFE; 
- Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră. 
  
În ceea ce privește alinierea legislației naționale la cea a Uniunii Europene menționăm că: 
- Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 
privind conservarea păsărilor sălbatice este transpusă parțial în Legea nr. 439/1995 
regnului animal, care reglementează protecția și utilizarea animalelor sălbatice (mamifere, 
păsări, reptile, amfibii, pești, insecte, crustacee, moluște etc.) care viețuiesc în mod natural 
pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol și populează permanent sau temporar teritoriul 
Republicii Moldova, în Legea Nr. 55/2024 vânătorii și a protecției fondului cinegetic și în 
Legea nr. 94/2007 privind rețeaua ecologică. Cu toate acestea, anumite articole și anexe 
din Directivă, inclusiv articolele 9 (3), 10 (2), 11, 12 (1), 14 și Anexa V nu sunt încă 
transpuse în legislația națională. Articolele 12 (2), 13, 15, 16, 16a, 18, 19, 20 și Anexa VI, 
Anexa VII nu sunt transpozabile. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

55 
 
- Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor 
naturale și a speciilor de faună și floră este transpusă parțial în Legea nr. 239/2007 regnului 
vegetal, Legea nr. 439/1995 regnului animal, în Legea nr. 94/2007 privind rețeaua 
ecologică și în Legea Nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. În aceste 
acte sunt reglementate aspecte legate de conservarea habitatelor naturale și a speciilor de 
faună și floră, constituirea și dezvoltarea rețelei ecologice nați onale, precum și integrarea 
acesteia în rețeaua Emerald, inclusiv, procedurile şi modalităţile aplicate în procesul de 
evaluare a impactului asupra mediului al unor genuri de activitate planificate publice și 
private care pot avea un impact semnificativ as upra mediului din Republica Moldova sau 
din alte state. Articolele din Directivă care sunt transpuse parțial includ 1, 16, precum și 
anexe (I, II partea a, b; IV partea a, b; V a), b)), iar articolul 17 (1) nu este transpus. 
Articolele 5, 7, 8, 9, 17 (2), 19, 20, 21, 23, 24 nu sunt transpozabile. 
- Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția 
speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea este aliniat prin 
Legea nr. 239/2007 regnului vegetal și Legea nr. 439/1995 regnului animal. Artico lele 7, 
15, 18, 19, 20, 21 și 22 nu sunt relevante pentru aliniere. 
- Regulamentul (CE) nr. 865/2006 al Comisiei din 4 mai 2006 de stabilire a normelor de 
punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția 
speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea este parțial  aliniat 
prin Legea nr. 239/2007 regnului vegetal, Legea nr. 439/1995 regnului animal și prin H.G. 
nr. 866/2018 cu privire la aprobarea formularelor-tip ale actelor permisive. 
- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 792/2012 al Comisiei din 23 august 2012 de 
stabilire a modelelor pentru permisele, certificatele și alte documente prevăzute în 
Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și fl orei 
sălbatice prin controlul comerțului cu acestea și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 
865/2006 al Comisiei este parțial aliniat prin Legea nr. 239/2007 regnului vegetal, Legea 
nr. 439/1995 regnului animal și prin H.G. nr. 866/2018 cu privire la ap robarea 
formularelor-tip ale actelor permisive. Articolele 1, 2 și Anexa I sunt parțial aliniate. 
Articolul 3 și anexele (II, III, IV, V și VI) nu sunt aliniate, iar articolele 4 și 5 nu sunt 
relevante pentru aliniere. 
- Directiva nr. 1999/22/CE privind deținerea animalelor sălbatice în grădini zoologice este 
transpusă prin Legea nr. 136/2007 privind grădinile zoologice, care reglementează 
protejarea faunei sălbatice și conservarea biodiversității în grădinile zoologice, p recum și 
mecanismele de autorizare și control al acestora. 
- Directiva nr. 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 septembrie 
2010 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice este transpusă parțial în 
Legea nr. 211/2017 privind protecția animalelor folosite în scopuri experiment ale sau în 
alte scopuri științifice. Această lege reglementează autorizarea utilizării animalelor în 
scopuri experimentale și stabilește cerințele generale pentru utilizarea animalelor, 
condițiile privind efectuarea experimentelor, cerințele pentru metodel e folosite și pentru 
crescători, furnizori și utilizatori, precum și procedurile de autorizare și evaluare a 
proiectelor. 
- Directiva nr. 83/129/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 privind importul în statele 
membre de piei de anumiți pui de focă și de produse derivate din acestea este transpusă și 
Regulamentul (CE) nr. 1007/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din  16 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

56 
 
septembrie 2009 privind comerțul cu produse derivate din focă, Regulamentul de punere 
în aplicare (UE) nr. 2015/1850 al Comisiei din 13 octombrie 2015 de stabilire a normelor 
de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1007/2009 al Parlamentului European și al 
Consiliului privind comerțul cu produse derivate din focă sunt aliniate în Hotărîrea de 
Guvern nr. 763/2024 privind aprobarea Cerințelor la importul produselor derivate din focă. 
- Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului din 4 noiembrie 1991 de interzicere a 
utilizării capcanei cu pedală în Comunitate și de introducere în Comunitate a blănurilor și 
a produselor prelucrate de la anumite specii de animale sălbatice originare din țări care le 
capturează folosind capcana cu pedală sau alte metode în dezacord cu standardele 
internaționale de vânătoare cu capcane cu suferință minimă, Regulamentul (CE) nr. 35/97 
al Comisiei din 10 ianuarie 1997 de stabilire a dispozițiilor cu privire l a autorizarea 
blănurilor și a bunurilor care intră sub incidența Regulamentului (CEE) nr. 3254/91 al 
Consiliului, Decizia Consiliului nr. 97/602/CE din 22 iulie 1997 privind lista menționată 
la articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 și la 
articolul 1 alineatul (1) litera a) din Regulamentul (CE) nr. 35/97 al Comisiei sunt aliniate 
prin Hotărîrea de Guvern nr. 37/2025 privind interzicerea utilizării capcanelor cu pedală și 
introducerea pe piață a blănurilor și a produ selor prelucrate de la animalele sălbatice 
capturate cu capcana cu pedală 
- Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 
privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (text 
codificat), așa cum a fost modificată prin Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European 
și a Consiliului din 16 aprilie 2014, precum și prevederile art. 6 alin. (3) și (4) din Directiva 
92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a 
speciilor de faună și floră sălbatică, așa cum a fost modificată pr in Directiva 2013/17/UE 
din 13 mai 2013 sunt transpuse în Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra 
mediului. Această lege instituie mecanismele de evaluare a impactului asupra mediului 
pentru diverse activități planificate, publice și private, precum și evaluarea biodiversității, 
având scopul de a preveni sau minimiza impactul semnificativ asupra mediului și sănătății 
populației încă din etapele inițiale ale proiectului. Legea asigură, de asemenea, 
implementarea obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova. 
- Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind 
evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului este transpusă parțial în 
Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu. Legea stabilește ca drul juridic 
pentru efectuarea evaluării strategice de mediu, inclusiv procedura de evaluare în context 
transfrontalier, acolo unde este necesar. Scopul acesteia este asigurarea unui nivel înalt de 
protecție a mediului și prevenirea sau diminuarea efectelo r negative ale documentelor de 
politici și planificare asupra mediului și sănătății populației. 
- Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 
2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale este transpus în Legea nr. 82/2024 
privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar. Legea reglementeaz ă controalele 
oficiale pentru aplicarea legislației în domeniul alimentelor și furajelor, sănătății și 
bunăstării animalelor, sănătății plantelor și produselor de protecție a plantelor, asigurând 
astfel conformitatea cu reglementările europene relevante. 
- Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea 
materialului forestier de reproducere este transpusă în Legea nr. 44/2022 cu privire la 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

57 
 
producerea, comercializarea și utilizarea materialului forestier de reproducere. De 
asemenea, se transpune și Regulamentul (CE) nr. 1597/2002 al Comisiei din 6 septembrie 
2002, care stabilește norme pentru aplicarea Directivei 1999/105/CE, precum și 
Regulamentul (CE) nr. 2301/2002 al Comisiei din 20 decembrie 2002, care reglementează 
definiția „cantităților reduse de semințe”. În plus, Legea include și prevederi din art. 2, 4 
și anexa II din Decizia 2008/971/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind 
echivalența materialului forestier de reproducere produs în țări terțe, precum și orientările 
din Recomandarea 2012/90/UE a Comisiei din 14 februarie 2012 pentru prezentarea 
informațiilor privind loturile de material forestier de reproducere. 
Documente de politici și planificare care au ca obiectiv restaurarea naturii, conservarea, 
protecția, restabilirea și folosirea obiectelor regnului vegetal și animal, constituirea şi dezvoltarea 
reţelei ecologice naţionale,  rețelei Emerald , protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin 
controlul comerțului cu acestea, accesul la resursele genetice sunt: 
- Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” aprobată prin Legea nr. 
315/2022 avînd ca obiective fiind creșterea durabilă a suprafeței pădurilor și ariilor 
protejate; restabilirea rețelei ecologice naționale de arii naturale, restaurarea zonelor de 
protecție ale râurilor, stimularea plantării pădurilor private pe terenurile agricole  private, 
implementarea programului național de împădurire și extinderea a suprafețelor împădurite 
prin valorificarea terenurilor degradate din fondul de terenuri cu destinație agricolă și a 
altor categorii de terenuri, prin regenerarea terenurilor din fon dul forestier; ameliorarea 
metodelor şi a tehnicilor de îngrijire, de regenerare, de conservare și de reconstrucție 
ecologică, de valorificare rațională a produselor lemnoase de pădure şi de gestionare a 
pădurilor; crearea unor ecosisteme forestiere înalt productive și stabile; menținerea fâșiilor 
forestiere deja existente și contracararea practicilor de defrișare a acestora; crearea unui 
mecanism nou de finanțare a managementului forestier durabil, elaborarea unui mecanism 
de compensare a pierderilor în silvicultură și de plată pentru serviciile ecosistemice. 
- Programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030  aprobat 
prin H.G. nr. 624/2023 având ca obiective adaptarea sectorului forestier la schimbările 
climatice prin aplicarea practicilor complexe de conservare a biodiversității și printr -o 
abordare ecosistemică, conservarea stocului de carbon în păduri și incorporarea acestora 
în managementul forestier; adaptarea regulamentelor și practicilor de regenerare forestieră 
la necesitățile impuse de schimbările climatice; crearea și/sau reabilitarea sistemelor 
silvopastorale și agroforestiere; crearea și reconstrucția spațiilor verzi în localitățile urbane 
și rurale; crearea și consolidarea sistemelor de perdele forestiere pentru protecția 
terenurilor agricole și a căilor de comunicație; reconstrucția ecologică a arboretelor 
necorespunzătoare și vulnerabile la schimbările climatice. 
- Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor pentru perioada 2023-2032 
și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia pe perioada 2023 -2027 aprobat 
prin H.G. nr. 55/2023  are ca obiective: extinderea suprafețelor acoperite cu vegetație 
forestieră până la cel puțin 15% din suprafața țării până în anul 2032; 
reabilitarea/reconstruirea plantațiilor forestiere noi (110 mii ha) și a terenurilor (35 mii ha) 
până în anul 2032; diminuarea indicelui de fragmentare a pădurilor cu 0,75 unități (ceea ce 
înseamnă compactitate mai mare) prin îmbunătățirea conectivității ecologice cu habitatele 
asigurate pentru biodiversitate până în anul 2032; reducerea suprafeței de terenuri 
degradate cu 45 mii ha până în anul 2032; consolidarea sectorului forestier comunal prin 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

58 
 
extinderea suprafețelor împădurite și reabilitarea celor existente, instruirea personalului și 
elaborarea planurilor de management forestier (85 mii ha) până în anul 2032; consolidarea 
sectorului forestier privat prin extinderea suprafețelor împădurite, in struirea personalului 
și elaborarea planurilor de management forestier până în anul 2032; reducerea suprafeței 
terenurilor puternic erodate cu 15 mii ha până în anul 2032;  întărirea carcasei hidrologice 
prin împădurirea a 15 mii ha de fâșii riverane până în anul 2032; diminuarea proceselor de 
eroziune a solurilor și protejarea a circa 350 mii ha terenuri agricole prin 
crearea/reabilitarea a 10 mii de perdele forestiere de protecție a câmpurilor agricole până 
în anul 2032; consolidarea capacităților de dimi nuare a incidenței incendiilor forestiere 
prin elaborarea planurilor de management antiincendiar, precum și crearea infrastructurii 
antiincendiare în pădurile noi sau reabilitate (echipament, surse de asigurare cu apă, fâșii 
mineralizate, turnuri de pază ș i monitorizare etc.) –145 mii ha până în anul 2032; 
consolidarea capacităților de management al pajiștilor prin implementarea unor activități 
practice de creare și reabilitare a sistemelor silvopastorale – 5 mii ha până în 2032; 
ameliorarea habitatelor pen tru specii de floră și faună prin adăpost, migrație, hrană și 
satisfacerea altor necesități vitale. 
- Strategia de mediu pentru anii 2024 -2030 aprobată prin H.G. nr. 409/2024 are 
următoarele obiective: asigurarea conservării, restabilirii și utilizării durabile a 
ecosistemelor de apă dulce terestre și interioare și a serviciilor acestora, în special păduri 
și zone umede; promovarea implementării  managementului durabil al tuturor tipurilor de 
păduri, efectuarea lucrărilor silvotehnice, restabilirea pădurilor degradate și creșterea 
semnificativă a împăduririi și reîmpăduririi; luarea unor măsuri urgente și semnificative 
pentru a reduce degradarea habitatelor naturale, pentru a stopa pierderea biodiversității și, 
pentru a proteja și a preveni extincția speciilor amenințate; luarea unor măsuri urgente 
pentru a stopa braconajul și traficul de specii de floră și faună protejate, precum și pentru 
a face față problemelor puse de cererea și oferta de produse ilegale de specii sălbatice; 
adoptarea și implementarea măsurilor pentru a preveni introducerea și a reduce 
semnificativ impactul speciilor invazive asupra ecosistemelor terestre și acvatice și pentru 
a controla și a eradica speciile prioritare; integrarea și monitorizarea valorilor 
biodiversității și a ecosistemelor în planificarea națională și locală, procesele de dezvoltare, 
strategii, planurile de reducere a sărăciei și planurile de amenajare a teritoriilor; protejarea 
și restabilirea ecosistemelor legate de apă, inclusiv păduri, zone umede, râuri, acvifere și 
lacuri; gestionarea și protecția durabilă a ecosistemelor pentru a evita impacturile negative 
semnificative, inclusiv prin consolidarea reziste nței acestora, și luarea de măsuri pentru 
restaurarea acestora; eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat. 
- Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030 , 
aprobat prin H.G. nr. 659/2023 are următorul obiectiv specific privind biodiversitatea: 
reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a gazelor cu efect de seră (GES) provenite 
din sectorul agricol cu 44% şi reducerea de GES condiţionată până la 47% compa rativ cu 
anul 1990. Impactul rezultat din implementarea măsurilor: protejarea, restaurarea și 
promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, 
combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de 
biodiversitate; conservarea biodiversității; reducerea presiunilor directe asupra 
biodiversității și promovarea utilizării durabile a resurselor naturale; asigurarea securității 
alimentare prin măsuri reziliente la schimbările climatice în sectorul agricol. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

59 
 
- Programul de promovare a economiei verzi și circulare  în Republica Moldova pentru 
perioada 2024-2028, aprobat prin H.G. nr. 495/2024, are ca unul din obiective includerea 
în Programul privind biodiversitatea a principiilor Pactului verde european în vederea 
refacerii ecosistemelor și sporirea biodiversității în spațiile urbane.   
- Programul de îmbunătățiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al 
resurselor de sol pentru anii 2021 -2025 și a Planul de acțiuni pentru anii 2021 -2023 
privind implementarea acestuia , aprobat prin H.G. nr. 864/2020 are următoarele 
obiective generale: racordarea sistemului de cercetare și învățământ la prioritățile 
domeniului; prevenirea și combaterea eroziunii solului; ameliorarea solurilor terenurilor 
agricole; conservarea şi sporirea fertilităţii solurilor terenurilor agricole. 
- Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2023 -2030, aprobat 
prin H.G. nr. 56/2023, are ca unul din obiectivele generale fortificarea potențialului 
sectorului agricol primar și promovarea practicilor agricole inteligente, durabile și 
reziliente la schimbările climatice și stabilind ca direcții prioritare ado ptarea practicilor 
moderne de valorificare și gestionare eficientă a resurselor de apă și extinderea suprafețelor 
irigate pentru asigurarea rezilienței climatice, implementarea tehnologiilor și a măsurilor 
de stimulare a implementării principiilor bioeconomiei și a economiei circulare, sprijinirea 
și consolidarea protecției mediului prin conservarea biodiversității, protecției apelor, a 
solului și promovarea utilizării practicilor ecologice agricole, sprijinirea valorificării 
surselor de energie regenerabil ă în cadrul exploatațiilor agricole, inclusiv utilizarea 
deșeurilor de origine vegetală și animală. 
  
Legislația națională relevantă: 
  
- Codul Silvic nr. 69/2024 stabilește cadrul normativ privind gestionarea durabilă a fondului 
forestier, conservarea și restabilirea diversității biologice, indiferent de tipul de proprietate, 
precum și folosirea rațională și asigurarea cu resurse forestiere a necesităților actuale și de 
viitor ale societății. 
- Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător reglementează conservarea 
biodiversității și protecția monumentelor naturii. 
- Legea nr. 1102/1997 cu privire la resursele naturale reglementează relațiile din domeniul 
folosirii, protecției și reproducerii resurselor naturale în scopul asigurării securității 
ecologice și dezvoltării durabile a țării. 
- Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat - stabileşte bazele 
juridice ale creării şi funcţionării fondului ariilor naturale protejate de stat, principiile, 
mecanismul şi modul lui de conservare, precum şi atribuţiile autorităţi lor publice centrale 
şi locale, ale organizaţiilor neguvernamentale şi ale cetăţenilor în acest domeniu. 
- Legea nr. 325/2005 cu privire la Cartea Roşie a Republicii Moldova reglementează relaţiile 
sociale în domeniul protecţiei, folosinţei şi restabilirii speciilor de plante şi animale 
dispărute, critic periclitate, periclitate, vulnerabile, rare şi nedeterminate, incluse în Cartea 
Roşie a Republicii Moldova, în scopul prevenirii dispariţiei şi asigurării conservării 
fondului lor genetic, stabileşte bazele juridice ale ţinerii Cărţii Roşii, atribuţiile autorităţilor 
publice de toate nivelurile şi ale instituţiilor ştiinţifice în domeniu. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

60 
 
- Legea nr. 55/2024 vânătorii și a protecției fondului cinegetic stabilește bazele juridice ale 
dezvoltării durabile, protecției, conservării și folosirii raționale a faunei de interes 
cinegetic, precum și drepturile persoanelor fizice privind practicarea vânătorii. 
- Legea nr. 172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor  stabilește 
măsuri tarifare și netarifare de reglementare a activități economice externe a statului, 
perfecționării evidenței statistice și a schimbului de informație referitoare la circulația 
mărfurilor pe plan extern, cu alinierea acestora la standardele internaționale. 
- Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător - 
scopul legii constă în instituirea unor prevederi unitare privind procedura de reglementare 
prin autorizare a activităţii de întreprinzător, care va fi aplicată de a utorităţile emitente 
persoanelor fizice şi persoanelor juridice pentru practicarea activităţii de întreprinzător sau 
a unei alte activităţi prevăzute de lege, conexă cu activitatea de întreprinzător şi 
indispensabilă ei. 
- Legea nr. 231/2006 privind identificarea şi înregistrarea animalelor - stabileşte principiile 
de bază ale organizării şi desfăşurării activităţii de identificare şi înregistrare a animalelor 
pe teritoriul Republicii Moldova. 
- Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară - stabileşte principalele norme şi 
cerinţe sanitare veterinare privind sănătatea și bunăstarea animalelor, identificarea 
animalelor, mișcarea acestora, mecanismul autorizării sanitar veterinare act ivităților de 
creștere și întreținere a animalelor. 
- Codul contravențional nr. 218/2008 care prevede sancțiuni pentru nerespectarea 
prevederilor legislației privind funcționarea gradinilor zoologice și a cerințelor de 
conservare și întreținere a animalelor sălbatice. 
- În vederea implementării cadrului normativ primar pe domeniul conservării, protecției, 
restabilirii și folosinței obiectelor regnului vegetal și animal, constituirea şi dezvoltarea 
reţelei ecologice naţionale, rețelei Emerald, protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin 
controlul comerțului cu acestea, protecția animalelor folosite în scopuri experimentale sau 
în alte scopuri științifice, accesul la resursele genetice și împărțirea beneficiilor au fost 
aprobate. 
- H.G. nr. 1107/2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la înfiinţarea, 
înregistrarea, completarea, păstrarea, exportul şi importul colecţiilor de animale şi plante 
din flora şi fauna sălbatică - regulamentul are drept scop coordonarea activităţilor şi 
instituirea controlului asupra înfiinţării, înregistrării, completării, păstrării, exportului şi 
importului colecţiilor de animale şi plante din flora şi fauna sălbatică de importanţă 
ştiinţifică, culturală, educaţională şi estetică. Regulamentul este e laborat în conformitate 
cu prevederile. 
- H.G. nr. 866/2018 cu privire la aprobarea formularelor -tip ale actelor permisive - sunt 
aprobate formularele-tip ale actelor permisive (autorizație pentru dobândirea de animale 
care nu constituie obiecte ale vânatului și pescuitului, acord pentru exportul/ importul 
animalelor sălbatice/plantelor sălbatice și Permis/Certificat CITES). 
- Hotărîrea Guvernului nr.318/2019 privind aprobarea Regulamentul cu privire la 
organizarea și funcționarea Comitetului național de etică pentru protecția animalelor 
folosite în scopuri experimentale sau în alte scopuri științifice. 
- H.G. nr. 793/2012 pentru aprobarea Normei sanitar -veterinare privind protecția și 
bunăstarea animalelor în timpul transportului. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

61 
 
- H.G. nr. 763/2024 privind aprobarea Cerințelor la importul produselor derivate din focă 
transpune Regulamentul (CE) nr. 1007/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 
din 16 septembrie 2009 privind comerțul cu produse derivate din focă, Regulamentul (UE) 
nr. 737/2010 al Comisiei din 10 august 2010 de stabilire a normelor de aplicare a 
Regulamentului (CE) nr. 1007/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind 
comerțul cu produse derivate din focă, Directiva Consiliului din 28 martie 1983 pr ivind 
importul în statele membre de piele de pui de focă și de produse derivate. 
- H.G. nr. 866/2018 cu privire la aprobarea formularelor -tip ale actelor permisive - sunt 
aprobate formularele-tip ale actelor permisive (autorizație pentru dobândirea de animale 
care nu constituie obiecte ale vânatului și pescuitului, acord pentru exportul/ importul 
animalelor sălbatice/plantelor sălbatice și Permis/Certificat CITES). 
- H.G. nr.793/2024 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii vânătorii și a protecției 
fondului cinegetic nr. 55/2024 reglementează modul de constituire a fondului cinegetic, 
reglementarea efectivului de animale de interes cinegetic în ariile naturale protejate de stat, 
organizarea și practicarea vânătorii. 
- H.G. nr. 782/2000 pentru aprobarea regulamentelor -cadru ale parcurilor naţionale, 
monumentelor naturii, rezervaţiilor de resurse şi rezervaţiilor biosferei. 
- H.G. nr.784/2000 pentru aprobarea Regulamentului -cadru cu privire la ariile cu 
management multifuncţional, Regulamentului -cadru cu privire la rezervaţiile naturale, 
Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile peisagistice şi Regulamentului -cadru cu 
privire la monumentele de arhitectură peisajeră. 
- H.G. nr.785/2000 pentru aprobarea Regulamentului -cadru cu privire la grădinile 
dendrologice, Regulamentului -cadru cu privire la grădinile zoologice, Regulamentului 
cadru cu privire la rezervaţiile ştiinţifice. 
- H.G. nr.1009/2000 despre aprobarea Regulamentului privind zonele protejate naturale şi 
construite. 
- H.G. nr. 803/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de instituire a 
regimului de arie naturală protejată. 
- H.G. nr. 665/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al zonelor umede de importanță 
internațională. 
- H.G. nr. 923/2014 pentru aprobarea Regulamentului de funcţionare a Parcului Naţional 
"Orhei". 
- H.G. nr. 122/2021 pentru aprobarea Regulamentului de funcţionare a Rezervaţiei biosferei 
„Prutul de Jos” nr. 122/2021. 
- Hotărîrea de Guvern nr. 414/2000 privind aprobarea Regulamentului Cadastrului 
obiectelor şi complexelor din fondul ariilor naturale protejate de stat. 
- Hotărîrea de Guvern nr. 1005/2004 privind aprobarea Regulamentului Cadastrului de stat 
al regnului animal. 
- Hotărîrea de Guvern nr. 211/2009 privind aprobarea Regulamentului Cadastrului 
obiectelor regnului vegetal. 
- H.G. nr. 43/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind testarea şi admiterea soiurilor 
în Catalogul soiurilor de plante transpune parţial Directiva 2002/53/CE a Consiliului din 
13 iunie 2002 privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole, regula mentul 
stabileşte procedurile de testare a soiurilor de plante şi admitere a acestora în Catalogul 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

62 
 
soiurilor de plante al Republicii Moldova în scopul utilizării acestora în producţie şi 
transpune parţial prevederile. 
- Ordinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr.91/2022 privind Componența 
și instituirea Comitetului național de etică pentru protecția animalelor folosite in scopuri 
experimentale sau in alte scopuri științifice. 
- Ordinul Ministerului Mediului nr. 105/2024 cu privire la aprobarea Ghidului privind 
evaluarea biodiversității care oferă îndrumări privind procedura, a documentelor tehnice și 
a condițiilor pentru luarea măsurilor necesare în vederea implementării mecanism ului de 
evaluare a biodiversității asupra activităților planificate. 
- Ordinul Ministerului Mediului nr. 80/2024 cu privire la aprobarea Ghidului pentru 
elaborarea planurilor de management pentru siturile Emerald. 
  
27.4.1.2. Cadrul administrativ 
  
Ministerul Mediului  prin Direcția politici în domeniul conservării naturii și 
biosecurității (personal: 6 unități, 5 completate), este responsabil de  elaborarea proiectelor de 
acte normative și documente de politici în domeniul conservării naturii, protecției, restabilirii și 
folosinței obiectelor regnului vegetal și animal, protecției resurselo r acvatice, constituirii şi 
dezvoltarii reţelei ecologice naţionale,  rețelei Emerald,  creării şi funcţionării fondului ariilor 
naturale protejate de stat, biosecurității. 
  
Agenția de Mediu prin Direcția monitoringul resurselor naturale (personal: 5 unități, 
3 completate) este responsabilă de monitoringul obiectelor regnului animal și vegetal, a resurselor 
biologice acvatice, a ariilor naturale protejate de stat și dezvoltarea sistemului de indicatori 
statistici din domeniu, eliberarea a utorizațiilor pentru colectarea obiectelor regnului vegetal, 
dobândirea de animale care nu constituie obiecte ale vânatului şi pescuitului, eliberarea acordurilor 
pentru exportul/importul animalelor sălbatice/plantelor sălbatice și permise/certificate CITE S, 
înregistrarea/reînregistrarea colecțiile de animale și plante din flora și fauna sălbatică. 
  
  Inspectoratul pentru Protecția Mediului  prin intermediul Direcției control fond 
forestier, arii naturale protejate și spații verzi  (personal: 15 unități, 8 completate), Direcției 
control resurse cinegetice și piscicole  (personal: 10 unități, 6 completate) și a subdiviziunilor 
teritoriale (personal: 219 unități, 209 completate)  exercită controlul privind protecția florei și 
faunei sălbatice, resurselor acvatice, ariilor naturale protejate și utilizării raționale a resur selor 
naturale. 
  
  Agenția „Moldsilva” prin Direcția fond forestier, arii protejate și regenerarea pădurii 
(personal: 5 unități, 5 completate) și Serviciul gospodărire cinegetică și vânătoare (personal: 2 
unități, 2 completate) este responsabilă de implementarea politicilor în domeniile silviculturii și 
cinegetici, dezvoltării durabile a fondului forestier proprietatea publică a statului, protecția și paza 
pădurilor şi faunei sălbatice, menținerea, conservarea, reconstrucția ecologică a pădurilor din ariile 
naturale protejate de stat, aflate în gestiune, asigură respectarea regimului de administrare a 
fondului ariilor naturale, conservarea și protecția obiectelor regnului vegetal și animal din aceste 
arii. 
  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

63 
 
  Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare prin Direcția medicină veterinară și 
siguranța alimentelor de origine animală (personal: 5 unități, 4 completate) este responsabil de  
elaborarea proiectelor de acte normative și documente de politici în domeniul sănătății și bunăstării 
animalelor, trasabilității animalelor, medicamentelor de uz veterinar, utilizării animalelor în 
proceduri, prin Direcția protecția plantelor și siguranța alimentelor de origine vegetală  
(personal: 5 unități, 3 completate) elaborarea proiectelor de acte normative și documente de politici 
în domeniul protecției plantelor și carantinei fitosanitare. 
  
  Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante prin Direcția testare VCU 
(Valoarea Culturală și de Utilizare) coordonează activitatea de testare a soiurilor  de plante  la 
indicii agronomici cantitativi și calitativi în cadrul stațiunilor sale de testare, amplasate în toate 
zonele pedo -climaterice ale republicii, în scopul evidențierii celor mai competitive soiuri , 
comparativ cu soiurile prezente pe piață, pregătirea și înaintarea propunerilor de înregistrare a 
noilor soiuri în Catalogul Soiurilor de Plante, prin Direcția testare DUS (Distinctivitate, 
Uniformitate, Stabilitate) efectuează examinarea tehnică a soiurilor noi de plante la condițiile de 
brevetabilitate în condiții de câmp, ce includ indicatori morfo-fiziologici, conform Metodologiilor 
unice de protecția soiurilor noi de plante (UPOV).  Prezintă Agenției de Stat pentr u Proprietatea 
Intelectuală (AGEPI) rapoartele tehnice al examinărilor pentru ulterioara eliberare a Brevetului 
pentru Soi de Plante, cu acordarea protecției  juridice la soiul respectiv.  Direcția dată menține 
baza de date a UPOV -ului și furnizează inform ația relevantă pentru completarea acestei baze, 
elaborează ghiduri de testare a soiurilor la distinctivitate, uniformitate, stabilitate pentru speciile 
rare de plante; (total personal pe ambele direcții: 54 unități, 47 completate). 
  
  Instituția Publică „Centrul pentru Ameliorarea și Reproducția animalelor” prin 
Direcția ameliorare și reproducție a animalelor   (personal: 2 unități, 1 completate) desfășoară 
activități în domeniul creșterii, selecției, ameliorării și testării animalelor pentru reproductie, 
recepționează și analizează informațiile primite de la exploatațiile zootehnice privind lucrările de 
selecție și ameliorare efectuate cu animalele de reproducție de diferite specii și rase; prezintă 
simestrial informația privind lucrările de selecție și ameliorare a efectivului de animale pe specii 
și rase în baza informației prezentate de către exploatațiile zootehnice. 
  
  Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor  prin Direcția sănătatea și 
bunăstarea animalelor (personal: 10 unități, 8 completate) este responsabil de supravegherea și 
controlul respectării normelor de sănătate, protecția și bunăstarea animalelor, identificarea și 
înregistrarea animalelor, autorizarea sanitar veterinară a activităților de creștere  și întreținere a 
animalelor, autorizarea și reglementarea utilizării animalelor în proceduri și în alte scopuri 
științifice, monitorizarea utilizării animalelor în proceduri, Direcția protecția plantelor exercită 
controlul și supravegherea de stat în domeniul carantina fitosanitară și certificarea producției 
vegetale. 
  
  Serviciul Vamal prin Direcția organizarea controlul vamal și facilitarea comerțului  
(personal: 23 unități, 23 completate),  subdiviziune structurală a Departamentului venituri și 
control vamal din cadrul Aparatului Central al Serviciului Vamal al Republicii Moldova este 
responsabil de controlul vamal al mărfurilor, bunurilor și mijloacelor de transport, precum și 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

64 
 
monitorizarea și controlul modului de administrare de către subdiviziunile vamale a formelor de 
control vamal. 
  
  Instituția Publică Universitatea de Stat din Moldova: 
  Grădina Botanică Națională (Institut) „Alexandru Ciubotaru prin  Laboratorul 
Resurse vegetale  (deține un potențial științific de 5 cercetători științifici și 3 specialiști 
coordonatori, inclusiv 3 doctori în științe) efectuează una din activitățile de bază ale grupului de 
cercetători, care este introducerea plantelor utile din flora spontană, repre zentată în colecție  de 
peste 100 specii de plante cu potențial terapeutic, aromatic, condimentar și melifer;  mobilizează 
genofondul de plante aromatice, completează colecțiile  cu specii noi, cercetează particularitățile 
ecologice și  biomorfologice  ale  speciilor endemice și introduse, evidențierea celor de perspectivă 
pentru economia națională reprezintă directiva de bază ale cercetărilor botanice actuale. Anual 
colecția se completează  cu 15-20 specii,  obținute prin schimbul internațional de semințe, precum 
și din flora spontană, prin  Laboratorul Embriologie și Biotehnologie  (deține un potențial 
științific de 7 cercetători științifici și 1 specialist coordonator, inclusiv 3 doctori în științe)  
efectuează activitățile de bază, cum sunt  fundamentarea științifică privind elaborarea tehnologiilor 
de înmulțire in vitro  a speciilor valoroase, de interes economic pentru Republica Moldova, 
introducerea și elaborarea tehnologiilor de cultivare prin tehnici convenționale și culturi in vitro a 
speciilor de plante lemnoase noi; bazându -se pe direcțiile de elaborare a tehnicilor de 
micropropagare in vitro  pentru specii noi introduse, stabilire a tehnologiilor in vitro, de 
aclimatizare a plantelor obținute și înființarea unor câmpuri experimentale. 
  
  Institutul de Ecologie și Geografie prin Laboratorul Ecosisteme Naturale şi 
Antropizate (deține un potențial științific de 12 cercetători) este responsabil de evaluarea stării 
ecosistemelor naturale/antropizate, argumentarea ştiinţifică a statutului de protecţie a 
patrimoniului lor natural, valuarea integrată a impactului antropic asupra ariilor naturale protejate 
de stat în scopul conservării şi extinderii lor, crearea, ținerea și completarea băncii de date a 
cadastrului ariilor naturale protejate de stat, evidenţierea şi argumentarea ştiinţifică de noi arii 
naturale protejate, evaluarea impactului antropic asupra componentelor mediului în context local 
şi transfrontalier. 
  
  Institutul de Zoologie format din Laboratorul Vertebrate Terestre (deține un potențial 
de 23 cercetători științifici) și este un centru de cercetări în domeniul zoologiei, ecologiei 
vertebratelor terestre, fiziologiei şi etologiei mamiferelor, păsărilor, reptilelor şi amfibienilor, atât 
în republică, cât şi în Sud – Estul Europeiși și Laboratorul Ihtiologie şi Acvacultură (deține un 
potențial de 10 cercetători științifici) este un centru de cercetări  științifice fundamentale și 
aplicative în vederea inventarierii ihtiofaunei, elaborării prognozei de perspectivă a stării 
funcționale a ecosistemelor acvatice şi recomandărilor de sporire a productivității piscicole în 
obiectivele acvatice. 
  
  Institutul de Genetică și Fiziologie și Protecție a Plantelor  prin Laboratorul Resurse 
Genetice Vegetale (personal: 8,75 unități, 12 completate) este responsabil de instituirea și 
menținerea a unui sistem național de conservare de lungă durată a agro biodiversității vegetale în 
Republica Moldova. Laboratorul este responsabil de crearea, completarea și menține rea Băncii 
naționale de gene cu păstrarea în colecții de bază și cele active a resurselor genetice vegetale pentru 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

65 
 
alimentație și agricultură, precum și a sistemului național de documentare a agro biodiversității 
vegetale.   
  
27.4. 2. Planuri de viitor 
27.4. 2.1. Planuri legislative 
  Restaurarea naturii, conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră 
sălbatică, protecția păsărilor sălbatice, controlul comerțului cu specii de floră și faună pe cale de 
dispariție, prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii s peciilor alogene invazive, accesul 
la resursele genetice și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea 
acestora,  prin asigurarea transpunerii complete a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 
1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, Directivei 
2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind 
conservarea și protecția păsărilor sălbatice, Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind 
protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, Regulamentului 
(CE) Nr. 865/2006 al Comisiei din 4 mai 2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a 
Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice 
prin controlul comerțului cu acestea,  Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 792/2012 al 
Comisiei din 23 august 2012 de stabilire a modelelor pentru permisele, certificatele și alte 
documente prevăzute în  Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor 
faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea și de modificare a Regulamentului 
(CE) nr. 865/2006 al Comisiei, Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și 
al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii 
speciilor alogene invazive, Regulamentului (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European și al 
Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de conformitate destinate utilizatorilor prevăzute 
în Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea corectă și echitabilă 
a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora în Uniune care reprezintă un angajament din 
Acordul de Asociere stabilit la art. 87, 368 și Anexa XI și o recomandare din raportul Comisiei 
Europene pentru anul 2023. 
Pentru asigurarea alinierii la Regulamentului (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și al 
Consiliului din 24 iunie 2024 privind restaurarea naturii se planifică: 
- elaborarea unei foi de parcurs care va sprijini procesul de implementare a obiectivelor 
stabilite în regulament; 
- aprobarea Programului privind Diversitatea Biologică pentru perioada 2025-2030. 
  
27.4.2.2. Acțiuni de implementare a acquis -ului UE și consolidarea capacităților 
administrative 
Asigurarea unui management eficient a ariilor naturale protejate, conservarea 
biodiversității și adaptarea la schimbările climatice prin crearea Agenției Arii Naturale Protejate, 
Dezvoltarea Sistemului Informațional Automatizat Registrul Ariilor Naturale P rotejate și 
elaborarea unei foi de parcurs pentru alinierea siturilor Emerald la standardele Natura 2000. 
Conform Raportului Comisiei Europene pentru anul 2023 și 2024, Republica Moldova trebuie, să-
și dezvolte capacitatea de management mai eficient în dom eniul protecției naturii, să continue să 
se pregătească pentru identificarea și pre -desemnarea siturilor care vor fi acoperite de rețeaua 
Natura 2000 și înființarea unui serviciu independent pentru ariile protejate în acest sens. 
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

66 
 
  
27.4.3. Aspecte financiare 
Costul acțiunilor privind transpunerea acquis -ului UE este de 2009 mii lei, costul pentru 
implementare a acquis-ului UE și consolidarea capacităților administrative fiind de 48,469 mii lei. 
Aceste cheltuieli vor fi suportate din bugetul de stat al Republicii Moldova. 
  
  
SUBCAPITOLUL 27. 5. CALITATEA AERULUI 
  
27.5.1. Prezentarea generală a situației 
Necesitatea elaborării și aprobării cadrului normativ privind calitatea aerului atmosferic 
rezultă din obiectivul de a crea un sistem integrat de monitorizare și management al calității 
aerului, precum și de a reduce emisiile de poluanți atmosferici, confo rm prevederilor Strategiei 
de Mediu pentru anii 2024 -2030, aprobată prin H.G. nr. 409/2024 . De asemenea, se va 
contribui la realizarea Obiectivului general 10 din SND "Moldova Europeană 2030" , aprobată 
prin Legea nr. 315/2022 - Asigurarea unui mediu sănătos și sigur. 
 
  
27.5.1.1. Cadrul Legislativ 
Calitatea aerului ambiental 
- Republica Moldova a aderat la Convenția asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe 
distanțe lungi ( CLRTAP), încheiată la Geneva pe 13 noiembrie 1979, prin H.G. nr. 
399/1995. 
- Republica Moldova a ratificat Convenția de la Minamata cu privire la mercur prin  Legea 
nr. 51/2017, care urmărește protejarea sănătății umane și a mediului prin reducerea 
emisiilor de mercur din sursele existente și din cele noi. 
- Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic, în calitate de lege-cadru, stabilește 
baza juridică pentru consolidarea capacităților instituționale de monitorizare și evaluare a 
calității aerului atmosferic. De asemenea, Legea nr. 98/2022 reglemen tează raporturile 
juridice asociate implementării sistemelor integrate, precum Sistemul Național Integrat de 
Monitorizare și Gestionare a Calității Aerului și Sistemul Național de Inventariere a 
Emisiilor de Poluanți Atmosferici. 
- Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic stabilește cadrul juridic pentru: 
1. praguri de evaluare și opțiuni pentru regimul de evaluare preliminară; 
2. obiective de calitate, criterii de agregare a datelor și metode de referință pentru evaluarea 
concentrațiilor poluanților atmosferici; 
3. delimitarea aglomerărilor și zonelor pe întreg teritoriul Republicii Moldova; 
4. criterii de amplasare a punctelor de prelevare pentru poluanții atmosferici; 
5. criterii de determinare a numărului minim de puncte de prelevare necesare pentru 
măsurătorile fixe ale poluanților atmosferici; 
6. informațiile ce trebuie incluse în planurile de calitate a aerului / de menținere a calității 
aerului atmosferic; 
7. cerințe privind informarea publicului. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

67 
 
- H.G. nr. 63/2025 privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic stabilește 
un mecanism pentru implementarea managementului calității aerului atmosferic, conform 
prevederilor Legii nr. 98/2022. Acest mecanism se bazează pe următoarele acț iuni de 
implementare: 
1. delimitarea aglomerărilor și zonelor  pe întreg teritoriul Republicii Moldova  pentru 
evaluarea calității aerului atmosferic și stabilirea punctelor potențiale de amplasare a 
stațiilor automate de monitorizare. Estimarea nivelurilor poluanților atmosferici se 
efectuează în raport cu obiectivele de sănătate și mediu, stabilite în Anex a nr.2 la Legea 
nr.98/2022; 
2.  stabilirea regimurilor și metodelor de evaluare a calității aerului atmosferic  - se 
realizează conform art. 21 din Legea nr.98/2022, bazându -se pe pragurile de evaluare 
prevăzute în anexa nr.3, precum și pe rezultatele măsurărilor preliminare și studiilor de 
modelare; 
3.   stabilirea criteriilor de clasificare a ariilor în regimuri de evaluare a calității aerului  
pe întreg teritoriul Republicii Moldova în cadrul SNMGICA, precum și procedura de 
determinare a numărului de puncte de prelevare necesare pentru monitorizarea poluanților 
atmosferici prin intermediul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului 
(RNMCA); 
4.  etapele elaborării inventarul național al emisiilor de poluanți atmosferici, prevăzuți în 
anexa nr.1 la Legea nr.98/2022, monitorizați în cadrul SNIEPA 
5.  numărul de puncte de prelevare probe de aer pentru asigurarea monitorizării poluanților 
atmosferici prin intermediul RNMCA 
6.   întocmirea metodologiei de elaborare a planurilor de calitate și de menținere a calității 
aerului cu scopul de a stabili procedurile necesare pentru crearea, aprobarea și 
implementarea eficientă a acestor planuri. 
7.   întocmirea listei unităților administrativ-teritoriale încadrate în regimuri de gestionare 
a ariilor din zone și aglomerări (regim de gestionare I sau II). 
Pentru monitorizarea poluanților atmosferici PM 10, PM 2.5, NO 2, CO, B(a)P și Ozon 
teritoriul Republicii Moldova este delimitat în următoarele cinci zone, specificate în anexa nr.1 la 
proiectul de Regulament, precum: 
1.      Zona Nord 
2.      Zona Centru 
3.      Zona Est 
4.      Zona Sud 
5.      Zona Sud-Est 
Pentru monitorizarea poluanților atmosferici SO 2, benzen, Pb, Cd, Ni, As, NO x teritoriul 
Republicii Moldova este delimitat într -o singură zonă, specificată în anexa nr.2 la proiectul de 
Regulament. Pentru monitorizarea tuturor poluanților atmosferici specificați în anexa nr.1 la Legea 
nr.98/2022, este stabilită o aglomerare - ce in clude teritoriul municipiului Chișinău (conform 
anexei nr.2 la proiectul de Regulament). Prevederile proiectului stipulează că în diverse zone și 
aglomerări se aplică regimuri de evaluare diferite. Pe baza rezultatelor evaluării, se stabilesc 
măsuri cuantificabile, implementate astfel încât să nu fie depășite valorile limită pentru poluanții 
atmosferici. 
Metodologia de elaborare a planurilor de calitate și menținere a calității aerului, specificată 
în anexa nr.2 la proiectul de hotărâre de Guvern, prevede două tipuri de planuri: 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

68 
 
- Planuri de calitate a aerului pentru zonele clasificate în regim de gestionare I; 
- Planuri de menținere a calității aerului pentru zonele clasificate în regim de gestionare II. 
Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale , instituie cadrul normativ cu privire la prevenirea 
poluării provocate de activitățile industriale și economice, în vederea reducerii emisiilor în aer, 
apă și sol. Legea creează sistemul de autorizare integrată de mediu/autorizare de mediu, instituie 
procedura de aplicare a celor mai bune tehnici disponibile și a regulilor generale pentru operatori, 
precum și sistemul de monitorizare a respectării condițiilor din autorizaț ia integrată de 
mediu/autorizația de mediu. 
Regulamentul privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, aprobat prin 
H.G. nr.593/2024, sprijină atingerea obiectivelor de calitate a aerului prin stabilirea 
angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pentru cinci poluanți atmosferici de origine 
antropogenă. Acest obiectiv va fi realizat prin elaborarea programului național de control al 
poluării atmosferice și a inventarului național de emisii, însoțit de un raport informativ de 
inventariere. 
Următoarele acte normative contribuie la îmbunătățirea calității aerului: 
- H.G. nr. 914/2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind limitarea emisiilor de 
compuși organici volatili (COV) cauzate de utilizarea de solvenți organici în anumite 
vopsele, lacuri și în produsele de refinisare a autovehiculelor stabilește limite pentru 
conținutul de COV; 
- H.G. nr. 587/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul emisiilor de 
compuși organici volatili (COV) generate de depozitarea și distribuția benzinei, de la 
terminale până la stațiile de alimentare cu produse petroliere, reglementează reducerea 
emisiilor de COV rezultate din evaporarea benzinei pe parcursul lanțului de depozitare și 
distribuție a carburanților. 
  
Analiza comparativă a transpunerii Directivei 2008/50/CE și ale Directivei 
2004/107/CE, aşa cum au fost modificate prin Directiva (UE) 2015/1480 
În conformitate cu angajamentele asumate prin anexa nr. XI, capitolul 16, din Acordul de 
Asociere (AA) dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (RM-UE), ratificat de Parlament 
prin Legea nr. 112/2014, Republica Moldova a transpus parțial Directiva 200 8/50/CE a 
Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și 
un aer mai curat pentru Europa și Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a 
Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile 
aromatice policiclice din aerul înconjurător. 
Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic și H.G. nr. privind monitorizarea și 
gestionarea calității aerului atmosferic transpun parțial Directiva 2008/50/CE privind calitatea 
aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa şi Directiva 2004/107/CE privind arsenicul, 
cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător, aşa cum 
au fost modificate prin Directiva (UE) 2015/1480 a Comisiei din 28 august 2015 de modificare a 
mai multor anexe l a Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE ale Parlamentului European și ale 
Comisiei prin care se stabilesc normele privind metodele de referință, validarea datelor și 
amplasarea punctelor de prelevare pentru evaluarea calității aerului înconjurător. 
Nu au fost transpuse articolele care nu au fost incluse pentru transpunere în Acordul de 
Asociere. Printre acestea se numără: 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

69 
 
- art. 15: Obiectivul național de reducere a expunerii la PM2.5 pentru protecția sănătății 
umane; 
- art. 21: Depășiri atribuite operațiunilor de nisipare sau sărare a drumurilor pe timp de iarnă; 
- art. 22: Amânarea termenelor de atingere a obiectivelor și exceptarea de la aplicarea 
anumitor valori-limită; 
- art. 24: Planuri de acțiune pe termen scurt; 
- art. 28: Măsuri de punere în aplicare. 
  
  În ceea ce privește metodele de măsurare de referință (art. 8), Legea nr. 98/2022 include 
doar partea descriptivă a acestor metode. Detaliile tehnice sunt reglementate prin H.G. nr.63/2025 
privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic, având în vedere faptul că acestea 
pot necesita actualizări frecvente. Alegerea de a reglementa aceste aspecte printr -un act normativ 
secundar se datorează procedurii complexe și de durată implicate de modificarea legii, ceea ce 
permite o adaptare mai rapidă și eficientă a normelor tehnice. 
  Anexa nr. 5 Criterii pentru determinarea numărului minim de puncte de prelevare, a fost 
transpusă, adaptându -se la realitățile demografice ale Republicii Moldova. Anexa nr. 6 a fost 
transpusă în lege doar în ceea ce privește partea descriptivă a metodelor.  Metodele de referință 
sunt reglementate prin H.G. nr. 63/2025, deoarece acestea pot necesita modificări mai frecvente. 
Procedura de modificare a legii este mult mai complexă și de lungă durată. 
  Unele anexe ale Directivei 2008/50/CE au fost integrate într -o singură anexă a Legii nr. 
98/2022, astfel: anexa nr. 11 - Valorile-limită pentru protecția sănătății umane, anexa nr. 12 - 
Pragurile de informare și alertă și anexa nr. 13 - Nivelurile critice pentru protecția vegetației au 
fost transpuse în anexa nr. 2 - Standardele privind calitatea aerului atmosferic. Anexa nr.14 
Obiectivul național de reducere a expunerii, valoarea -țintă și valoarea -limită pentru PM 2,5 nu a 
fost transpusă din motivul că nu a fost inclusă pentru transpunere în Acordul de Asociere ratificat 
prin Legea nr. 112/2014. 
  Art. 30 din Directiva 2008/50/CE și art. 9 din Directiva 2004/107/CE, care reglementează 
regimul de sancționare aplicabil, vor fi examinate suplimentar pentru a determina în ce măsură 
contravențiile prevăzute în Codul Contravențional și Codul Penal reflec tă sancțiuni "eficace, 
proporționale și cu efect de descurajare". În funcție de concluzii, se vor propune modificări 
relevante. 
2011/850/UE: Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 12 decembrie 2011 de stabilire a 
normelor pentru Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE ale Parlamentului European și ale 
Consiliului în ceea ce privește schimbul reciproc de informații și raportarea  privind calitatea 
aerului înconjurător [notificată cu numărul C(2011) 9068]  nu a fost transpusă în legislația 
națională. 
 
Prevederile Directivei 2008/50/CE și ale Directivei 2004/107/CE non aplicabile 
  Dispozițiile art. 29-35 din Directiva 2008/50/CE, precum și art. 6, art. 8 și art. 10 -12 din 
Directiva 2004/107/CE nu constituie obiect al transpunerii, deoarece stabilesc obligații specifice 
aplicabile statelor membre sau Comisiei Europene. Aceste obligații nu pot fi implementate înainte 
de aderarea la UE sau, în general, nu se supun transpunerii. 
 
  
  Angajamentele naționale de reducere a emisiilor 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

70 
 
Reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici astfel încât să contribuie 
eficient la atingerea obiectivului pe termen lung al Uniunii Europene privind calitatea aerului, 
conform orientărilor Organizației Mondiale a Sănătății. De asemenea, a ceastă reducere sprijină 
obiectivele Uniunii în domeniul biodiversității și protecției ecosistemelor, prin diminuarea 
nivelurilor și depunerilor de poluanți atmosferici care cauzează acidifiere și eutrofizare, precum și 
a nivelului de ozon sub pragurile și  cantitățile critice stabilite de Convenția asupra poluării 
atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi (Convenția LRTAP). 
Republica Moldova a aderat la Convenția asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe 
lungi (CLRTAP), încheiată la Geneva pe 13 noiembrie 1979, prin H.G. nr. 399/1995. 
Angajamentele internaționale de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși 
organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie, precum și reducerea emisiilor 
de negru de fum, sunt stipulate în Protocolul privind reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului 
de ozon troposferic (Protocolul de la Göteborg). Protocolul de la Göteborg a fost adoptat la 1 
decembrie 1999, iar Republica Moldova l-a semnat pe 23 mai 2000, însă nu la ratificat. 
  La nivelul UE, prevederile Protocolului de la Göteborg privind reducerea emisiilor 
naționale de anumiți poluanți atmosferici sunt reglementate prin Directiva (UE) 2016/2284 privind 
reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici așa cum a fost modificată ultima dată 
prin Directiva delegată (UE) 2024/299 și prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1522, care 
stabilește un format comun pentru programele naționale de control al poluării atmosferice, 
conform Directivei (UE) 2016/2284. 
  Prevederile Directivei (UE) 2016/2284 și ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 
2018/1522 au fost transpuse parțial la nivel național prin art. 33 din Legea nr. 98/2022 privind 
calitatea aerului atmosferic și prin Regulamentul privind reducerea emisiilor naționale de anumiți 
poluanți atmosferici, aprobat prin H.G. nr. 593/2024. HG nr. 593/2024 pentru aprobarea 
Regulamentului privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici a fost 
elaborat în conformitate cu prevederile capitolului IV „Mediul înconjurător”, Anexa XI, Cap.16 
din Acordul de Asociere, care stabilește obligația Republicii Moldova de a transpune prevederile 
Directivei CE 2001/81 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici, 
care a fost ulterior abrogată și înlocuită prin Directiva UE 2016/2284 privind reducerea emisiilor 
naționale de anumiți poluanți atmosferici. 
  Punerea în aplicare a HG nr. 593/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind reducerea 
emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici va contribui la atingerea obiectivelor stabilite 
în Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, Legea nr. 98/2022 privind calitatea 
aerului atmospheric, Legea nr.277/2018 privind substanțele chimice, Legea nr. 227/2022 privind 
emisiile industriale, Legea nr. 74/2024 privind acțiunile climatice și se aliniază la angajamentele 
asumate de țară pentru a co ntribui la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD -lor) 
stabilite în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (în continuare – SND), 
aprobată prin Legea nr.315/2022, în special Obiectivul general 10, care vizează asigurarea un ui 
mediu sănătos și sigur. 
  HG nr. 593/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind reducerea emisiilor naționale 
de anumiți poluanți atmosferici a creat cadrul juridic necesar pentru îmbunătățirea calității aerului 
atmosferic prin stabilirea angajamentelor naționale de reducere a e misiilor antropice de poluanți, 
în special, poluanți atmosferici cum ar fi dioxidul de sulf (SO 2), oxizii de azot (NO x), compușii 
organici volatili nemetanici (COVnm), amoniac (NH 3), particulele fine în suspensie (PM 2,5) – 
substanțe care afectează grav sănătatea umană. HG nr. 593/2024 pentru aprobarea Regulamentului 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

71 
 
privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici stabilește perioadele de 
reducere a emisiilor pentru cei 5 poluanți, începând cu anul 2030, având ca an de referință anul 
2020, și prevede: 
- reducerea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), până la 27%  către anul 2040; 
- reducerea emisiilor de oxizi de azot (NOX), până la 26% către anul 2040; 
- reducerea emisiilor de PM2,5, până la 29% către anul 2040; 
- reducerea emisiilor de amoniac (NH3), până la 4% către anul 2040 
- reducerea emisiilor de compuși organici volatili nemetanici (COVnm), până la 15% către 
anul 2040. 
Realizarea obiectivelor Regulamentului, aprobat prin HG nr. 593/2024 se va realiza prin 
elaborarea unui Program național de control al poluării atmosferice, care va include măsuri 
politico-juridice pentru asigurarea reducerii emisiilor de poluanți atmosfer ici. În Anexa nr. 3 a 
proiectului este stabilit formatul și conținutul minim al Programului de control al poluării, care se 
va elabora în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. 
De asemenea, Regulamentului, aprobat prin HG nr. 593/2024 conține prevederi referitoare 
la elaborarea  și raportarea inventarelor de emisii, prognozelor naționale de emisii, rapoartelor 
informative de inventariere (pentru toți poluanții atmosferici care fac obiectul Regulamentului). 
Limitarea conținutului total de compuși organici volatili în anumite vopsele, lacuri și în produsele 
de refinisare a autovehiculelor este reglementată prin H.G. nr. 914/2020 cu privire la aprobarea 
Regulamentului privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili cauzate de utilizarea de 
solvenți organici în anumite vopsele, lacuri și în produsele de refinisare a autovehiculelor. 
Reducerea emisiilor de compuși organici volatili rezultați din evaporarea benzinei de -a lungul 
lanțului de depozitare și distribuție a carburanților este prevăzută în H.G. nr. 587/2020 pentru 
aprobarea Regulamentului privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați 
din depozitarea și din distribuția benzinei de la terminale la stațiile de alimentare cu produse 
petroliere. 
  
Analiza comparativă a transpunerii Directivei (UE) 2016/2284 așa cum a fost 
modificată ultima dată prin Directiva delegată (UE) 2024/299 și ale Deciziei de punere în 
aplicare (UE) 2018/1522 
Prevederile art. 2 din Directiva (UE) 2016/2284 au fost transpuse parțial. Dispozițiile 
referitoare la zonele economice exclusive și zonele de protecție a mediului, inclusiv cele aplicabile 
Insulelor Canare, departamentelor franceze de peste mări, Madeira și Azore, nu sunt relevante în 
contextul Republicii Moldova. Art. 3 din Directiva (UE) 2016/2284 este transpus parțial, deoarece 
astfel de noțiuni cum ar fi: „trafic maritim internațional”, „zonă de control a poluării” și „legislația 
Uniunii privind controlul poluării aerului la sursă” nu sunt relevante pentru Republica Moldova. 
De asemenea, prevederile referitoare la emisiile provenite din transportul maritim intern către și 
dinspre zonele menționate la Art. 2(2) din Directiva (UE) 2016/2284 nu sunt relevante în contextul 
Republicii Moldova. Art. 4, Anexa nr.1 -3 din Directiva (UE) 2016/2284,  termenele au fost 
adaptate la realitățile transpunerii și implementării standardelor UE în Republica Moldova: 
- 2020 (Reg. UE) = 2030 (pentru RM); 
- 2029 (Reg. UE) = 2039 (pentru RM); 
- 2030 (Reg. UE) = 2040 (pentru RM). 
Referitor la stabilirea termenelor de atingere a angajamentelor de reducere a emisiilor de 
poluanți atmosferici, menționez că în urma analizei scenariilor identificate, experții naționali, în 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

72 
 
consultare cu experții Institutului Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate din Austria 
(IIASA), au concluzionat că scenariul cu anul de referință 2020 este cel mai fezabil pentru 
Republica Moldova. Acest scenariu reflectă în mod adecvat capacitatea țării de a gestiona poluarea 
aerului. După atingerea acestui nivel de îndeplinire a angajamentelor până în 2040, angajamentele 
pot fi recalculate pe baza unui scenariu mai ambițios. 
Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1522, care stabilește un format comun pentru 
Programele naționale de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284, a 
fost transpusă în Anexa nr. 3 la Regulamentul, aprobat prin HG nr. 593/2024 , cu adaptarea 
termenelor la realitățile Republicii Moldova, astfel: 
- 2020 (Reg. UE) = 2030 (pentru RM); 
- 2029 (Reg. UE) = 2039 (pentru RM); 
- 2025 (Reg. UE) = 2035 (pentru RM); 
- 2030 (Reg. UE) = 2040 (pentru RM). 
Directiva delegată (UE) 2024/299, care modifică Directiva (UE) 2016/2284 privind 
metodologia de raportare a prognozelor de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici, a fost 
integral transpusă în Anexa nr. 1, în Tabelul C și Tabelul D la Regulamentul privi nd reducerea 
emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, aprobat prin HG nr. 593/2024. 
  
Prevederile Directivei (UE) 2016/2284 așa cum a fost modificată ultima dată prin 
Directiva delegată (UE) 2024/299 și ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1522 non 
aplicabile 
- Dispozițiile Directivei (UE) 2016/2284, art. 2 (2), art. 3, pct. 12 - 14, art. 4 (3) (c) și (d), 
art. 5 (5) - (8), art. 6 (7) - (10), art. 7, art. 8 (6) și (7), art. 9 (3), art. 10 (2) - (4), art. 11- 13, 
art. 16, art. 17, art. 19 - 23 nu constituie obiect  al transpunerii întrucât stabilesc obligații 
specifice pe seama statelor membre sau a Comisiei, care nu pot fi implementate pînă la 
data aderării la UE sau, per general, nu se supun transpunerii. 
- Dispozițiile Directivei delegate (UE) 2024/299, art. 2 și art. 3 nu constituie obiect al 
transpunerii întrucât stabilesc prevederi UE care nu se supun transpunerii. 
- Comunicare a Comisiei – Orientări pentru elaborarea programelor naționale de control al 
poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 nu are caracter obligatoriu din 
punct de vedere juridic și reprezintă un ghid menit să sprijine autoritățile n aționale în 
elaborarea programelor naționale de control al poluării atmosferice. 
  
Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi 
Republica Moldova a aderat la Convenția asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe 
distanțe lungi (CLRTAP), încheiată la Geneva pe 13 noiembrie 1979, prin H.G. nr. 399/1995. Prin 
această convenție, țările semnatare își asumă angajamentul de a colabora pentru a limita, preveni 
progresiv și reduce emisiile proprii de poluanți atmosferici, în vederea combaterii p oluării 
transfrontaliere. Convenţia a intrat în vigoare în 1983. Acesta a fost extinsă de opt protocoale 
adiționale. 
Din cele 8 protocoale ale Convenției LRTAP, țara noastră a semnat 4 și a ratificat 3, printre 
care: Protocolul privind metalele grele, Protocolul privind poluanții organici persistenți și 
Protocolul privind Programul de monitorizare și evaluare a transportului pe distanțe lungi a 
poluanților atmosferici în Europa (EMEP). 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

73 
 
Republica Moldova a aderat la Protocolul din 1984 cu privire la finanțarea pe termen lung 
a Programului comun de monitorizare continuă și evaluare a transportului poluanților atmosferici 
pe distanțe lungi în Europa (EMEP) prin Legea nr.215/2015. RM raportează inventarierea 
poluanților atmosferici începând cu anul 2012. 
Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic, în calitate de lege -cadru, 
reglementează raporturile juridice legate de implementarea sistemelor integrate, inclusiv Sistemul 
Național Integrat de Monitorizare și Gestionare a Calității Aerului și Sis temul Național de 
Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici. 
Republica Moldova, în calitate de țară parte a Convenției LRTAP, transmite anual către 
Centrul EMEP pentru Inventarele și Proiecțiile Emisiilor, precum și către Secretariatul CLRTAP, 
următoarele rapoarte: 
- nomenclatura pentru Raportare (NFR) 
- raportul Informativ al Inventarului (IIR). 
RM raportează inventarierea poluanților atmosferici începând cu anul 2012 . Prin Legea nr. 
1018/2002, Republica Moldova a ratificat două protocoale ale Convenției LRTAP: Protocolul 
privind poluanții organici persistenți (Protocolul POPs) și Protocolul privind metalele grele, 
ambele adoptate la Aarhus pe 24 iunie 1998. 
Cerințele referitoare la producția, plasarea pe piață și utilizarea substanțelor cu conținut de 
POPs, fie individual, fie în compoziția produselor chimice sau sub formă de compuși în diverse 
articole, sunt transpuse în Regulamentul privind poluanții organici persistenți, aprobat de Guvern 
prin HG nr. 744/2024. Acest Regulament asigură implementarea Convenției de la Stockholm 
privind poluanții organici persistenți (ratificat ă prin Legea nr. 40/2004) și a Protocolului POPs, 
precum și transpune parțial Regula mentul (UE) 2019/1021 din 20 iunie 2019 privind poluanții 
organici persistenți (reformare). 
Prevederile art. 53 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile reglementează plasarea pe 
piață și utilizarea substanțelor care fac obiectul prevederilor privind gestionarea stocurilor și 
deșeurilor de poluanți organici persistenți. Totodată, Legea nr. 277/20 18 privind substanțele 
chimice stabilește că cerințele privind utilizarea unor substanțe chimice periculoase, inclusiv a 
unor poluanți organici persistenți, cum sunt mercurul, plumbul, cadmiul, compușii organici ai 
staniului, cromul hexavalent, ftalații, s ubstanțele care distrug stratul de ozon, inclusiv 
hidroclorofluorocarburile în echipamente electrice și electronice, în vehicule, în acumulatori și 
baterii, în ambalaje sau componente de ambalaje și în alte articole sau dispozitive fabricate sau 
plasate pe piață, se stabilesc prin legislație specială. 
Cerințele referitoare la producția, plasarea pe piață și utilizarea substanțelor cu conținut de 
POPs, fie individual, fie în compoziția produselor chimice sau sub formă de compuși în diverse 
articole, sunt transpuse în Regulamentul privind poluanții organici persistenți, aprobat de Guvern 
prin H.G. nr. 744/2024. Acest Regulament asigură implementarea Convenției de la Stockholm 
privind poluanții organici persistenți (ratificat ă prin Legea nr. 40/2004) și a Protocolului POPs, 
precum și transpune parțial Regu lamentul (UE) 2019/1021 din 20 iunie 2019 privind poluanții 
organici persistenți (reformare). Protocolul privind reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului 
de ozon troposferic (Protocolul de la Göteborg) a fost adoptat la 1 decembrie 1999, iar Republica 
Moldova l-a semnat pe 23 mai 2000, însă nu la ratificat. La nivelul UE, prevederile Protocolului 
de la Göteborg privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici sunt 
reglementate prin Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emis iilor naționale de anumiți 
poluanți atmosferici așa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva delegată (UE) 2024/299 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

74 
 
și prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1522, care stabilește un format comun pentru 
programele naționale de control al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284. 
Prevederile Directivei (UE) 2016/2284 și ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 
2018/1522 au fost transpuse parțial la nivel național prin art. 33 din Legea nr. 98/2022 privind 
calitatea aerului atmosferic și prin Regulamentul privind reducerea emisiilor naționale de anumiți 
poluanți atmosferici, aprobat prin H.G. nr. 593/2024. Republica Moldova nu a ratificat următoarele 
protocoale adiționale ale Convenției LRTAP: 
- Protocolul din 1985 cu privire la reducerea suplimentară a emisiilor de sulf (Protocolul de 
la Helsinki); 
- Protocolul din 1988 referitor la controlul emisiilor oxizilor de azot și al fluxurilor 
transfrontaliere ale acestora (Protocolul de la Sofia); 
- Protocolul din 1991 privind reducerea emisiilor de COV sau al fluxului lor transfrontalier; 
- Protocolul din 1994 cu privire la reducerea ulterioară a emisiilor de sulf  (Protocolul de la 
Oslo). 
  
 
Conținutul de sulf în combustibilii lichizi 
  Republica Moldova a aderat la Convenția asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe 
distanțe lungi (CLRTAP), încheiată la Geneva pe 13 noiembrie 1979, prin H.G. nr. 399/1995. În 
cadrul Convenției LRTAP au fost adoptate două protocoale adiționale pentru reducerea emisiilor 
de dioxid de sulf: Protocolul din 1985 privind reducerea suplimentară a emisiilor de sulf 
(Protocolul de la Helsinki) și Protocolul din 1994 privind reducerea ulterioară a emisiilor de sulf 
(Protocolul de la Oslo). Republica Moldova nu a ratificat aceste protocoale ale Convenției LRTAP. 
Protocolul de la Oslo stipulează că părțile contractante trebuie să reducă emisiile de sulf cu cel 
puțin 30%, conform prevederilor Protocolului de la Helsinki, sau chiar mai mult. De asemenea, 
protocolul subliniază faptul că nivelurile critice și cantități le depășite vor continua să persiste în 
anumite zone sensibile, ceea ce impune adoptarea unor măsuri suplimentare pentru reducerea 
emisiilor de dioxid de sulf. Prin urmare, părțile contractante sunt obligate să reducă semnificativ 
emisiile de dioxid de sulf. 
  Republica Moldova a aderat, în anul 2005, prin lege, la Convenția Internațională privind 
Prevenirea Poluării cauzate de Nave, adoptată la Londra la 2 noiembrie 1973, precum și la 
Protocolul adițional (MARPOL 73/78), adoptat la Londra la 17 februarie 1978. Republica 
Moldova este membră a Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) din anul 1994 și a aderat 
la Organizația Maritimă Internațională (OMI) în anul 2001. Reglementările Uniunii Europene 
privind reducerea emisiilor de sulf sunt stabilite prin Directiva  (UE) 2016/802 din 11 mai 2016, 
care vizează limitarea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi și prin Decizia de 
punere în aplicare (UE) 2015/253 a Comisiei din 16 februarie 2015, care stabilește norme pentru 
prelevarea de probe și raportare a referitoare la conținutul de sulf din combustibilii marini, în 
conformitate cu Directiva 1999/32/CE a Consiliului. 
  Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic, în calitate de lege-cadru, stabilește 
baza juridică pentru consolidarea capacităților instituționale de monitorizare și evaluare a calității 
aerului atmosferic. De asemenea, Legea nr. 98/2022 regleme ntează raporturile juridice asociate 
implementării sistemelor integrate, precum Sistemul Național Integrat de Monitorizare și 
Gestionare a Calității Aerului și Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți 
Atmosferici. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

75 
 
HG nr. 593/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind reducerea emisiilor naționale de 
anumiți poluanți atmosferici a creat cadrul juridic necesar pentru îmbunătățirea calității aerului 
atmosferic prin stabilirea angajamentelor naționale de reducere a em isiilor antropice de poluanți, 
în special, poluanți atmosferici cum ar fi dioxidul de sulf (SO 2), oxizii de azot (NO x), compușii 
organici volatili nemetanici (COVnm), amoniac (NH 3), particulele fine în suspensie (PM 2,5) – 
substanțe care afectează grav sănătatea umană. HG nr. 593/2024 pentru aprobarea Regulamentului 
privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici stabilește perioadele de 
reducere a emisiilor pentru cei 5 poluanți, începând cu anul 2 030, având ca an de referință anul 
2020, și prevede: 
- reducerea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), până la 27% către anul 2040; 
- reducerea emisiilor de oxizi de azot (NOX), până la 26% către anul 2040; 
- reducerea emisiilor de PM2,5, până la 29% către anul 2040; 
- reducerea emisiilor de amoniac (NH3), până la 4% către anul 2040 
- reducerea emisiilor de compuși organici volatili nemetanici (COVnm), până la 15% către 
anul 2040. 
Sistemul obligatoriu de control al cantității şi calității produselor petroliere importate a fost 
creat în anul 2002 prin aprobarea H.G.nr.476/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind 
modul de transportare a produselor petroliere importate. Conform prevederilor hotărârii respective 
a fost organizat controlul cantității şi calității produselor petroliere importate la introducerea în 
teritoriul vamal al Republicii Moldova. Până în 24 februarie 2019, în Republica Moldova a fost 
utilizată sistemul de confir mare a calității și cantității prin procedura de certificare a benzinei și 
motorinei, care prevedea: prelevarea probelor pentru produsele petroliere introduse în teritoriul 
vamal al Republicii Moldova, efectuarea încercărilor de către laboratorul de încerc ări acreditat și 
eliberarea ulterioară a certificatelor de conformitate de către organismul de certificare acreditat. 
Procedura de certificare se efectuată de către organisme de evaluare a conformității acreditate. Prin 
procedura menționată se verificau pa rametrii pentru benzină și motorină, care erau stabiliți în 
standardele GOST. Astfel procedura de certificare, aplicată până în 24 februarie 2019, asigura un 
control total a conformității produselor petroliere importate. Totodată menționăm că, prin 
procedura de control la import de fapt nu putea fi garantată calitatea produselor petroliere 
comercializate cu amănuntul la stațiile de alimentare (la pompă) pentru consumatorii finali. 
În 2018 prin Legea nr.168/2018 au fost efectuate modificări la art. 5 alin. (3) din Legea nr. 
461/2001 privind piața produselor petroliere care prevedea că, produsele petroliere importate şi 
comercializate trebuie să corespundă prevederilor actelor normati ve şi tratatelor internaționale la 
care Republica Moldova este parte. Piața produselor petroliere actualmente este reglementată 
printr-un șir de acte normative: 
- Legea nr. 461/2001 privind piața produselor petroliere; 
- H.G. nr. 476/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de transportare a 
produselor petroliere importate; 
- H.G. nr. 1027/2001 cu privire la unele măsuri de implementare a Legii privind piața 
produselor petroliere; 
- H.G. nr. 414/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind reducerea conținutului de sulf 
din anumiți combustibili lichizi. H.G. nr. 414/2016, care aproba Regulamentul privind 
reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi, a transpus parțial Directiva 
1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 referitoare la limitarea conținutului de sulf 
din combustibili lichizi și la modificarea Directivei 93/12/CEE. Directiva 1999/32/CE a 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

76 
 
fost ulterior abrogată prin Directiva (UE) 2016/802 din 11 mai 2016, care vizează limitarea 
conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi. 
 
Analiza comparativă a transpunerii Directivei (UE) 2016/802 
Analizând nivelul de transpunere, se constată că art.1(2) lit.d) din Directiva (UE) 2016/802 
a fost transpus parțial în H.G. nr. 414/2016. Excepția referitoare la combustibilii din regiunile 
ultraperiferice nu este reglementată sau transpusă, aceștia trebu ie să respecte standardele de 
calitate a aerului, iar utilizarea păcurii cu un conținut de sulf de peste 3% este interzisă. H.G. nr. 
414/2016 a fost adoptată într-o perioadă în care Directiva privind emisiile industriale nu era încă 
transpusă. În consecință, prevederile art.3(2) și (3) din Directiva (UE) 2016/802, care se referă la 
monitorizarea emisiilor din instalațiile de combustie de către autoritățile competente, nu au fost 
incluse. 
Articole din Directiva (UE) 2016/802 netranspuse: 
- art.8 Metode de reducere a emisiilor; 
- art.10 Testarea noilor metode de reducere a emisiilor; 
- art.11 Măsuri financiare; 
- art.13 Eșantionarea și analiza. 
De asemenea, anexele I și II din Directiva (UE) 2016/802 privind criteriile de utilizare a 
metodelor de reducere a emisiilor nu au fost transpuse în legislația națională. 
 
Prevederile Directivei (UE) 2016/802 non aplicabile 
Dispozițiile Directivei (UE) 2016/802 , art.12, art.14 -21 Anexele III și IV nu constituie 
obiect al transpunerii întrucât stabilesc obligații specifice pe seama statelor membre sau a 
Comisiei, care nu pot fi implementate pînă la data aderării la UE sau, per general, nu se supun 
transpunerii. 
 
  
VOCs (Compuși Organici Volatili) în vopsele și controlul acestora 
Compușii organici volatili (COV) sunt recunoscuți pentru impactul lor negativ asupra 
sănătății umane și contribuția la formarea poluanților secundari, precum oxidanții fotochimici și 
particulele în suspensie. COV emiși de vopsele și lacuri utilizate în aco perirea suprafețelor au 
generat o preocupare tot mai mare în ceea ce privește calitatea aerului, în special în zonele de 
utilizare. Republica Moldova a aderat la Convenția asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe 
distanțe lungi (CLRTAP), încheiată la Geneva pe 13 noiembrie 1979, prin H.G. nr. 399/1995. Prin 
această convenție, țările semnatare își asumă angajamentul de a colabora pentru a limita, preveni 
progresiv și reduce emisiile proprii de poluanți atmosferici, în vederea combaterii poluării 
transfrontaliere. Convenţia a intrat în vigoare în 1983. Acesta a fost extinsă de opt protocoale 
adiționale. 
Din cele 8 protocoale ale Convenției LRTAP, țara noastră a semnat 4 și a ratificat 3, printre 
care: Protocolul privind metalele grele, Protocolul privind poluanții organici persistenți și 
Protocolul privind Programul de monitorizare și evaluare a transportului pe distanțe lungi a 
poluanților atmosferici în Europa (EMEP). Republica Moldova nu a ratificat Protocolul din 1991 
privind reducerea emisiilor de COV sau al fluxului lor transfrontalier. Legea nr. 98/2022 privind 
calitatea aerului atmosferic, în calitate de lege -cadru, stabilește baza juridică pentru consolidarea 
capacităților instituționale de monitorizare și evaluare a calității aerului atmosferic. De asemenea, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

77 
 
Legea nr. 98/2022 reglementează raporturile juridice asociate implementării sistemelor integrate, 
precum Sistemul Național Integrat de Monitorizare și Gestionare a Calității Aerului și Sistemul 
Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici. 
  Totodată, Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice stabilește că cerințele privind 
utilizarea unor substanțe chimice periculoase, inclusiv a unor poluanți organici persistenți, cum 
sunt mercurul, plumbul, cadmiul, compușii organici ai staniului, cro mul hexavalent, ftalații, 
substanțele care distrug stratul de ozon, inclusiv hidroclorofluorocarburile în echipamente 
electrice și electronice, în vehicule, în acumulatori și baterii, în ambalaje sau componente de 
ambalaje și în alte articole sau dispozitive fabricate sau plasate pe piață, se stabilesc prin legislație 
specială. Protocolul privind reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic 
(Protocolul de la Göteborg) a fost adoptat la 1 decembrie 1999, iar Republica Moldova l-a semnat 
pe 23 mai 2000, însă nu la ratificat. La nivelul UE, prevederile Protocolului de la Göteborg privind 
reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici sunt reglementate prin Directiva 
(UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de a numiți poluanți atmosferici așa cum a 
fost modificată ultima dată prin Directiva delegată (UE) 2024/299 și prin Decizia de punere în 
aplicare (UE) 2018/1522, care stabilește un format comun pentru programele naționale de control 
al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284. 
  Prevederile Directivei (UE) 2016/2284 și ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 
2018/1522 au fost transpuse parțial la nivel național prin art. 33 din Legea nr. 98/2022 privind 
calitatea aerului atmosferic și prin Regulamentul privind reducerea emisiilor naționale de anumiți 
poluanți atmosferici, aprobat prin H.G. nr. 593/2024. HG nr. 593/2024 pentru aprobarea 
Regulamentului privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici a creat 
cadrul juridic necesar pentru îmbunătățirea calității aerului atmosferic prin stabilirea 
angajamentelor naționale de reducere a emisiilor antropice de poluanți, în special, poluanți 
atmosferici cum ar fi dioxidul de sulf (SO 2), oxizii de azot (NO x), compușii organici volatili 
nemetanici (COVnm), amoniac (NH 3), particulele fine în suspensie (PM 2,5) – substanțe care 
afectează grav sănătatea umană. 
HG nr. 593/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind reducerea emisiilor naționale de 
anumiți poluanți atmosferici stabilește perioadele de reducere a emisiilor pentru cei 5 poluanți, 
începând cu anul 2030, având ca an de referință anul 2020, și prevede: 
- reducerea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), până la 27% către anul 2040; 
- reducerea emisiilor de oxizi de azot (NOX), până la 26% către anul 2040; 
- reducerea emisiilor de PM2,5, până la 29% către anul 2040; 
- reducerea emisiilor de amoniac (NH3), până la 4% către anul 2040 
- reducerea emisiilor de compuși organici volatili nemetanici (COVnm), până la 15% către 
anul 2040. 
  
Analiza comparativă a transpunerii Directivei 2004/42/CE 
În conformitate cu angajamentele asumate prin anexa nr. XI, capitolul 16, din Acordul de 
Asociere (AA) dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (RM-UE), ratificat de Parlament 
prin Legea nr. 112/2014, Republica Moldova a transpus parțial Directiva 200 4/42/CE din 21 
aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili cauzate de utilizarea de 
solvenți organici în anumite vopsele și lacuri și în produsele de refinisare a vehiculelor și de 
modificare a Directivei 1999/13/CE. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

78 
 
Directiva 2004/42/CE a fost transpusă la nivel national prin HG nr.914/2020 pentru 
aprobarea Regulamentului privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili cauzate de 
utilizarea de solvenți organici în anumite vopsele, lacuri și în produsele de re finisare a 
autovehiculelor. 
HG nr.914/2020 stabilește cerințe tehnice menite să asigure că produsele enumerate în 
Anexa nr. 1 sunt introduse pe piață în conformitate cu valorile limită specificate în Anexa nr. 2 și 
respectă prevederile referitoare la etichetare. Implementarea acestor  cerințe și dispoziții, 
armonizate cu standardele europene, va contribui semnificativ la reducerea emisiilor de COV în 
atmosferă, promovând astfel protecția sănătății publice și a mediului în ansamblu. Prevederile art. 
3 din Directiva 2004/42/CE au fost tr anspuse parțial. Dispozițiile privind licențele individuale 
pentru vânzarea și achiziționarea, în cantități strict limitate, a produselor care nu respectă valorile 
limită de COV, destinate întreținerii clădirilor și vehiculelor de epocă, nu au fost transpuse. 
Valorile limită maxime pentru conținutul de COV din faza I (începând cu 01.01.2007) au fost 
excluse, deoarece, conform Acordului de Asociere UE -Moldova, Moldova are obligația de a 
transpune prevederile fazei II din Anexa II. 
 
Prevederile Directivei 2004/42/CE non aplicabile 
- Dispozițiile Directiva 2004/42/CE, art. 7 -12 nu constituie obiect al transpunerii întrucât 
stabilesc obligații specifice pe seama statelor membre sau a Comisiei, care nu pot fi 
implementate pînă la data aderării la UE sau, per general, nu se supun transpunerii. 
- Art. 10 din Directiva 2004/42/CE, care reglementează regimul de sancționare aplicabil, vor 
fi examinate suplimentar pentru a determina în ce măsură contravențiile prevăzute în Codul 
Contravențional și Codul Penal reflectă sancțiuni "eficace, proporționale și cu efect de 
descurajare". În funcție de concluzii, se vor propune modificări relevante. 
- Cadrul legislativ al Uniunii Europene reglementează reducerea emisiilor de compuși 
organici volatili (COV) rezultate din evaporarea benzinei pe parcursul lanțului de 
depozitare și distribuție a carburanților. Acest obiectiv este stabilit prin Directiva 94/63/CE 
din 20 decembrie 1994, care prevede controlul emisiilor de COV generate în timpul 
depozitării carburanților și distribuției acestora de la terminale la stațiile de alimentare, 
precum și prin Directiva 2009/126/CE din 21 octombrie 2009, care reglementează etapa a 
II-a de recuperare a vaporilor de benzină în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de 
benzină. 
- Directiva 94/63/CE a fost transpusă parțial prin H.G. nr. 587/2020 pentru aprobarea 
Regulamentului privind controlul emisiilor de compuși organici volatili rezultați din 
depozitarea și din distribuția benzinei de la terminale la stațiile de alimentare cu p roduse 
petroliere. 
- Directiva 2009/126/CE nu a fost transpusă. 
Analiza comparativă a transpunerii Directivei 94/63/CE 
În conformitate cu angajamentele asumate prin anexa nr. XI, capitolul 16, din Acordul de 
Asociere (AA) dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (RM-UE), ratificat de Parlament 
prin Legea nr. 112/2014, Republica Moldova a transpus parțial Directiva 94/63/CE. 
HG nr. 587/2020  se aplică procedeelor, instalațiilor, vehiculelor și navelor utilizate pentru 
depozitarea, încărcarea/descărcarea și transportarea benzinei de la un terminal la altul sau de la un 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

79 
 
terminal la o stație de alimentare cu produse petroliere în scopul limitării emisiilor de compuși 
organici volatili rezultați ca urmare a executării acestor operațiuni. Dispozițiile referitoare la 
termenele de conformare, prevăzute la alin.(2) art. 3, alin .(2) art. 4, alin. (2) art. 5, alin. (2) art. 6 
din Directiva 94/63/CE, au fost ajustate pentru Republica Moldova. [3]  
Prevederile Directivei 94/63/CE non aplicabile 
Dispozițiile Directiva 94/63/CE, art. 8 -11 nu constituie obiect al transpunerii întrucât 
stabilesc obligații specifice pe seama statelor membre sau a Comisiei, care nu pot fi implementate 
pînă la data aderării la UE sau, per general, nu se supun transpunerii. 
27.5.1.2.  Cadrul administrativ 
  Protecția mediului și gestionarea calității aerului se realizează printr-un cadru administrativ 
bine organizat, în care mai multe instituții publice au atribuții clare și se coordonează pentru a 
asigura un mediu curat și sănătos. Aceste instituții colabor ează pentru a elabora politici și 
reglementări, pentru a monitoriza implementarea acestora și pentru a sancționa eventualele abateri. 
  Ministerul Mediului joacă un rol esențial în elaborarea politicii și legislației pentru 
protecția mediului și calitatea aerului. Acesta coordonează și reglementează activitățile care țin de 
monitorizarea și evaluarea emisiilor de poluanți atmosferici. Ministerul gestionează s istemele 
naționale de monitorizare a calității aerului și emisiilor de poluanți și dezvoltă planuri pentru 
menținerea calității aerului la nivel național. În cadrul Ministerului, Direcția Politici în Domeniul 
Protecției Aerului Atmosferic are un rol central în elaborarea reglementărilor și normelor pentru 
evaluarea și controlul emisiilor de poluanți atmosferici. Direcția se ocupă cu coordonarea 
implementării acestor reglementări, iar personalul său este format din 5 unități , dintre care 4 
unități sunt completate. 
  Agenția de Mediu  este responsabilă pentru implementarea efectivă a cadrului normativ 
privind calitatea aerului atmosferic. Aceasta monitorizează și raportează periodic Ministerului 
Mediului despre progresul realizării obiectivelor stabilite prin legislație. Agenția de Med iu 
întocmește și transmite anual Ministerului Mediului mai multe documente esențiale, printre care: 
- Inventarul național al emisiilor de poluanți atmosferici, care include date actualizate despre 
sursele de poluare și tipurile de poluanți emisi; 
- Raportul informativ de inventariere a emisiilor de poluanți, care însoțește inventarul și 
oferă detalii suplimentare despre nivelul emisiilor; 
- Prognozele naționale ale emisiilor de poluanți atmosferici, care prezintă estimări pe termen 
scurt și lung referitoare la evoluția acestora; 
- Asigură implementarea sistemului de evaluare și monitorizare a emisiilor de poluanți 
atmosferici, având rolul de a verifica și evalua continuu starea calității aerului din diverse 
locații ale țării. 
  Agenția de Mediu prezintă, de asemenea, propuneri de modificare și îmbunătățire a 
reglementărilor existente în domeniul calității aerului, în funcție de necesitățile și condițiile 
actuale. În cadrul Agenției de Mediu, Direcția de Monitorizare a Calității Mediului  este 
responsabilă cu gestionarea rețelelor de monitorizare și evaluare a calității aerului. Personalul 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

80 
 
acestei direcții include 5 unități, dintre care 3 unități sunt completate . Agenția mai dispune de 
Laboratorul de Referință pentru Mediu  (48 de unități, dintre care 36 completate) și 
Laboratorul pentru Calitatea Aerului  (15 unități, dintre care 12 completate), care au ca scop 
verificarea echipamentelor de monitorizare și analiza datelor colectate. 
  Inspectoratul pentru Protecția Mediului  este instituția care se ocupă cu constatarea 
încălcărilor legislației în domeniul protecției aerului atmosferic și aplicarea sancțiunilor 
corespunzătoare. Inspectoratul colaborează cu Poliția de Frontieră pentru a verifica respectarea 
reglementărilor privind combustibilii utilizați pe nave și emisiile provenite de la sursele fixe de 
poluare. În cadrul Inspectoratului, Direcția Control Gestionare Resurse de Apă și Aer 
Atmosferic se ocupă cu supravegherea acestora, având un personal de 5 unități, dintre care 3 
unități sunt completate. 
  Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării  are un rol important în protecția 
mediului prin supravegherea pieței și monitorizarea introducerii produselor pe piață. Acesta se 
ocupă cu elaborarea și coordonarea activităților de standardizare, metrologie, acreditare și 
reglementare tehnică la nivel național. În plus, Ministerul întocmește anual raportul național 
privind monitorizarea calității benzinei și motorinei, care conține date despre: 
- Calitatea benzinei și motorinei, incluzând informații despre conținutul acestora și 
conformitatea cu standardele de mediu; 
- Cantitățile totale de benzină și motorină vândute, cu detalii despre distribuția lor pe regiuni 
și pe perioade de timp. 
Acest raport este întocmit în conformitate cu standardele internaționale, inclusiv SM EN 14274, 
și este publicat pe site -ul ministerului. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării include 
două entități relevante: 
- Departamentul de Infrastructură a Calității și Supravegherea Pieței , cu un personal 
de 10 unități (dintre care 1 unitate completată), 
- Secția Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței , cu un personal de 4 unități 
(dintre care 1 unitate completată). 
  Ministerul Energiei se ocupă cu gestionarea resurselor energetice și promovarea tranziției 
energetice. Acesta monitorizează emisiile de poluanți provenite din sectorul energetic și 
implementează politici pentru reducerea acestora, în colaborare cu alte autorități și instituț ii 
relevante. 
  Serviciul Vamal  are un rol important în controlul importului, exportului și tranzitului 
substanțelor periculoase, cum sunt hidroclorofluorocarburile (HCFC), hidrofluorocarburilor 
(HFC) și se asigură că reglementările internaționale referitoare la aceste substanțe sunt respectate. 
Vama colaborează cu Agenția de Mediu pentru a furniza informații detaliate despre tranzacțiile 
internaționale, contribuind astfel la protecția mediului. 
  Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului (ONIPM)  
sprijină educația și formarea profesională în domeniul protecției mediului. Acesta acordă suport 
pentru actualizarea bazei tehnico-informaționale a instituțiilor educaționale din domeniu și pentru 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

81 
 
formarea funcționarilor vamali și a inspectorilor de mediu. În cadrul ONIPM, Unitatea Națională 
a Protocolului de la Montreal  are un personal de 2 unități, toate completate, și se ocupă cu 
implementarea măsurilor internaționale de protecție a stratului de ozon. 
  Autoritățile administrației publice locale la nivel local , organizează, împreună cu 
agențiile teritoriale de mediu, elaborarea și implementarea planurilor pentru îmbunătățirea calității 
aerului. Acestea sunt implicate în monitorizarea progresului și în raportarea anuală a realizărilor, 
contribuind totodată la planificarea amplasamentului stațiilor de monitorizare a calității aerului. 
 
27.5.2.  Planuri de viitor 
27.5.2.1. Planuri legislative 
Calitatea aerului ambiental 
  PNA prevede revizuirea Legii nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic pentru a 
include articolele netranspuse, care nu au fost incluse în Acordul de Asociere ratificat prin Legea 
nr. 112/2014. De asemenea, proiectul de modificare a Legii nr. 98/20 22 urmărește alinierea 
acesteia la noile prevederi ale Directivei (UE) 2024/2881 privind calitatea aerului înconjurător și 
un aer mai curat pentru Europa, cu termenul de aprobare stabilit pentru septembrie 2028.  
Pentru transpunerea cerințelor Deciziei 2011/850/UE a Comisiei din 12 decembrie 2011, care 
stabilește normele pentru Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE privind schimbul reciproc de 
informații și raportarea calității aerului înconjurător, se planifică el aborarea unei metodologii ce 
va fi aprobată prin ordinul Agenției de Mediu. Aceasta va institui un format standardizat pentru 
raportarea anuală privind evaluarea calității aerului înconjurător, precum și pentru prezentarea 
informațiilor legate de planurile și programele referitoare la valorile limită pentru anumiți poluanți 
atmosferici. Pe viitor, un astfel de format standardizat va permite prelucrarea electronică a datelor, 
conform cerințelor Directivei 2007/2/CE din 14 martie 2007 privind instituirea unei infrastructuri 
pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE). 
În prezent, sancțiunile aplicate nu sunt încă aliniate la noile standarde, nu reflectă pe deplin 
gravitatea daunelor aduse mediului și nu sunt suficient de proporționale pentru a asigura 
respectarea legislației privind calitatea aerului. Se planifică modificarea Codului Contravențional 
nr. 218/2008 și a Codului Penal nr. 985/2002 pentru a include noi dispoziții privind contravențiile 
și infracțiunile legate de încălcarea legislației privind calitatea aerului. 
Angajamente naționale de reducere a emisiilor de anumiți poluanți atmosferici 
Republica Moldova, prin transpunerea Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea 
emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, astfel cum a fost modificată ultima dată prin 
Directiva delegată (UE) 2024/299 și prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1522, s-a aliniat 
angajamentelor internaționale prevăzute de Protocolul privind reducerea acidifierii, eutrofizării și 
nivelului de ozon troposferic (Protocolul de la Göteborg). 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

82 
 
Se preconizează elaborarea și aprobarea proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului de la 
Göteborg până în noiembrie 2027. 
În același timp, pentru implementarea eficientă a Regulamentului privind reducerea emisiilor 
naționale de anumiți poluanți atmosferici, în planul de viitor sunt incluse următoarele măsuri: 
- elaborarea și aprobarea proiectului HG pentru aprobarea Programului național de control 
al poluării atmosferice până în decembrie 2026; 
- modificarea Codului Contravențional nr. 218/2008 și a Codului Penal nr. 985/2002 pentru 
a include noi dispoziții privind contravențiile și infracțiunile legate de încălcarea legislației 
privind calitatea aerului. 
Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi 
Republica Moldova, prin transpunerea acquis-ului UE privind calitatea aerului (Directivele 
2008/50/CE, 2004/107/CE și (UE) 2016/2284 etc.), s -a aliniat angajamentelor internaționale 
prevăzute de Convenție LRTAP și de protocoalele sale adiționale. Pentru a respecta procedurile 
necesare de aderare la nivel național, se planifică elaborarea și aprobarea, până în noiembrie 2027, 
a proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului cu privire la reducerea suplimentară a emisiilor 
de sulf, Protocolului referitor la controlul emisiilor oxizilor de azot și al fluxurilor transfrontaliere 
ale acestora, Protocolului privind reducerea g radului de acidifiere, eutrofizare și nivelul de ozon 
troposferic și Protocolului privind reducerea emisiilor de COV sau al fluxului lor transfrontalier 
la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi. 
VOCs (Compuși Organici Volatili) în vopsele 
Republica Moldova, prin transpunerea parțială a Directivei 2004/42/CE, s -a aliniat 
angajamentelor internaționale prevăzute de Convenție LRTAP și de Protocolul privind reducerea 
emisiilor de COV sau al fluxului lor transfrontalier, pe care nu la ratificat. 
Pentru a respecta procedurile necesare de aderare la nivel național, se planifică elaborarea 
și aprobarea, până în noiembrie 2027, a proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului cu 
privire la reducerea suplimentară a emisiilor de sulf (Protocolul de la Helsinki), Protocolului 
referitor la controlul emisiilor oxizilor de azot și al fluxurilor transfrontaliere ale acestora; 
Protocolului privind reducerea emisiilor de COV sau al fluxului lor transfrontalier, Protocolului 
cu privire la reducerea ulterioară a emisiilor de sulf (Protocolul de la Oslo), Protocolului privind 
reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic. 
Se preconizează modificarea H.G.nr. 914/2020 privind aprobarea Regulamentului referitor 
la limitarea emisiilor de compuși organici volatili (COV) cauzate de utilizarea solvenților organici 
în anumite vopsele, lacuri și produse de refinisare a autovehiculel or, în vederea transpunerii 
integrale a prevederilor Directivei 2004/42/CE. 
Pentru a îndeplini angajamentele asumate privind reducerea emisiilor de compuși organici 
volatili (COV) și pentru a implementa eficient Regulamentul privind reducerea emisiilor naționale 
de anumiți poluanți atmosferici, aprobat prin H.G. nr. 593/2024, se p reconizează elaborarea și 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

83 
 
aprobarea unui proiect de Hotărâre a Guvernului pentru adoptarea Programului național de control 
al poluării atmosferice până în decembrie 2026. 
Pentru implementarea eficientă a H.G.nr.914/2020, se planifică modificarea Codului 
Contravențional nr. 218/2008 și a Codului Penal nr. 985/2002, prin introducerea unor noi dispoziții 
referitoare la contravențiile și infracțiunile legate de încălcarea legislației privind calitatea aerului. 
Controlul Compușilor Organici Volatili 
Republica Moldova, prin transpunerea parțială a Directivei 94/63/CE, s -a aliniat 
angajamentelor internaționale prevăzute de Convenție LRTAP și de Protocolul privind reducerea 
emisiilor de COV sau al fluxului lor transfrontalier, pe care nu la ratificat. 
Pentru a respecta procedurile necesare de aderare la nivel național, se planifică elaborarea 
și aprobarea, până în noiembrie 2027,  a proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului cu 
privire la reducerea suplimentară a emisiilor de sulf (Protocolul de la Helsinki), Protocolului 
referitor la controlul emisiilor oxizilor de azot și al fluxurilor transfrontaliere ale acestora; 
Protocolului privind reducerea emisiilor de COV sau al fluxului lor transfrontalier, Protocolului 
cu privire la reducerea ulterioară a emisiilor de sulf (Protocolul de la Oslo), Protocolului privind 
reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic. 
Se preconizează modificarea H.G.nr. 587/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind 
controlul emisiilor de compuși organici volatili rezultați din depozitarea și din distribuția benzinei 
de la terminale la stațiile de alimentare cu produse petroliere în v ederea transpunerii integrale a 
prevederilor Directivei 94/63/CE. 
Prevederile Directivei 2009/126/CE din 21 octombrie 2009, care reglementează etapa a II-
a de recuperare a vaporilor de benzină în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de benzină 
vor  fi transpuse printr-o nouă hotărâre de Guvern, planificată pentru februarie 2027.[8]  
Pentru a îndeplini angajamentele asumate privind reducerea emisiilor de compuși organici 
volatili (COV) și pentru a implementa eficient Regulamentul privind reducerea emisiilor naționale 
de anumiți poluanți atmosferici, aprobat prin H.G. nr. 593/2024, se p reconizează elaborarea și 
aprobarea unui proiect de Hotărâre a Guvernului pentru adoptarea Programului național de control 
al poluării atmosferice până în decembrie 2026. 
Pentru implementarea eficientă a H.G.nr. 587/2020, se planifică modificarea Codului 
Contravențional nr. 218/2008 și a Codului Penal nr. 985/2002, prin introducerea unor noi dispoziții 
referitoare la contravențiile și infracțiunile legate de încălcarea legislației privind calitatea aerului. 
   
27.5.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Calitatea aerului ambiental 
Pentru implementarea acquis -ului UE privind calitatea aerului, transpus în legislația 
națională, se prevede crearea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului prin 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

84 
 
achiziționarea și instalarea a  10 stații fixe. Pentru a asigura buna funcționare a stațiilor de 
monitorizare, se planifică organizarea unor sesiuni de instruire pentru reprezentanții Agenției de 
Mediu. 
În prezent Ministerul Mediului are încheiat un acord cu PNUD care implementează Proiectul 
„Greening the Future, Advancing Rights and Stability: Spurring an Inclusive and Green Transition 
with Responsive Governance in the Eastern Neighbourhood Region” / „Ac celerate a Just Energy 
Transition in Moldova”, prin intermediul căruia vor fi acoperite cheltuielile necesare pentru 
consolidarea și funcționarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului. Astfel, 10 stații 
de monitoring automate urmează a fi procurate cu suportul proiectului UE-PNUD „Facilitarea unei 
tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”, pentru a fi amplasate pe teritoriul Republicii 
Moldova, în zonele delimitate în prezentul Regulament. 
Pentru a asigura funcționarea stațiilor de monitorizare și efectuarea măsurătorilor, este necesară 
achiziționarea analizatoarelor și echiparea laboratorului de referință și calibrare. Totodată, se 
prevede dotarea Agenției de Mediu cu echipamente TIC (hard și soft). 
Angajamentele naționale de emisii 
Pentru a asigura implementarea eficientă a prevederilor HG nr. 593/2024 privind aprobarea 
Regulamentului pentru reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, inclusiv 
elaborarea inventarului național al emisiilor, raportului informativ de inventariere și prognozelor 
naționale ale emisiilor de poluanți atmosferici, angajații Agenției de Mediu au nevoie de suport 
financiar și metodologic, sub formă de instruiri. 
Comunicare a Comisiei – Orientări pentru elaborarea programelor naționale de control al 
poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a 
Consiliului privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferic i vor fi luate în 
considerare pe parcursul instruirilor. 
Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi 
Pentru implementarea standardelor privind calitatea aerului, se prevede înființarea Rețelei 
Naționale de Monitorizare a Calității Aerului prin achiziționarea și instalarea a 18 stații fixe și a 
unei stații mobile. Pentru a asigura buna funcționare a stații lor de monitorizare, se planifică 
organizarea unor sesiuni de instruire pentru reprezentanții Agenției de Mediu. Pentru a asigura 
funcționarea stațiilor de monitorizare și efectuarea măsurătorilor, este necesară achiziționarea 
analizatoarelor și echiparea laboratorului de referință și calibrare. Totodată, se prevede dotarea 
Agenției de Mediu cu echipamente TIC (hard și soft). 
  VOCs (Compuși Organici Volatili) în vopsele 
  Elaborarea unui program cuprinzător de instruire destinat îmbunătățirii capacității 
administrative în limitarea și monitorizarea emisiilor de compuși organici volatili, asigurând că 
autoritățile de reglementare și personalul administrativ dispun de cunoșt ințele și competențele 
necesare pentru a implementa în mod eficient cadrul de reglementare. 
  Controlul Compușilor Organici Volatili 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

85 
 
  Elaborarea unui program cuprinzător de instruire destinat îmbunătățirii capacității 
administrative în limitarea și monitorizarea emisiilor de compuși organici volatili, asigurând că 
autoritățile de reglementare și personalul administrativ dispun de cunoști nțele și competențele 
necesare pentru a implementa în mod eficient cadrul de reglementare. 
27.5.3.  Aspecte financiare 
  Pentru implementarea măsurilor necesare alinierii legislației și proceselor naționale la 
standardele europene în domeniul legislației privind calitatea aerului, se estimează o sumă totală 
de 1,031,201.00 MDL. Aceste resurse financiare vor fi asigurate atât din surse externe, prin 
intermediul proiectelor internaționale, cât și din bugetul de stat. Investițiile propuse vor sprijini 
consolidarea unui cadru legislativ coerent, dezvoltarea capacităților instituțio nale și instruirea 
personalului competent, facilitând, astfel, implementarea eficientă a măsurilor menite să asigure 
conformitatea cu reglementările europene în acest domeniu. 
  
  
 
 
SUBCAPITOLUL 27.6. SUBSTANȚELE CHIMICE  
27.6.1. Prezentarea general a situației 
27.6.1.1. Cadrul legislativ 
Republica Moldova gestionează substanțele chimice în conformitate cu angajamentele 
internaționale asumate prin semnarea și ratificarea unor tratate de mediu semnificative. Cadrul 
legislativ național în domeniu este structurat pe baza principalelor convenți i internaționale, care 
reglementează gestionarea substanțelor chimice periculoase, având ca scop protejarea sănătății 
umane și a mediului. Aceste tratate impun măsuri clare și eficiente pentru prevenirea riscurilor 
generate de substanțele chimice și deșeur ile periculoase, contribuind la crearea unui mediu mai 
sigur și mai sănătos. 
  
- Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (POPs) , ratificată 
prin Legea nr. 40/2004, vizează eliminarea sau reducerea poluanților organici persistenți 
(POPs). Acești poluanți sunt extrem de periculoși pentru sănătatea umană și mediul, având 
o durată lungă de viață și tendința de a se acumula în lanțul t rofic. Convenția impune 
statelor părți să interzică producția și utilizarea acestor substanțe și să implementeze 
politici care să prevină expunerea la riscurile lor. De menționat că Republica Moldova a 
ratificat Convenția Stockholm cu unele declarații, ceea ce înseamnă că toate substanțele 
listate în Anexele Convenției urmau a fi ratificate prin act separat adițional. Astfel, pe 
parcursul anilor au rămas neratificate 1 8 substanțe. În acest sens, Moldova urmează să 
întreprindă măsurile necesare pentru a asigura alinierea integrală la prevederile Convenției. 
 
- Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în 
cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice periculoase și pesticide care fac 
obiectul comerțul internațional, ratificată prin Legea nr. 389/2004, reglementează comerțul 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

86 
 
internațional cu produse chimice periculoase și pesticide, stabilind un mecanism de 
consimțământ prealabil în cunoștință de cauză. Statele părți sunt obligate să obțină 
consimțământul altor state înainte de a exporta aceste substanțe. Scopul este de a prot eja 
mediul și sănătatea publică prin asigurarea unei informări corespunzătoare înainte de 
comercializarea acestor substanțe. 
 
- Convenția de la Minamata privind mercurul, ratificată prin Legea nr. 51/2017, vizează 
reducerea emisiilor de mercur și protejarea sănătății umane și a mediului de efectele nocive 
ale acestuia. Convenția impune măsuri de control asupra utilizării mercurului, interzicerea 
utilizării acestuia în anumite procese industriale și promovarea unor alternative mai sigure 
și mai sustenabile. 
 
- Pe lângă tratatele internaționale menționate, Republica Moldova s -a alăturat Cadrului 
global pentru substanțele chimice , o inițiativă internațională care urmărește un sistem 
global de gestionare durabilă a substanțelor chimice. Acest cadru promovează un viitor 
sustenabil, în care substanțele chimice și deșeurile periculoase nu reprezintă o amenințare 
pentru sănătatea publică și mediul înconjurător. Cadrul global subliniază importanța 
implicării sectorului  privat în adoptarea celor mai bune practici, soluții inovative și 
tehnologii care să reducă riscurile asociate cu substanțele chimice periculoase. 
 
- În domeniul gestionării substanțelor chimice, Republica Moldova și-a aliniat parțial cadrul 
legislativ la cerințele Uniunii Europene, în scopul respectării angajamentelor asumate prin 
Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, ratificat prin Legea 
nr. 112/2014. 
Obiectivele și prioritățile naționale pentru dezvoltarea unui sistem de management durabil 
al substanțelor chimice de-a lungul întregului ciclu de viață, inclusiv în conformitate cu tratatele 
internaționale menționate, sunt setate în Programul de management durabil al substanțelor chimice 
pentru anii 2023-2030, aprobat prin H.G. nr. 816/2023, acesta fiind documentul strategic pentru 
sectorul dat. 
Legea de bază care are drept scop de a proteja viața și sănătatea umană, mediul și 
proprietatea de efectele nocive ale substanțelor și amestecurilor chimice este Legea nr. 277/2018 
privind substanțele chimice. 
  
REACH - Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea și Restricționarea Substanțelor 
Chimice 
  Unul dintre instrumentele esențiale ale legislației UE în domeniul substanțelor chimice este 
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 
2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice 
(REACH), care stabilește un cadru detaliat pentru gestionarea acestora pe teritoriul Uniunii 
Europene. Scopul principal al REACH este de a asigura protecția sănătății umane și a mediului, 
printr-o evaluare riguroasă a substanțelor chim ice, atât la nivelul producției, cât și al 
comercializării acestora. Regulamentul este transpus parțial în Legea nr. 277/2018 privind 
substanțele chimice, care stabilește autoritățile competente, reglementează aspecte precum 
înregistrarea, evaluarea, autor izarea și restricționarea substanțelor chimice pe teritoriul național. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

87 
 
În acest context, legea națională stabilește cerințele de bază pentru alinierea la principiile REACH, 
pentru a facilita schimburile comerciale în condiții de siguranță. 
  Un aspect important al REACH este reglementarea Fișei cu Date de Securitate (FDS), care 
conține informații esențiale despre substanțele chimice, riscurile asociate utilizării acestora și 
măsurile de protecție necesare. În conformitate cu Anexa nr. 2 la Reg ulamentul (CE) nr. 
1907/2006, Fișa cu Date de Securitate trebuie să fie furnizată de către producători și importatori 
de substanțe chimice, pentru a asigura o informare corectă și completă a utilizatorilor. 
Reglementările referitoare la Fișele cu Date de S ecuritate sunt la fel transpuse în Legea nr. 
277/2018 privind substanțele chimice, în Anexa nr. 2 1 și în Ordinul Ministrului Mediului nr. 
189/2044, care aprobă Instrucțiunea de completare a Fișei cu Date de Securitate. 
   CLP - Clasificarea, Etichetarea și Ambalarea Substanțelor și Amestecurilor 
  Cerințele Uniunii Europene în domeniul clasificării, etichetării și ambalării substanțelor și 
amestecurilor chimice sunt reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 1272/2008  privind 
clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor chimice,  care stabilește un 
sistem uniform de clasificare a substanțelor chimice pe baza caracteristicilor lor periculoase, 
etichetarea corespunzătoare și cerințele de ambalare pentru a proteja sănătatea umană și mediul. 
Acest regulament este esențial pentru asigu rarea unei informări corecte și clare a utilizatorilor și 
pentru prevenirea accidentelor sau a expunerii la substanțe chimice periculoase. Regulamentul 
(CE) nr. 1272/2008 este transpus parțial în Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice, care 
constituie cadrul legislativ național de bază pentru gestionarea substanțelor chimice. Legea 
națională reglementează aspecte și stabilește baza pentru dezvoltarea cadrului normativ secundar 
de reglementare, care va include norme detaliate referitoare la clasifica rea, etichetarea și 
ambalarea substanțelor chimice. Se preconizează ca aceste reglementări secundare să fie elaborate 
sub forma unui regulament privind clasificarea substanțelor și amestecurilor chimice, urmat de 
anexe care se referă la caracteristicile pe riculoase (de exemplu, toxicitate, corozivitate, 
periculozitate pentru mediu), dar și la etichetarea substanțelor cu informații clare și ușor de înțeles 
și cerințele de ambalare pentru prevenirea scurgerilor sau accidentelor în timpul manipulării și 
transportului. 
  Exportul și Importul Substanțelor Chimice Periculoase 
  În ceea ce privește comerțul internațional cu substanțe chimice periculoase, Republica 
Moldova se ghidează, în principal, după Convenția de la Rotterdam privind procedura de 
consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice periculoase și 
pesticide care fac obiectul comerțului internațional. Convenția, ratificată prin Legea nr. 389/2004, 
are ca scop protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea comerțului internațional 
cu substanțe chimice periculoase, printr procedura de consimțământ prealabil. Aceasta impune ca 
statele exportatoare să obțină acordul autorităților desemnate din țările importatoare înainte de a 
exporta anumite substanțe chimice periculoase sau pesticide. 
  Regulamentul UE 649/2012 privind exportul și importul produselor chimice care prezintă 
risc are drept obiectiv crearea mecanismului de aplicare a Convenției de la Rotterdam. Unele 
prevederi ale Regulamentului ( art. 1–4, 18 și 28) sunt transpuse în Legea nr. 277/2018 privind 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

88 
 
substanțele chimice, iar alinierea cadrului normativ național cu cerințele Regulamentului a fost 
realizată prin aprobarea Hotărârii de Guvern nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului 
privind exportul și importul produselor chimice periculoase, amendat ultima dată prin HG 
537/2025 pentru a aduce în concordanță actul național cu cele mai noi actualizări ale actului 
european. 
  Poluanți Organici Persistenți (POPs), Bifenili Policlorurați (PCB) și Terfenili 
Policlorurați (PCT) 
- Directiva 96/59/CE a Consiliului din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor 
policlorurați și a terfenililor policlorurați (PCB/TPC) a fost transpusă integral în legislația 
națională prin H.G. nr. 81/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind b ifenilii 
policloruraţi (BPC). Astfel, producerea şi introducerea pe piaţă a BPC în stare pură, în 
amestecuri sau în calitate de componente ale unor articole este interzisă, în conformitate 
Regulamentului menționat. 
- Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 
2019 privind poluanții organici persistenți (reformare), așa cum a fost modificat ultima 
dată prin Regulamentul delegat (UE) 2023/866 al Comisiei din 24 februarie 2023 de 
modificare a Regulamentului (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului 
în ceea ce privește acidul perfluorooctanoic (PFOA), sărurile acestuia și compușii înrudiți 
cu acesta a fost aliniat prin H.G. nr. 744/2024 pentru aprobarea Regulamentul ui privind 
poluanții organici persistenți.  Regulamentul nominalizat abrogă punctul 7 din 
Regulamentul privind bifenilii policlorurați, aprobat prin H.G. nr. 81/2009, stabilind noi 
termene privind scoaterea din uz și eliminarea echipamentelor cu conținut d e BPC și 
respectând, astfel prevederile Convenției de la Stockholm privind POPs. Totodată, ținând 
cont de actualizările la nivel EU, Regulamentul național urmează a fi amendat periodic, 
pentru a aduce în concordanță prevederile naționale cu cele stabilite la nivelul Uniunii 
Europene. 
- Planul Național de Implementare a Convenției de la Stockholm privind POPs (Anexa nr. 
2 la H.G. nr. 816/2023 pentru aprobarea Programului de management durabil al 
substanțelor chimice pentru anii 2023-2030 setează 11 obiective care urmează a fi atinse, 
prin realizarea anumitor acțiuni stabilite până în anul 2030. Acesta se aliniază cerințelor 
Convenției de la Stockholm privind POPs, contribuind astfel la implementarea 
prevederilor acesteia. 
Biocidele 
- Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 
2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide este transpus 
parțial (art. 1, 3, 17, 19, 20, 22, 25, 48 și anexa V) în Legea nr. 277/2018 privind substanțele 
chimice și în H.G. nr. 344/2020 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind punerea 
la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide 
27.6.1.2.  Cadrul administrativ 
În conformitate cu art. 7, alin. (1) din Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice, 
Ministerul Mediului  este autoritatea competentă în domeniul managementului integrat al 
substanțelor chimice. Acesta are atribuții esențiale în elaborarea, promovarea și coordonarea 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

89 
 
politicii unice de stat, precum și în asigurarea unui cadru normativ corespunzător pentru 
gestionarea substanțelor și produselor chimice pe întregul lor ciclu de viață. De asemenea, 
Ministerul Mediului reprezintă punctul oficial de contact pentru tratatele  și acordurile 
internaționale relevante la care Republica Moldova este parte. Ținând cont de statutul de țară 
candidată la Uniunea Europeană, Ministerul Mediului joacă un rol fundamental în alinierea 
reglementărilor naționale la acquis-ul comunitar în domeniul gestionării substanțelor chimice. În 
urma reformei instituționale din 2021, a fost înființat Serviciul politici de gestionare a substanțelor 
chimice (compus din 3 angajați), cu scopul de a elabora și promova politici de stat în domeniul 
gestionării durabile a substanțelor chimice. 
  Cu toate acestea, în prezent nu există o instituție desemnată pentru implementarea completă 
a politicii statului în acest domeniu. Conform Legii nr. 277/2018, responsabilitatea ar trebui să 
revină Agenției Naționale de Reglementare a Activităților Nucleare, Radiologice și Chimice, 
însă această agenție nu a fost încă creată. În acest context, atribuțiile respective vor fi transferate 
către Agenția de Mediu, în special către Direcția Generală Substanțe Chimice, care va fi instituită 
odată cu finalizarea reformei instituționale. 
  Inspectoratul pentru Protecția Mediului  – Conform H.G.nr. 548/2018, Inspectoratul 
pentru Protecția Mediului este responsabil de exercitarea controlului de stat privind respectarea 
legislației referitoare la protecția mediului în procesul de fabricare, depozitare, transport, utilizare, 
neutralizare și înhumare a deșeurilor, precum și a produselor și substanțelor nocive. 
  Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare  – prin Centrul Național Sănătatea 
Animalelor, Plantelor și Siguranța Alimentelor, este responsabil de omologarea și înregistrarea 
produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților, care sunt reglementate și monitorizate conform 
normativelor naționale și internaționale. 
  Ministerul Sănătății – prin intermediul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică , 
autorizează și înregistrează produsele biocide care sunt plasate pe piața Republicii Moldova, 
asigurându-se că acestea respectă cerințele de sănătate publică și siguranță. 
27.6.2. Planuri de viitor 
27.6.2.1. Planuri legislative 
  În perioada 2025- 2027 urmează să fie asigurat un proces esențial de aliniere a legislației 
naționale la reglementările Uniunii Europene în domeniul substanțelor chimice. Aceste măsuri 
sunt deosebit de importante pentru a asigura gestionarea durabilă a su bstanțelor chimice, 
respectând standardele europene și recomandările Comisiei Europene, ce vizează protecția 
mediului și sănătatea publică. 
  Se planifică alinierea unor reglementări cheie, care vor aduce legislația din Republica 
Moldova mai aproape de normele europene. Printre acestea, se numără Regulamentul (CE) nr. 
1907/2006 (REACH) privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor 
chimice. Aceasta presupune modificarea Legii nr. 277/2018 privind substanțele chimice și 
adoptarea unei hotărâri de Guvern care să aprobe o listă a substanțelor și amestecuri chi mice 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

90 
 
interzise și restricționate și a unei hotărâri de Guvern care să aprobe  o listă a substanțelor cu risc 
major pentru sănătatea umană și mediu.  
  Alinierea totală la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și 
ambalarea substanțelor chimice va include aprobarea Regulamentului privind clasificarea, 
etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor chimice care va stabili reglementări precise 
pentru etichetarea și clasificarea substanțelor și amestecurilor chimice, contribuind astfel la 
protejarea consumatorilor și a mediului înconjurător. 
  În ceea ce privește Regulamentul (CE) nr. 648/2004 privind detergenții, Ministerul 
Mediului va adopta măsuri specifice pentru reglementarea substanțelor chimice folosite în 
produsele de curățare, având în vedere impactul acestora asupra sănătății și mediul ui prin 
aprobarea Regulamentului privind detergenții. Acțiunea de elaborare a actului normativ care 
aliniază cadrul normativ național la reglementările Regulamentului (CE) nr. 648/2004 se regăsește 
în Capitolul 1 al Programului Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană 
pentru perioada 2025-2029 ,,Libera circulație a mărfurilor”. 
  Pe lângă acestea, integrarea normelor europene în domeniul substanțelor chimice va 
include și transpunerea Directivei 2004/9/CE și Directivei 2004/10/CE, care stabilesc principiile 
bunei practici de laborator în testele efectuate asupra substanțelor chimi ce. Aceste reglementări 
vor asigura evaluarea sigură și corectă a substanțelor chimice comercializate pe piața din Moldova. 
Acțiunea de elaborare a Regulamentului privind aplicarea principiilor bunei practici de laborator 
(BAT) și verificarea aplicării ace stora la testele efectuate asupra substanțelor chimice, care va 
transpune reglementările Directivei 2004/9/CE și Directivei 2004/10/CE se regăsește în Capitolul 
1 al Programului Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 
2025-2029 ,,Libera circulație a mărfurilor”. 
  De asemenea, cadrul legislativ național urmează a fi aliniat cu Regulamentul (CE) nr. 
440/2008 al comisiei din 30 mai 2008 de stabilire a metodelor de testare în temeiul Regulamentului 
(CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, 
autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH). În acest sens, urmează a fi elaborat 
un regulament pentru alinierea integrală la cerințele UE. 
   27.6.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
  Implementarea reglementărilor europene în domeniul gestionării substanțelor chimice este 
un proces esențial pentru alinierea Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene. Acest 
proces presupune o serie de măsuri și pași strategici care implică atât consolidarea capacităților 
administrative, cât și dezvoltarea unor instrumente și sisteme necesare pentru implementarea 
reglementărilor. Primul pas esențial în acest proces este înființarea Direcției Generale Substanțe 
Chimice în cadrul Agenției de Mediu, structură care va avea atribuțiile necesare pentru gestionarea 
substanțelor chimice conform reglementărilor europene și naționale. După finalizarea reformei 
instituționale, atribuțiile și responsabilitățile acestei direcții vor fi clar definite, iar aceast a va 
deveni un pilon central al procesului de implementare. 
  O componentă fundamentală a succesului acestui proces va fi consolidarea capacităților 
administrative ale Agenției de Mediu. În acest sens, instruirea continuă a personalului este 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

91 
 
esențială. Participarea la grupurile de lucru europene, schimbul de bune practici cu alte autorități 
europene și dezvoltarea unui plan de formare profesională vor contribui la creșterea expertizei 
angajaților agenției și a altor autorități implicate. Astfel, personalul va fi pregătit pentru a face față 
cerințelor impuse de reglementările europene și va putea implementa cu succes măsurile 
prevăzute. 
Un alt pas important în implementarea reglementărilor europene este dezvoltarea și implementarea 
unor sisteme informatice eficiente. Un element -cheie în acest sens va fi consolidarea Sistemului 
Informațional Automatizat „Registrul produselor chimice plasat e pe piața Republicii Moldova” 
(SIA REPC), care va facilita înregistrarea și gestionarea substanțelor chimice conform 
reglementărilor europene. 
  În paralel, în cadrul Agenției de Mediu, se va dezvolta un Sistem Național de Suport 
Helpdesk, destinat să ofere asistență operatorilor economici și altor entități implicate în procesul 
de înregistrare și gestionare a substanțelor chimice. În ceea ce priv ește testarea substanțelor 
chimice, se va asigura dotarea corespunzătoare a laboratorului specializat pentru testarea 
substanțelor chimice. Achiziționarea echipamentelor necesare și instruirea personalului din 
laboratoare vor fi priorități, pentru a asigura realizarea testelor specifice conform reglementărilor 
internaționale. Aceste măsuri vor contribui la asigurarea siguranței și conformității substanțelor 
chimice care ajung pe piața națională. 
  Un alt aspect crucial va fi implementarea reglementărilor europene privind clasificarea, 
etichetarea și ambalarea substanțelor chimice. Un sistem de etichetare conform cerințelor europene 
va fi creat pentru substanțele chimice periculoase, care va include  fraze de pericol și măsuri de 
precauție. Astfel, va fi asigurată o etichetare corectă și transparentă, în concordanță cu 
reglementările europene. De asemenea, în contextul reglementărilor internaționale privind 
exportul și importul de substanțe chimice pe riculoase, Agenția de Mediu va prelua rolul de 
Autoritate Națională Desemnată pentru implementarea prevederilor Convenției de la Rotterdam. 
Aceasta va implica transpunerea reglementărilor internaționale în legislația națională, crearea unui 
sistem de monit orizare a tranzacțiilor internaționale de produse chimice periculoase și 
implementarea procedurilor de control la frontieră, pentru a asigura respectarea acestor 
reglementări. 
  Pentru ca Republica Moldova să își poată asuma angajamentele pe care le are față de 
Convenția de la Stockholm privind POPs raportând situația de facto în ceea ce privește gestionarea 
POPs-urilor, dar și în conformitate cu prevederile stabilite de Planul N ațional de Implementare a 
Convenției pentru perioada imediat următoare se planifică realizarea următoarelor acțiuni:  
- Amendarea Legii nr. 40/2004 privind ratificarea de către RM a Convenției de la 
Stockholm. 
- Elaborarea de inventare ale articolelor care conțin POP, inclusiv a stocurilor, a deșeurilor 
contaminate cu POP. 
- Elaborarea inventarului siturilor contaminate cu POPs. 
- Remedierea siturilor contaminate cu POPs. 
 
 
 
 
27.6.3. Aspecte financiare 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

92 
 
  Pentru alinierea integrală cu Regulamentul EU 1907/2006 sunt estimate ca fiind necesare 
următoarele costuri: 
-          Elaborarea și adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 277/2018 
privind substanțele chimice - 560, 68 mii lei, respectiv 337,48 mii lei acoperite din bugetul 
de stat, iar 223,20 mii lei cu suportul Proiectului Twinning Calitate a Aerului și mediul 
înconjurător, finanțat de Uniunea Europeană. 
- Elaborarea și aprobarea Proiectului de hotărâre pentru aprobarea Listei produselor 
chimice interzise și restricționate - 337, 48 mii lei din bugetul de stat. 
- Elaborarea și aprobarea Proiectului de hotărâre pentru aprobarea Listei cu risc major 
pentru sănătatea umană și pentru mediu -  337, 48 mii lei din bugetul de stat. 
Pentru alinierea integrală cu Regulamentul EU 1272/2008 sunt estimate ca fiind necesare 
următoarele costuri: 
-          Elaborarea și aprobarea proiectului de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului 
privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor chimice - 560, 
68 mii lei, respectiv 337,48 mii lei acoperite din bugetul de stat, iar 2 23,20 mii lei cu 
suportul Proiectului Twinning Calitatea Aerului și mediul înconjurător, finanțat de 
Uniunea Europeană. 
Costul pentru acțiunile setate în Planul Național de Implementare a Convenției de la 
Stockholm privind POPs (Anexa nr. 2 la HG nr. 816/2023) este de 58420 mii lei. Acestea urmează 
a fi acoperite atât din bugetul autorităților/instituțiilor implicate, cât ș i cu suportul partenerilor 
externi. O parte din acțiuni, inclusiv cele sus-listate nu au acoperire, respectiv se atestă o necesitate 
stringentă de identificare a resurselor financiare pentru realizarea acestora. 
 
  
SUBCAPITOLUL 27.7. ZGOMOTUL  
27.7.1. Prezentarea generală a situației 
27.1.1.1. Cadrul legislativ 
  Legislația Republicii Moldova în domeniul gestionării zgomotului ambiental cuprinde un 
set de acte normative naționale care reglementează aspectele esențiale ale poluării sonore, în 
concordanță cu standardele europene. Deși Directiva 2002/49/CE privind gestionarea zgomotului 
ambiental nu a fost transpusă integral în legislația națională, țara noastră a implementat deja măsuri 
relevante pentru protecția sănătății publice și a mediului, precum și pentru gestionarea riscurilor 
asociate expunerii la zgomot. Printre actele normative relevante în acest domeniu se numără: 
- Legea nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice 
- Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului 
- Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală 
În completarea acestora, Hotărârile Guvernului stabilesc structuri, proceduri și măsuri specifice 
pentru implementarea reglementărilor și coordonarea autorităților responsabile. Printre aceste acte 
se regăsesc: 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

93 
 
- H.G. nr. 246/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea normelor și 
procedurilor referitoare la introducerea restricțiilor de operare legate de zgomot la 
aeroporturi, într-o abordare echilibrată; 
- H.G. nr. 362/2014 privind aprobarea cerințelor minime de protecție a lucrătorilor împotriva 
riscurilor generate de expunerea la zgomot, în special riscurile de pierdere a auzului; 
- H.G. nr. 148/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății; 
- H.G. nr. 1090/2017 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Sănătate 
Publică; 
- H.G. nr. 145/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului; 
- H.G. nr. 548/2018 privind organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția 
Mediului; 
- H.G. nr. 549/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Mediu; 
- H.G. nr. 690/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Infrastructurii și 
Dezvoltării Regionale; 
- H.G. nr. 133/2019 privind organizarea și funcționarea Autorității Aeronautice Civile. 
  
  27.7.1.2.  Cadrul administrativ 
  Atribuțiile autorităților în gestionarea zgomotului ambiental sunt reglementate de diverse 
instituții care acoperă domenii precum sănătatea publică, protecția mediului, siguranța muncii și 
infrastructura aeronautică. Fiecare entitate are un rol distinct î n prevenirea și diminuarea poluării 
sonore, având ca obiectiv principal protejarea sănătății și bunăstării cetățenilor. În continuare, sunt 
detaliate responsabilitățile principalelor autorități implicate: 
  Ministerul Sănătății este responsabil pentru supravegherea stării de sănătate publică și 
pentru implementarea politicilor publice menite să prevină riscurile pentru sănătate, inclusiv cele 
asociate expunerii la zgomot. Conform Legii nr. 10/2009 [9]  privind supravegherea stării de 
sănătate publică, Ministerul reglementează expunerea la zgomot ca factor de risc pentru sănătatea 
publică. De asemenea, autoritatea dezvoltă programe și măsuri pentru protecția populației, inclusiv 
în domeniul poluării sonore. 
  Agenția Națională pentru Sănătate Publică  are un rol esențial în monitorizarea și 
controlul expunerii la zgomot, în special în mediile de muncă și în zonele rezidențiale. Aceasta 
implementează măsuri de prevenire și protecție împotriva riscurilor de sănătate generate de 
zgomot, coordonând studii și cercetări pentru evaluarea impactului poluării sonore asupra 
sănătății. Totodată, agenția elaborează ghiduri pentru instituțiile publice și private, referitoare la 
gestionarea riscurilor de expunere la zgomot. 
  Ministerul Mediului este responsabil pentru protejarea mediului și reglementarea poluării 
fonice. Conform legislației în vigoare, ministerul trebuie să implementeze politici și reglementări 
care să reducă impactul zgomotului asupra mediului. Acesta colaborează cu instituțiile  implicate 
în controlul poluării și se asigură că sunt respectate normele naționale și internaționale privind 
poluarea fonică. În colaborare cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului și cu Agenția de 
Mediu, Ministerul Mediului verifică respectarea standardelor de calitate a mediului, inclusiv în 
ceea ce privește zgomotul. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

94 
 
  Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale  are responsabilitatea gestionării 
infrastructurii de transport, inclusiv a celor care generează zgomot semnificativ, cum ar fi 
transportul feroviar și aerian. Autoritatea reglementează măsurile care trebuie adoptate pentru 
reducerea zgomotului provenit de  la infrastructurile de transport, conform normelor naționale și 
europene privind poluarea fonică. Ministerul monitorizează implementarea proiectelor de 
infrastructură ce includ măsuri de protecție împotriva zgomotului, precum construirea de bariere 
fonoabsorbante și stabilirea de limite sonore pentru zonele rezidențiale aflate în apropierea 
drumurilor și căilor ferate. 
  Autoritatea Aeronautică Civilă  reglementează zgomotul generat de aeroporturi și 
aeronave, implementând restricții de operare specifice pentru reducerea impactului poluării sonore 
asupra zonelor rezidențiale din apropierea aeroporturilor. Conform Hotărârii nr. 246/2019, 
autoritatea stabi lește reguli și proceduri pentru introducerea restricțiilor de operare legate de 
zgomot în aeroporturile din Republica Moldova, urmând o abordare echilibrată. Autoritatea se 
asigură că operatorii aerieni respectă limitele de zgomot și adoptă măsuri de aten uare a acestuia, 
inclusiv prin utilizarea de echipamente mai puțin poluante fonic. 
  Autoritățile administrațiile publice locale  joacă un rol esențial în implementarea 
reglementărilor privind zgomotul ambiental la nivel local. Acestea sunt responsabile pentru 
aplicarea măsurilor de protecție împotriva zgomotului în cadrul comunităților locale, adaptate 
particularităților fiecărei z one. Autoritățile administrației publice locale monitorizează și 
controlează sursele de zgomot urban (trafic, construcții, activități comerciale etc.) și 
implementează măsuri pentru limitarea expunerii la zgomot, în scopul protejării sănătății publice. 
De asemenea, autoritățile administrațiilor publice locale pot adopta reglementări suplimentare 
pentru a proteja calitatea vieții cetățenilor. 
 
27.7.2. Planuri de viitor 
27.7.2.1. Planuri legislative 
  În conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, transpunerea 
Directivei 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind 
evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental va fi realizată prin adoptarea une i Hotărâri de 
Guvern, care va aproba un Regulament național detaliat. Acest regulament va stabili proceduri 
precise pentru evaluarea și gestionarea zgomotului, aliniind legislația națională la standardele 
europene și va include măsuri pentru elaborarea hărților de zgomot, identificarea surselor majore 
de poluare fonică și definirea zonelor ce necesită intervenții. Proiectul de H.G. este planificat să 
fie adoptat în 2025 și va constitui un instrument esențial în protecția sănătății publice și în 
reducerea impactului negativ al poluării sonore asupra mediului. 
   
27.7.2.2. Implementarea acquis -ului și consolidarea capacităților administrative 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

95 
 
  Autoritățile vor adopta măsuri de formare continuă pentru funcționarii publici, pentru a 
asigura o aplicare corectă și eficientă a legislației europene. De asemenea, se vor face investiții în 
tehnologii avansate de monitorizare a zgomotului ambiental, iar colaborarea interinstituțională va 
fi încurajată și consolidată pentru o gestionare mai eficientă a poluării sonore și protecția mediului. 
  27.7.3. Aspecte financiare 
  Pentru transpunerea Directivei 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului 
ambiental, se preconizează un buget total de 189.087 mii lei. Această sumă va fi alocată în 
principal pentru elaborarea și adoptarea regulamentului național, asigurând a stfel alinierea 
legislației naționale la cerințele europene. Fondurile vor fi acoperite din bugetul de stat. De 
asemenea, vor fi finanțate activitățile de formare și instruire a personalului responsabil din 
instituțiile publice, pentru a asigura o implemen tare corectă a reglementărilor și o gestionare 
eficientă a poluării sonore conform standardelor europene. 
  
SUBCAPITOLUL 27.8. EMISII INDUSTRIALE 
  
  27.8.1. Prezentarea generală a situației 
27.8.1.1. Cadrul legislativ 
  În vederea prevenirii și controlului emisiilor în aer, apă și sol, gestionării deșeurilor, 
eficienței energetice și prevenirii accidentelor, Republica Moldova a semnat și ratificat o serie de 
tratate internaționale care vizează protecția mediului, atât la nivel național, cât și european și 
internațional. Aceste acte internaționale oferă autorităților competente posibilitatea de a 
monitoriza și controla impactul activităților propuse asupra mediului, promovând cooperarea 
transfrontalieră și la scară largă pentru prevenirea poluării. Astfel, Republica Moldova a aderat la 
Tratatul de instituire a Comunității Energiei (aprobat prin Legea nr. 117/2009), în cadrul căruia s-
au asumat obligații referitoare la implementarea acquis -ului comunitar privind resursele 
energetice. În acest context, Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și al Consiliului 
privind limitarea emisiilor atmosferice provenind de la instalațiile de ardere de dimensiuni mari a 
fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale. 
  Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi a fost ratificată 
de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 399/1995, având ca obiectiv reducerea și 
controlul poluării atmosferice transfrontaliere prin cooperare inter națională. Convenția stabilește 
un cadru pentru monitorizarea, schimbul de informații și dezvoltarea unor strategii comune pentru 
reducerea emisiilor de poluanți atmosferici. În cadrul acestei convenții, Republica Moldova a 
semnat patru din cele opt protocoale, ratificând trei dintre ele: 
- Protocolul privind metalele grele, ratificat prin Legea nr. 1018/2002; 
- Protocolul privind poluanții organici persistenți, ratificat prin Legea nr. 1018/2002; 
- Protocolul privind finanțarea pe termen lung a programului de cooperare pentru 
monitorizarea și evaluarea transmiterii pe distanțe lungi a poluării atmosferice în Europa 
(Protocolul EMEP), ratificat prin Legea nr. 215/2015; 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

96 
 
- Protocolul privind reducerea acidificării, eutrofizării și ozonului troposferic (Protocolul de 
la Göteborg), semnat la 23 mai 2000, dar care nu a fost ratificat de Republica Moldova. 
  În conformitate cu obligațiile stabilite de aceste protocoale și convenții internaționale, 
Republica Moldova are responsabilitatea de a monitoriza și raporta emisiile poluante și de a 
implementa măsuri de reducere a poluării atmosferice transfrontaliere. Aceste angajamente au fost 
reglementate prin următoarele acte normative naționale: 
- Programul național privind managementul durabil al substanțelor chimice pentru perioada 
2010-2015, aprobat prin H.G. nr. 973/2010; 
- Programul de management durabil al substanțelor chimice pentru perioada 2023 -2030, 
aprobat prin H.G. nr. 816/2023; 
- Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale; 
- Regulamentul privind poluanții organici persistenți (POPs), aprobat prin H.G. nr. 
744/2024; 
- Regulamentul privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, 
aprobat prin H.G. nr. 593/2024; 
- Regulamentul privind bifenilii policlorurați, aprobat prin H.G. nr. 81/2009. 
  Protocolul privind registrele de emisii și transferuri de poluanți (PRTR), semnat la Kiev în 
2003, în cadrul Convenției Aarhus, a fost ratificat de Republica Moldova prin Legea nr. 99/2013. 
Convenția Aarhus garantează accesul publicului la informații, jus tiție și participare în procesul 
decizional privind protecția mediului. În vederea implementării acestui protocol, Republica 
Moldova a creat Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți, aprobat prin H.G. nr. 
373/2018, care include un sis tem informațional pentru raportarea emisiilor provenite din 
activitățile economice (www.retp.md). 
  În ceea ce privește evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, 
Republica Moldova a devenit parte la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în 
context transfrontalier (Convenția Espoo, 1991), ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 
1546/1993. În urma aderării la această convenție, a fost adoptată Legea nr. 86/2014 privind 
evaluarea impactului asupra mediului, care reglementează procesul de evaluare a impactului 
asupra mediului pentru activitățile publice și private și stabilește măsurile necesare pentru 
prevenirea și minimizarea impactului acestora asupra sănătății populației și mediului. 
  Totodată, prin Hotărârea Parlamentului nr. 1546/1993, Republica Moldova a ratificat și 
Convenția privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale (Convenția de la Helsinki, 
1992). Pentru implementarea prevederilor acestei convenții, a fost a doptată Legea nr. 108/2020, 
care reglementează măsurile de prevenire și control al accidentelor majore implicând substanțe 
periculoase, asigurând protecția sănătății umane și a mediului în cazul unui accident. Prin aceste 
tratate internaționale și actele normative naționale, Republica Moldova își întărește angajamentele 
în domeniul protecției mediului, contribuind la prevenirea poluării și la asigurarea unui nivel înalt 
de protecție a sănătății și mediului. În același context, documentele de politici naționale stabilesc 
obiectivele și măsurile necesare pentru implementarea actelor internaționale la care Republica 
Moldova este parte. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

97 
 
- Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” adoptată prin Legea nr. 
315/2022 determină obiectivele de dezvoltare printre care Obiectivul general 10. 
„Asigurarea unui mediu sănătos și sigur” și obiectivele specifice care prevăd îmbunătățirea 
calității componentelor de mediu, promovarea economiei cir culare și realizarea 
obiectivelor de dezvoltare economică ecologică. Prin urmare au fost aprobate documente 
de politici pe domenii specifice care au același obiectiv de protecție a mediului și direct 
contribuie la implementarea Strategiei Moldova 2030: 
- Strategia de mediu pentru anii 2024-2030, aprobată prin H.G. nr. 409/2024; 
- -Programul de dezvoltare cu emisii reduse până în 2030 , aprobată prin H.G. nr. 
659/2023; 
- Programul privind gestionarea deșeurilor pentru anii 2023-2027, aprobat prin H.G. nr. 
972/2023; 
- Programul pentru gestionarea durabilă a substanțelor chimice pentru anii 2023-2030, 
aprobat prin H.G. nr. 816/2023; 
Republica Moldova are angajamentul să transpună și să implementeze următoarele 
directive ale Uniunii Europene: 
1.   Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 
2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)(reformare); 
2.   Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 
2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații 
de ardere de dimensiuni mari; 
3.      Directiva 2015/2193/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 
2015 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații 
medii de ardere; 
Aceste directive au fost transpuse în legislația națională prin următoarele acte normative: 
- Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale; 
- Regulamentul privind incinerarea și coincinerarea deșeurilor, aprobat prin H.G. nr. 
205/2023; 
- Ordinul ministrului mediului nr. 186/2024 cu privire la elaborarea Raportului privind 
situația de referință; 
- Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale,  care transpune parțial Directiva 
2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) și 
Directiva (UE) 2015/2193 privind limitarea emisiilor de poluanți provenind de la 
instalațiile medii de ardere, reglementează cadrul normativ cu privire la prevenirea poluării 
provocate de activitățile industriale şi economice, în vederea reducerii emisiilor în aer, apă 
şi sol, inclusiv a generării de deșeuri, precum şi controlul de mediu, promovarea şi 
aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru a se atinge un nivel înalt de protecție a 
mediului. În acest sens sunt stabilite condițiile pentru autorizarea activităților economice 
cu impact asupra mediului și măsurile de prevenire a emisiilor și deversărilor în  mediu, 
raportare și funcționarea instalațiilor mari și medii de ardere, accentuând prevederile de 
implicare a publicului în procesul de autorizare a activităților industriale și economice cu 
impact asupra mediului. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

98 
 
- Regulamentul privind incinerarea și coincinerarea deșeurilor  - reglementează 
activitatea și stabilește condițiile de exploatare și supraveghere a instalațiilor de incinerare 
și coincinerare a deșeurilor, în scopul de a preveni sau a limita, pe cât este posibil, efectele 
negative asupra mediului și, în special, polu area datorată emisiilor în aer, sol, în apele de 
suprafață și în apele subterane, precum și riscurile pe care acestea le prezintă pentru 
sănătatea oamenilor, floră și faună. La fel, Regulamentul stabilește condițiile pentru 
funcționarea unităților tehnice sau mobile, teritoriilor stațiilor de incinerare și coincinerare 
a deșeurilor. 
- Ordinul ministrului mediului nr. 186/2024 cu privire la elaborarea Raportului 
privind situația de referință  urmărește implementarea Legii 227/2022, fiind destinat 
operatorilor economici precum și publicului interesat de starea componentelor de mediu 
pe amplasamentul unei instalații, stabilind competențele și responsabilitățile instituționale, 
precum și a operat orilor în procesul de elaborare, examinare și aprobare a Raportului 
privind situația de referință. 
Totodată, au fost aprobate acte normative aferente care contribuie la implementarea Directivei 
2010/75/UE, a Directivei 2001/80/CE și a Directivei 2015/2193/UE, și anume: 
- Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic care reglementează protecția aerului 
atmosferic și stabilește standardele de calitate a acestuia, impunând limitări ale emisiilor 
de poluanți din industrie, controlul surselor de poluare și monitorizar ea calității aerului în 
zonele industriale. 
- Legea apelor nr. 272/2011 care reglementează protecția și utilizarea resurselor de apă, 
stabilind norme pentru prevenirea poluării apelor prin activitățile industriale. Autoritățile 
competente sunt obligate să monitorizeze și să controleze descărcările de substanțe toxice 
în cursurile de apă. 
- Legea nr. 209/2016 privind deșeurile care reglementează condițiile de gestionare, 
valorificare și eliminare a deșeurilor provenite de la instalațiile industriale, impunând 
autorităților competente să stabilească norme pentru controlul emisiilor de substanț e 
poluante provenite din deșeuri, inclusiv prin activitățile de reciclare și incinerare. 
- Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice care reglementează utilizarea, manipularea 
și eliminarea substanțelor chimice periculoase, stabilind norme stricte pentru gestionarea 
substanțelor care pot genera emisii periculoase în cadrul proceselor industriale. Autoritățile 
de mediu sunt responsabile pentru monitorizarea respectării acestor norme. 
- Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului care reglementează 
procedurile de evaluare a impactului asupra mediului pentru activitățile planificate 
industriale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Activitățile planificat e 
care pot avea impact semnificativ asupra mediului trebuie să fie supuse procedurii de 
evaluarea a impactului asupra mediului, cu identificarea măsurilor pentru reducerea, 
prevenirea și compensarea impactului potențial negativ asupra mediului. 
- Legea nr. 108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică 
substanțe periculoase) reglementează măsurile de prevenire și control al riscurilor de 
accidente majore în industriile care manipulează substanțe periculoase. Emisiile industriale 
rezultate în urma unui accident major sunt monitorizate și controlate în vederea prevenirii 
poluării masive a aerului, apei și solului. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

99 
 
- Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului impune autorităților să adopte măsuri 
adecvate pentru prevenirea poluării industriale și protecția ecosistemelor, reglementând 
limitarea emisiilor de substanțe poluante care pot afecta sănătatea umană și mediul. 
- H.G. nr. 373/2018 cu privire la Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți 
prin care a fost creat Sistemul Informațional Automatizat „Registrul emisiilor și al 
transferului de poluanți” ( www.retp.gov.md)impunând obligația ca toate entitățile 
industriale să raporteze anual emisiile în aer și apă, contribuind astfel la transparența și 
monitorizarea emisiilor. 
- H.G. nr. 205/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind incinerarea și coincinerarea 
deșeurilor, care reglementează condițiile de incinerarea și co -incinerare a deșeurilor, 
impunând norme stricte privind controlul emisiilor de poluanți, în special cele d e dioxid 
de carbon și alte substanțe toxice; 
- HG 235/2025 pentru aprobarea Metodologiei de calculare a costului autorizaţiei integrate 
de mediu şi al autorizaţiei de mediu, a Nomenclatorului serviciilor aferente emiterii 
autorizaţiei integrate de mediu şi autorizaţiei de mediu și a cuantumului tarifelor la acestea; 
- Ordinul ministrului Mediului nr. 143 din 03.10.2025 u privire la aprobarea concluziilor 
privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea cimentului, varului și 
oxidului de magneziu; 
- Ordinul ministrului Mediului nr. 159 din 15.10.2025 cu privire la aprobarea concluziilor 
privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru fabricarea sticlei; 
- Ordinul ministrului Mediului nr. 158 din 15.10.2025 cu privire la  aprobarea concluziilor 
privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tăbăcirea pieilor; 
- Ordinul ministrului Mediului nr. 146 din 03.10.2025, cu privire la aprobarea concluziilor 
privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producția de celuloză, hârtie şi 
carton; 
- Ordinul ministrului Mediului nr. 144 din 03.10.2025, cu privire la aprobarea concluziilor 
privind cele mai bune tehnice disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor; 
- Ordinul ministrului Mediului nr. 148 din 03.10.2025, cu privire la aprobarea concluziilor 
privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria alimentară, a băuturilor 
şi a laptelui; 
- Ordinul ministrului Mediului nr. 147 din 03.10.2025, cu privire la adoptarea concluziilor 
privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru abatoare şi pentru sectoarele 
subproduselor de origine animală şi/sau coproduselor comestibile; 
- Ordinul ministrului Mediului nr. 145 din 03.10.2025, cu privire la aprobarea concluziilor 
privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria textilă; 
- Ordinul ministrului Mediului nr. 160 din 15.10.2025 cu privire la  aprobarea concluziilor 
privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru rafinarea petrolului mineral și a 
gazului. 
Aceste reglementări normative formează un cadru juridic complet și coerent pentru prevenirea și 
reducerea emisiilor industriale. În ceea ce privește domeniul controlului pericolelor de accidente 
majore care implică substanțe periculoase: 
Tratatele internaționale, la care Republica Moldova este parte: 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

100 
 
- Acordul de Asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei 
Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă 
parte, ratificat prin Legea nr. 112/2014 și intrat în vigoare la data de 02.07.2014. 
- Convenția privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale (Helsinki, 1992) 
(Decizia Parlamentului nr. 1546/1993); 
- Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la procesul decizional și 
accesul la justiție în probleme de mediu (Aarhus, 25 iunie 1998) - ratificată prin Decizia 
Parlamentului nr. 346/1999; 
Documente și strategii naționale care au referire și la Directiva SEVESO: 
- Strategia Națională de Dezvoltare Moldova Europeană 2030, aprobată prin Legea nr. 
315/2022, care are ca obiective asigurarea unui mediu sănătos pentru viață, cu obiectivele 
specifice de creștere a calității componentelor de mediu, promovarea economiei circ ulare 
și atingerea țintelor de dezvoltare a economiei verzi; 
- Programul de Management Durabil al Substanțelor Chimice pentru anii 2023 -2030, 
adoptat prin H.G. nr. 816/2023, care are ca obiectiv general reducerea și eliminarea 
impactului substanțelor chimice asupra mediului și sănătății umane. 
Cadrul normativ de bază care reglementează domeniul accidentelor industriale este: 
- Legea nr. 108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică 
substanțe periculoase reglementează măsurile de prevenire a riscurilor de accidente majore 
care implică substanțe periculoase, precum și de limitare a consecințelor acestora asupra 
sănătății umane și a mediului, în vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție pe întreg 
teritoriul Republicii Moldova; stabilește cerințele pentru operatorii în ale căror 
amplasamente sunt prezente substanțe periculoase, autoritățile responsa bile de 
implementare, responsabilitățile instituționale în domeniul controlului pericolelor de 
accidente majore care implică substanțe periculoase, informațiile furnizate și acțiunile care 
trebuie întreprinse, informarea/consultarea/participarea publicului  la procesul decizional, 
procedurile care trebuie puse în aplicare;  etc.; 
- Legea nr. 151/2022 privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectivelor industriale 
și a instalațiilor tehnice potențial periculoase; 
- Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător - 
reglementează modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a actelor permisive; 
- Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice; 
- Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, reglementează 
mecanismul de evaluare a impactului asupra mediului al unor genuri de activitate 
planificate publice și private și a mecanismului de evaluare a biodiversității pentru 
asigurarea prevenirii sau minimizării, la etapele inițiale, a impactului semnificativ asupra 
mediului și sănătății populației; 
- Legea nr. 131/2011 privind controlul de stat, care reglementează procedura efectuării 
controlului activității de întreprinzător de către entitățile împuternicite cu asemenea 
competențe; 
- Codul urbanismului si construcțiilor nr. 434/2023, stabilește cadrul normativ unitar pentru 
amenajarea teritoriului, urbanism, autorizarea și execuția lucrărilor de proiectare și a 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

101 
 
lucrărilor de construcții, postutilizarea construcțiilor, asigurarea calității construcțiilor, a 
materialelor și produselor pentru construcții, exercitarea controlului de stat cu privire la 
respectarea disciplinei în amenajarea teritoriului și urbanism și a regimului de autorizare a 
execuției construcțiilor, precum și aplicarea unitară a prevederilor legislației în domeniul 
calității în construcții pe teritoriul Republicii Moldova, cu respectarea interesului public. 
- HG nr.1467/2016  pentru aprobarea Regulamentului privind accesul publicului la 
informaţia de mediu; 
- HG nr. 1076/2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la clasificarea situaţiilor 
excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a informațiilor în domeniul protecției 
populației şi teritoriului în caz de situaţii excepționale. 
  Legea privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase 
nr. 108/2020 transpune parțial Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente 
majore care implică substanțe periculoase, de modificare și abrogare ulterioară a Directivei 
96/82/UE. Legea reglementează măsuri de prevenire a riscurilor de accidente majore care implică 
substanțe periculoase, precum și de limitare a consecințelor acestora asupra sănătății umane și 
asupra mediului, în vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție pe întreg teritoriul Republicii 
Moldova și Stabilește cerințele pentru operatorii pe ale căror amplasamente sunt prezente 
substanțe periculoase, care sunt autoritățile responsabile cu implementarea, responsabilitățile 
instituționale în domeniul controlului pericolelor de accidente majore care implică substanțe 
periculoase, informațiile furnizate și acțiunile care trebuie întreprinse, 
informarea/consultarea/participarea publicului la procesul decizional, procedurile care urmeaz ă a 
fi implementate etc. 
  În ceea ce privește Sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS), deși 
nu există un cadru legislativ național complet reglementat pentru implementarea EMAS, unele 
organizații și instituții publice din Republica Moldova organizează sesiuni de informare și instruire 
privind acest sistem. Companiile care doresc să adopte sistemul EMAS se pot certifica voluntar în 
Uniunea Europeană. EMAS este menționat în diverse acte legislative naționale care favorizează 
produsele și companiile certificate, printre care: 
- H.G. nr. 592/2019 privind Programul de ecologizare a întreprinderilor mici și mijlocii. 
- Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice. 
- Legea nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și 
serviciilor poștale. 
- Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 69/2021 privind aprobarea Documentației standard 
pentru realizarea achizițiilor publice de lucrări. 
Începând cu anul 2024, Ministerul Mediului a inițiat procesul de aliniere la reglementările Uniunii 
Europene și de elaborare a unui regulament național pentru implementarea EMAS. Acest 
regulament este așteptat să fie adoptat în anul 2026, reprezentând un pas important în promovarea 
unei economii mai verzi și mai sustenabile. Implementarea EMAS în Republica Moldova este 
susținută de diverse documente strategice, cum ar fi: 
- Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030, aprobată prin Legea nr. 
315/2022”. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

102 
 
- Strategia de mediu pentru anii 2024-2030, aprobată prin H.G. nr. 409/2024. 
- Strategia națională de dezvoltare economică 2030, aprobată prin H.G. nr. 393/2024. 
- Programul de promovare a economiei verzi și circulare în Republica Moldova pentru 
perioada 2024-2028, aprobat prin H.G. nr. 495/2024. 
- Programul național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității în 
anii 2023-2027, aprobat prin H.G. nr. 653/2023. 
În ceea ce privește etichetarea ecologică, la 25 septembrie 2015, Republica Moldova, alături 
de alte 192 de state membre ale ONU, a adoptat Agenda 2030 de Dezvoltare Durabilă, cunoscută 
sub denumirea „Transformarea lumii în care trăim”. Această agendă include 17 Obiective de 
Dezvoltare Durabilă (ODD)  și 169 de ținte, care sunt structurate în cinci piloni fundamentali: 
oameni, planetă, prosperitate, pace și parteneriate. Republica Moldova și -a angajat 
responsabilitatea de a implementa această agendă până la sfârșitul anului 2030, iar obiectivul ODD 
12 – Consum și producție responsabilă joacă un rol central în contextul etichetării ecologice. În 
această direcție, etichetele ecologice oficiale contribuie semnificativ la realizarea acestui obiectiv, 
având un rol important în promovarea unui consum și al un ei producții mai durabile și 
responsabile, prin evidențierea produselor cu un impact redus asupra mediului, sănătății, 
climatului și resurselor naturale. 
Pe lângă angajamentul luat prin adoptarea Agendei 2030, Republica Moldova a semnat și 
implementat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 112/2014. 
Acordul promovează dezvoltarea durabilă, incluzând la Titlul V, capitolul 13 - Comerț și 
Dezvoltare Durabilă, clauze care subliniază importanța comerțului cu mărfuri care respectă 
standarde durabile, inclusiv prin utilizarea etichetelor ecologice și sistemelor de certificare a 
produselor. 
Eticheta ecologică este un instrument eficient pentru promovarea produselor care au un nivel 
ridicat de performanță în ceea ce privește protecția mediului, contribuind astfel la realizarea unui 
comerț durabil și echitabil. Schema de etichetare ecologică fa ce parte din politica europeană de 
consum și producție durabilă, care vizează reducerea impactului negativ asupra mediului și 
resurselor naturale. În anul 2023 Republica Moldova a aprobat H.G. nr. 204/2023, care aprobă 
Regulamentul privind etichetarea ecologică. Prezentul Regulament transpune parțial (art. 1-4; art. 
6 (1)-(4), (6); art. 9 (1)-(6), (8)-(12); art. 10; Anexa III pct. 1 și 3 și Anexa V) Regulamentul (CE) 
nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etich eta 
UE ecologică, CELEX: 32010R0066, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 27/1 din 
30 ianuarie 2010, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2017/1941 al 
Comisiei din 24 octombrie 2017. 
De asemenea, cadrul legislativ național cuprinde o serie de legi și documente de politici care 
reglementează indirect aspectele etichetării ecologice. Mai multe legi și reglementări naționale 
reglementează aspectele legate de etichetarea ecologică și certificarea produselor, inclusiv: 
- Legea nr. 420/2006 privind activitatea de reglementare tehnică: Această lege are scopul de 
a sprijini buna funcționare a pieței interne prin eliminarea barierelor tehnice și promovarea 
unui comerț care respectă standardele de siguranță și durabilitate, în conformitate cu 
obligațiile față de Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și Uniunea Europeană; 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

103 
 
- Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și evaluare a conformității: Aceasta 
stabilește cadrul legal pentru activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a 
conformității, pentru asigurarea că produsele introduse pe piață respectă reglementările de 
mediu și alte standarde de calitate și siguranță; 
- Legea nr. 7/2016 privind supravegherea pieței în ceea ce privește comercializarea 
produselor nealimentare: Legea reglementează procedurile de supraveghere a pieței pentru 
produsele nealimentare, asigurându -se că acestea îndeplinesc cerințele esențiale de 
siguranță și protecția mediului, în conformitate cu reglementările europene. Aceasta se 
aliniază cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 
privind cerințele de acreditare și supraveghere a pieței pentru produsele comercia lizate în 
Uniunea Europeană; 
- Ordinul ministrului mediului nr. 55 din 23.04.2025 cu privire la aprobarea criteriilor de 
acordare a etichetei ecologice pentru substraturile de cultură și amelioratorii de sol; 
- Ordinul ministrului mediului nr. 62 din 05.05.2025 cu privire la aprobarea criteriilor de 
acordare a etichetei ecologice pentru unități turistice de cazare; 
- Ordinul ministrului mediului nr. 63 din 05.05.2025 Cu privire la aprobarea criteriilor de 
acordare a etichetei ecologice pentru încălțăminte; 
- Ordinul ministrului mediului nr. 149 din 03.10.2025 cu privire la aprobarea criteriilor de 
acordare a etichetei ecologice pentru detergenții de rufe; 
- Ordinul ministrului mediului nr. 150 din 03.10.2025 cu privire la aprobarea criteriilor de 
acordare a etichetei ecologice pentru spălarea manuală a vaselor; 
- Ordinul ministrului mediului nr.161 din 15.10.2025 cu privire la aprobarea criteriilor de 
acordare a etichetei ecologice pentru produse de hârtie tipărită, produse de papetărie din 
hârtie și sacoșe din hârtie. 
  27.8.1.2.  Cadrul administrativ 
  În domeniul reglementării emisiilor industriale, mai multe autorități guvernamentale sunt 
implicate în gestionarea, controlul și prevenirea poluării mediului, având responsabilități clar 
delimitate pentru asigurarea respectării legislației și protejarea r esurselor naturale și a sănătății 
publice. 
  Ministerul Mediului, creat prin H.G. nr. 145/2021 cu privire la organizarea și funcționarea 
Ministerului Mediului, joacă un rol esențial în formularea politicilor și actelor normative care 
vizează prevenirea și controlul poluării industriale. Direcția Politici de Prevenire a Poluării este 
responsabilă pentru elaborarea și promovarea documentelor de politici, proiectelor de acte 
normative și reglementărilor în domeniul emisiilor industriale, evaluării de mediu și riscurilor de 
accidente industriale. Scopul acestei direcții este preveni rea și minimizarea impactului negativ 
asupra componentelor de mediu (apă, aer, sol), în etapele inițiale ale activităților economice, 
pentru a asigura protecția mediului și sănătatea populației. Activitățile Direcției se concentrează 
pe: 
- Prevenirea și controlul integrat al poluării (emisii industriale); 
- Gestionarea riscurilor de accidente industriale; 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

104 
 
- Evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea strategică de mediu; 
- Implementarea eco-etichetării și răspunderea de mediu. 
Numărul de unități: 7 persoane; numărul de angajați: 5 persoane. 
  Agenția de Mediu, conform H.G. nr. 549/2018 cu privire la constituirea, organizarea și 
funcționarea Agenției de Mediu, are responsabilitatea de a implementa politica națională de 
protecție a mediului, inclusiv prevenirea poluării și reglementarea activităților economice cu 
impact asupra mediului. Aceasta este implicată în autorizarea activităților industriale prin 
eliberarea autorizațiilor de mediu necesare, inclusiv a autorizației integrate de mediu, 
reglementând emisiile de poluanți în apă, aer și sol. 
  Direcția Reglementări și Acte Permisive de Mediu este responsabilă pentru: 
- Prevenirea poluării mediului; 
- Reducerea emisiilor de poluanți; 
- Reglementarea și autorizarea activităților economice cu impact asupra mediului. 
Numărul de unități: 8 persoane; numărul de angajați: 7 persoane, dintre care 3 sunt responsabili 
pentru eliberarea autorizațiilor integrate de mediu/autorizațiilor de mediu. 
  Inspectoratul pentru Protecția Mediului,  creat prin H.G. nr. 548/2018 cu privire la 
organizarea și funcționarea acestuia, are rolul de a controla și supraveghea respectarea 
reglementărilor din domeniul protecției mediului și utilizării raționale a resurselor naturale. Acesta 
efectuează controale la întreprinderi, instituții și organizații pentru a asigura că activitățile 
industriale și economice se desfășoară conform condițiilor prevăzute în actele permisive de mediu, 
precum autorizațiile integrate de mediu și autorizațiile de mediu. Inspectoratul are responsabilități 
în: 
- Controlul și supravegherea respectării reglementărilor de protecția mediului; 
- Investigarea încălcărilor legislației și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare; 
- Recuperarea prejudiciilor asupra mediului conform principiului „poluatorul plătește”. 
Structura Inspectoratului include mai multe direcții, fiecare având atribuții specifice în domeniul 
controlului poluării industriale: 
- Direcția Metodologie, Evaluarea Riscurilor și Planificarea Controalelor : 5 unități, 2 
angajați; 
- Direcția Control Gestionare Resurse de Apă și Aer Atmosferic: 5 unități, 3 angajați; 
- Direcția Control Gestionarea Deșeurilor și Substanțelor Chimice: 5 unități, 4 angajați; 
- Direcția Control Geologic și Resurse Funciare: 5 unități, 4 angajați. 
  În domeniul controlului pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase: 
În conformitate cu Legea nr. 108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care 
implică substanțe periculoase, autoritățile centrale competente sunt Mi nisterul Mediului, 
Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății, iar autorități 
responsabile pentru aplicarea prevederilor prezenței legi sunt: Agenția de Mediu, inclusiv 
subdiviziunile ei teritoriale; Inspectoratul pentru Protecția Mediului; Inspectoratul Național pentru 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

105 
 
Supravegherea Tehnică; Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; Agenția Națională 
pentru Sănătatea Publică și autoritățile administrației publice locale. În statele Ministerului 
Mediului pe partea de realizare a prevederilor Legii/Directivei Seves o, prevenirii poluării, 
emisiilor industriale, etc. se ocupă Direcția politici de prevenire a poluării și Serviciul politici de 
gestionare a substanțelor chimice. 
  Direcția evaluare de mediu și expertiză ecologică din cadrul Agenției de Mediu se ocupă 
cu toate întrebările legate cu implementarea prevederilor Legii și Directivei Seveso. Direcția 
control gestionare deșeuri și substanțe chimice, precum și subdiviziunil e teritoriale ale 
Inspectoratului pentru Protecția Mediului sunt responsabile pentru implementarea prevederilor 
Legii și Directivei Seveso în aria lor de responsabilitate. Din cadrul Inspectoratului Național pentru 
Supraveghere Tehnică responsabilitatea pu nerii în aplicare a Directivei și a Legii Seveso revine 
efectivului Direcției supraveghere tehnică și control în domeniul apărării împotriva incendiilor și 
protecției civile, iar pe principiul teritorial efectivului Direcțiilor teritoriale supraveghere teh nică 
și control Nord și Sud. IGSU al MAI este reprezentat de Direcția radiativ chimică și medico -
biologică din cadrul Direcției generale prevenție – 5 pers, sunt responsabile pentru coordonarea și 
realizarea activităților profilactice în comun cu reprezentanții subdiviziunilor teritoriale DGP. 
  Efectivul Serviciului CBRN din DRCS -1, Chisinau – 12 pers, și Serviciului CBRN din 
DRCS-2, Balți – 12 pers, în comun cu forțele și mijloacele Direcțiilor și Secțiilor SE teritoriale 
pot acorda ajutorul organelor administrației publice locale și obiectivel or economice pentru 
localizarea accidentelor majore care implică substanțe periculoase și lichidarea consecințelor 
acestora. În cadrul Agenției Naționale Sănătății Publice Secția sănătatea mediului din cadrul 
Direcției protecția sănătății publice duce resp onsabilitatea pentru implementarea prevederilor 
Legii/Directivei Seveso. 
27.8.2. Planuri de viitor 
27.8.2.1. Planuri legislative 
  Transpunerea Directivei 2010/75/UE, Directivei 2001/80/CE și a Directivei 2015/2193/UE 
necesită întreprinderea măsurilor de elaborare și aprobare a cadrului normativ care să asigure 
implementarea și aplicarea Legii 227/2022. Astfel, pentru implementarea a cestei sunt planificate 
elaborarea și aprobarea următoarelor acte subsecvente: 
1. Modificarea Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale (ajustarea cadrului normativ 
conform modificările operate la Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale 
(prevenirea și controlul integrat al poluării prin Directiva (UE) 2024/1785 a Parlamentului 
European și al Consiliului de modificare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului 
European și al Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea  și controlul integrat al 
poluării) și a Directivei 1999/31/CE a Consiliului privind depozitele de deșeuri. 
2. Elaborarea proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la 
organizarea și prestarea serviciilor publice de emitere a autorizației integrate de mediu și a 
autorizației de mediu;   
3. Elaborarea proiectului ordinului ministrului mediului privind aprobarea Ghidului cu 
privire la emiterea autorizației integrate de mediu, autorizației de mediu și înregistrarea 
activității;    

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

106 
 
4. Adoptarea prin ordinul ministrului mediului a Concluziilor privind cele mai bune tehnici 
disponibile (BAT) pentru 12 categorii de activități.  
Transpunerea Directivei 2012/18/UE necesită întreprinderea măsurilor de elaborare și 
aprobare a cadrului normativ care să asigure implementarea și aplicarea Legii 108/2020. Astfel, 
pentru implementarea acestei sunt planificate elaborarea și aprobarea următ oarelor acte 
subsecvente: 
- Modificarea Legii nr. 108/2020 pentru a asigura transpunerea Directivei 2012/18; 
- Consolidarea capacităților umane ale Agenției de Mediu, Inspectoratului pentru Protecția 
Mediului și Inspectoratului Național de Supraveghere Tehnică în domeniul SEVESO; 
- Achiziționarea echipamentelor pentru laboratoarele mobile pentru investigații privind 
nivelul de poluare a componentelor de mediu, inclusiv în caz de accidente majore. 
- Modificarea Ghidului privind procedurile de implementare a prevederilor Legii privind 
controlul pericolelor de accidente majore cu substanțe periculoase nr. 108/2020 aprobat 
prin Ordinul ministrului mediului nr. 54/2025. 
 
  În paralel cu aceste reglementări, în 2026, Republica Moldova va implementa complet 
Regulamentul EMAS (Eco-Management and Audit Scheme), un sistem voluntar de certificare 
care va încuraja organizațiile să adopte bune practici de management de mediu. Ministerul 
Mediului va pregăti o H.G. nr.pentru implementarea EMAS, integrarea celor mai bune practici de 
management de mediu în sectoare che ie, cum ar fi gestionarea deșeurilor, agricultura, industria 
alimentară și băuturi, precum și administrația publică. 
  27.8.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
  Aplicarea eficientă a legislației privind emisiile industriale și prevenirea poluării necesită 
măsuri complexe pentru fortificarea capacitățile administrative și operaționale ale instituțiilor de 
mediu abilitate cu atribuții de implementare a acquis -ul Uniunii Europene pe domeniul emisiilor 
industriale. În acest sens sunt necesare următoarele tipuri de acțiuni destinate să consolideze 
capacitățile atât a autorităților publice cât și a operatorilor și persoanelor interesate: 
- Crearea Grupului de lucru din reprezentanții autorităților publice, mediul de afaceri și 
experți pentru elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 227/2022 privind 
emisiile industriale; 
- Evaluarea cadrului normativ secundar de punere în aplicare a Legii nr. 227/2022 privind 
emisiile industriale și ajustarea/modificarea actelor normative, reieșind din modificările 
operate la Legea nr. 227/2022; 
- Urmărirea evoluției și actualizarea Concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile; 
- Reformarea Agenției de Mediu cu creșterea numărului de angajați cu responsabilități de  
emitere a autorizației integrate de mediu și a autorizației de mediu; 
- Instruirea personalului implicat în implementarea Legii nr. 227/2022 privind emisiile 
industriale și operarea Sistemului Informațional Automatizat „Registrului emisiilor și 
transferului de poluanți”; 
- Crearea unei baze de date pentru evidența operatorilor care se încadrează în lista 
activităților din anexa nr. 1, 2 și 3 la Legea nr. 227/2022, cu monitorizarea actelor 
permisive emise; 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

107 
 
- Evaluarea Sistemului Informațional Automatizat „Registrului emisiilor și transferului de 
poluanți” cu înaintarea propunerilor de modificare a H.G.nr. 373/2018 cu privire la 
Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți prin prisma modifică rilor 
operate la Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale.    
   Aplicarea eficientă a legislației din domeniul controlul pericolelor de accidente majore care 
implică substanțe periculoase și prevenirea poluării necesită măsuri complexe pentru fortificarea 
capacitățile administrative și operaționale ale instituțiilor de  mediu abilitate cu atribuții de 
implementare a acquis -ul Uniunii Europene pe domeniul de control al pericolelor de accidente 
industriale. În acest sens sunt necesare următoarele tipuri de acțiuni destinate să consolideze 
capacitățile atât a autorităților publice cât și a operatorilor și persoanelor interesate: 
-      Consolidarea capacităților umane ale Agenției de Mediu, Inspectoratului pentru 
Protecția Mediului și Inspectoratului Național de Supraveghere Tehnică în domeniul 
SEVESO. 
-   Achiziționarea echipamentelor pentru laboratoarele mobile pentru investigații privind 
nivelul de poluare a componentelor de mediu, inclusiv în caz de accidente majore. 
  Un alt obiectiv important va fi implementarea Eco -Management and Audit Scheme 
(EMAS). Agenția de Mediu va crea un Birou EMAS care va fi responsabil de promovarea și 
implementarea sistemului în Republica Moldova. Dezvoltarea Listei naționale a organizațiil or 
înregistrate EMAS, accesibilă publicului, va permite urmărirea performanței ecologice a 
organizațiilor certificate EMAS, iar instruirea continuă a personalului agenției și a altor instituții 
relevante va contribui la succesul acestui sistem. Participarea la grupuri de lucru europene pentru 
schimbul de bune practici va sprijini implementarea EMAS și va asigura integrarea acestui sistem 
în cadrul național. 
   27.8.3. Aspecte financiare 
  Pentru implementarea măsurilor necesare alinierii legislației și proceselor naționale la 
standardele europene în domeniul emisiilor industriale, se estimează o sumă totală de MDL. 
Aceste resurse financiare vor fi asigurate atât din surse externe, prin intermediul proiectelor 
internaționale, cât și din bugetul de stat. Investițiile propuse vor sprijini consolidarea unui cadru 
legislativ coerent, dezvoltarea capacităților instituțio nale și instruirea personalului competent, 
facilitând, astfel, implementarea eficientă a măsurilor menite să asigure conformitatea cu 
reglementările europene în acest domeniu. 
 
 
 
SUBCAPITOLUL 27. 9. SCHIMBĂRI CLIMATICE 
  27.9.1. Prezentarea generală a situației 
  Republica Moldova se numără printre cele mai vulnerabile țări din Europa în fața 
impactului schimbărilor climatice, o vulnerabilitate determinată de factori multipli, inclusiv de (i) 
sensibilitatea sporită la modificările condițiilor climatice, reflectând  în principal dependența 
semnificativă de sectorul agricol, concentrarea mare a populației în zonele rurale, o dependență 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

108 
 
crescută de importurile de energie și o diversificare limitată a surselor de aprovizionare cu energie, 
precum și resurse financiare restrânse pentru asigurarea unor servicii publice de calitate; și (ii) 
capacitatea scăzută de adaptare la șocurile climatice, datorată unei strategii de prevenire a 
dezastrelor relativ slabe, adaptări i insuficiente în sectorul agricol și calității infrastructurii 
vulnerabile. 
  Evaluarea vulnerabilității climatice se realizează pe baza a trei sub -indici fundamentali: 
expunerea, care măsoară gradul în care societatea și sectoarele economice vulnerabile vor fi 
afectate de viitoarele condiții climatice, aflate într -o continuă schimbare; sensibilitatea, care 
reflectă gradul în care oamenii și sectoarele de care depind aceștia sunt afectate de perturbările 
climatice, având în vedere factori precum topografia și demografia; și capacitatea de adaptare , 
care definește abilitatea societății și a sectoarelor economice de a implementa măsuri de reducere 
a daunelor potențiale și de a răspunde eficient la consecințele negative ale fenomenelor climatice. 
  În acest context, consolidarea capacității instituționale, inclusiv prin dezvoltarea 
competențelor personalului și creșterea expertizei tehnice, joacă un rol crucial în implementarea 
eficientă a politicilor energetice și climatice. De asemenea, colaborarea  interministerială este 
esențială pentru crearea sinergiilor, optimizarea resurselor și reducerea redundanței. În timp ce 
abordarea provocărilor pe termen scurt poate fi realizată prin utilizarea mai eficientă a resurselor 
existente, construirea unor capac ități specifice și durabile este imperativă pentru atingerea 
obiectivelor pe termen lung ale guvernanței energetice și climatice. 
 
  27.9.1.1.  Cadrul legislativ 
  Republica Moldova este un actor activ în eforturile globale de combatere a schimbărilor 
climatice, fiind parte integrantă a numeroaselor inițiative și acorduri internaționale. Acestea nu 
doar că reflectă angajamentele naționale față de reducerea impactulu i schimbărilor climatice, dar 
constituie și un cadru esențial în vederea implementării unor măsuri concrete de protecție a 
mediului și dezvoltare durabilă. 
1. Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice 
(UNFCCC), ratificată la 16 martie 1995, reprezintă baza principală a angajamentelor 
internaționale ale Republicii Moldova în domeniul schimbărilor climatice. Această 
convenție stabilește principiile generale pentru cooperarea globală în combaterea 
schimbărilor climatice, promovând, în același timp, o abordare echitabilă și diferențiată 
între țările dezvoltate și cele în dezvoltare. 
2. Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire 
la schimbarea climei,  la care Republica Moldova operaționalizează Convenția -cadru a 
Națiunilor Unite privind schimbările climatice, angajând țările industrializate și 
economiile în tranziție să limiteze și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în 
conformitate cu obiectivele individuale convenite. 
3. Convenția UNECE privind accesul la informație, participarea publicului la luarea 
deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu (Convenția de la Aarhus), intrată 
în vigoare pentru Moldova la 7 aprilie 1999, promovează transparența și participarea activă 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

109 
 
a cetățenilor în procesul decizional legat de protecția mediului, inclusiv în contextul 
schimbărilor climatice. 
4. Protocolul privind registrele de emisii și transferuri de poluanți adițional la 
Convenția de la Aarhus , în vigoare din 26 aprilie 2013, constituie un instrument 
suplimentar prin care Republica Moldova se angajează să colecteze și să facă publice 
informațiile referitoare la emisiile de poluanți și transferurile acestora, astfel contribuind 
la monitorizarea și reducerea emisiilor. 
5. Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova , care a intrat în 
vigoare la 2 iulie 2014, include sectoare specifice de cooperare în domeniul schimbărilor 
climatice, promovând integrarea politicilor climatice ale Republicii Moldova în cadrul 
celor europene, în vederea reducerii emisiilor și a stimulăr ii unui model de dezvoltare 
verde. 
6. Acordul de la Paris , ratificat de Republica Moldova la 4 mai 2017, constituie un 
angajament ferm la nivel global de limitare a creșterii temperaturii medii globale la sub 2 
grade Celsius față de nivelurile preindustriale, cu scopul de a preveni schimbările climatice 
periculoase și de a construi un viitor sustenabil. În acest context, Moldova și -a asumat 
obiective clare de reducere a emisiilor și implementarea de măsuri de adaptare, având în 
vedere vulnerabilitatea țării în fața fenomenelor extreme. 
În plus față de aceste acorduri, Republica Moldova face parte și din organizații internaționale 
relevante pentru combaterea schimbărilor climatice, cum ar fi: 
- Fondul Verde pentru Climă (Green Climate Fund - GCF), din care Republica Moldova 
poate accesa finanțări pentru implementarea proiectelor de reducere a impactului 
schimbărilor climatice și promovarea unei economii cu emisii scăzute de carbon. 
- Organizația Mondială a Meteorologiei (OMM), membră din 1992, prin care Republica 
Moldova contribuie la monitorizarea și analiza datelor meteorologice globale, esențiale 
pentru anticiparea și gestionarea schimbărilor climatice. 
- Inițiativa Uniunii Europene privind Pactul Primarilor pentru Climă și Energie , la 
care mai multe localități din Republica Moldova au aderat, asumându -și angajamente de 
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea rezilienței climatice, în 
conformitate cu obiectivele europene de dezvoltare sustenabilă. 
La nivel național, Republica Moldova a elaborat o serie de documente de politici și planificare 
care stabilesc cadrul pentru combaterea schimbărilor climatice și promovarea dezvoltării durabile, 
cum ar fi: 
- Strategia de mediu pentru anii 2024 – 2030 (aprobată prin H.G.nr. 409/2024)  
 Această strategie reprezintă o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea durabilă a 
Republicii Moldova, prin integrarea considerentelor de mediu în toate domeniile de politici 
publice. Strategia include măsuri specifice pentru protecția biodiversității, g estionarea 
resurselor naturale, reducerea poluării și combaterea schimbărilor climatice. Obiectivul 
principal este acela de a asigura un mediu sănătos pentru cetățeni, în contextul schimbărilor 
climatice globale, și de a sprijini tranziția către o economie  verde și sustenabilă. De 
asemenea, aceasta urmărește alinierea legislației naționale cu standardele și practicile 
internaționale în domeniul protecției mediului. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

110 
 
- Programul național de adaptare la schimbările climatice (aprobat prin H.G.nr. 
624/2023) 
 Acest program vizează identificarea și implementarea măsurilor de adaptare la 
schimbările climatice în diferite sectoare economice și sociale. Obiectivele sale includ 
reducerea vulnerabilității țării la efectele schimbărilor climatice, precum creșterea 
frecvenței fenomenelor extreme (secete, inundații, temperaturi extreme) și protejarea celor 
mai expuse sectoare, cum ar fi agricultura, infrastructura, sănătatea și gestionarea 
resurselor de apă. Programul oferă un cadru coerent pentru integrarea măsurilor de adaptare 
în politicile naționale și locale, contribuind la creșterea rezilienței țării față de schimbările 
climatice. 
- Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în 2030 (aprobat 
prin H.G. nr. 659/2023)  
 Acest program urmărește să sprijine Republica Moldova în atingerea obiectivelor sale de 
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să contribuie la tranziția către o economie 
cu emisii scăzute de carbon. Programul include măsuri de promovare a efici enței 
energetice, utilizarea surselor regenerabile de energie, transporturi durabile și reducerea 
emisiilor din industrie. De asemenea, programul prevede implementarea unor măsuri de 
eficientizare a utilizării resurselor, reducerea risipei și adoptarea de tehnologii curate, în 
conformitate cu angajamentele internaționale asumate prin Acordul de la Paris. 
- Planul Național Integrat pentru Energie și Climă pentru perioada 2025 - 2030 
(PNEIC) (aprobat prin H.G. nr.86/2025)  – reprezintă un cadru strategic detaliat care 
include măsuri specifice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și 
îmbunătățirea eficienței energetice. Acest plan abordează atât domeniul energiei, cât și 
aspectele legate de schimbările climatice, integrarea celor două arii fiind esențială pentru 
realizarea unui sistem energetic durabil. Măsurile incluse în PNEIC sunt aliniate cu 
politicile europene în domeniul energiei și climatului și se concentrează pe dezvoltarea 
infrastructurii energetice efici ente, creșterea utilizării surselor regenerabile de energie și 
sprijinirea inovării în domeniul tehnologiilor ecologice. 
- Contribuția determinată la nivel național (NDC)  
 În conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris, Republica Moldova a 
stabilit obiective clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 
2021-2030. Contribuția determinată la nivel național (NDC) detaliază măsurile de reducere 
a emisiilor în sectoarele non -ETS (sectorul de energie, industrie, transporturi, agricultură 
și silvicultură), având ca obiectiv final o economie cu emisii reduse de carbon. NDC 
reprezintă o componentă esențială în angajamentele țării față de comunitatea internațională 
și reflectă un angajament ferm în lupta împotriva schimbărilor climatice. 
- Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru perioada 2023 -
2032 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia pe perioada 2023 -2027 
(aprobat prin H.G.nr. 55/2023)  
 Pădurile joacă un rol crucial în combaterea schimbărilor climatice prin absorbția CO₂ și 
protejarea solului împotriva eroziunii. În acest context, Republica Moldova a elaborat un 
program național care vizează extinderea și reabilitarea pădurilor, contribu ind astfel la 
creșterea capacității țării de a combate schimbările climatice și de a proteja biodiversitatea. 
Planul de acțiuni detaliază măsurile specifice pentru creșterea suprafeței forestiere, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

111 
 
reabilitarea pădurilor degradate și îmbunătățirea gestionării resurselor forestiere, fiind un 
element esențial în strategia națională de adaptare la schimbările climatice. 
1. Strategia de mobilitate 2030 aprobată prin H.G. nr. 589/2024. Prezenta Strategie este 
aliniată la Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, transpusă contextului național prin H.G. 
nr. 953/2022 și contribuie direct la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (în 
continuare – ODD) din domeniul „Transport”, dar și celor conexe:  
1.1.  ODD 9.1: va fi asigurată dezvoltarea unei infrastructuri de calitate, fiabile, durabile și 
sigure în întreaga țară pentru a susține dezvoltarea economică și creșterea bunăstării 
populației, cu accent pe accesul larg și echitabil pentru toți;  
1.2. ODD 10.2: va fi asigurată promovarea incluziunii sociale, economice și politice a 
tuturor, indiferent de vârstă, sex, dizabilitate, rasă, etnie, origine, religie sau statut 
economic sau de altă natură;  
1.3. ODD 11.2: va fi asigurat accesul la sisteme de transport sigure, la prețuri echitabile, 
accesibile și durabile pentru toți, va fi îmbunătățită siguranța rutieră, în special prin 
extinderea rețelelor de transport public; 
1.4. ODD 13.2: vor fi integrate măsurile privind schimbările climatice în politici, strategii 
și planuri naționale. 
 
 În ceea ce privește gradul de aliniere a legislației naționale cu acquis -ul UE,  identificăm 
următoarele aspecte relevante: 
- Legea europeană privind clima (ECL) 
Legea europeană privind clima (ECL), adoptată prin Regulamentul (UE) 2021/1119, stabilește 
un cadru obligatoriu pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, asigurând astfel 
respectarea de către UE a Acordului de la Paris. Acest regulament istori c urmărește să 
integreze durabilitatea în politicile economice și sociale din toate statele membre, stabilind 
obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și promovând 
reziliența la schimbările climatice. Printre reperele fundamentale ale ECL se numără reducerea 
netă a emisiilor de GES cu 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990, precum și stabilirea 
unor obiective intermediare pentru 2040. Articolele 1, 2, 4, 5, 9 din Regulamentul (UE) 
2021/1119 sunt transpuse în Legea nr . 74/2024 privind acțiunile climatice, asigurând astfel 
conformitatea legislativă a Republicii Moldova cu obiectivele UE în materie de climă. 
 
 
- Regulamentul privind guvernanța 
Punerea în aplicare eficientă a Regulamentului (UE) 2018/1999 stabilește fundamentul 
legislativ necesar pentru o guvernanță fiabilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de 
vedere al costurilor, transparentă și previzibilă a uniunii energetice și a acțiunilor climatice 
(mecanismul de guvernanță), care să asigure atingerea obiectivelor uniunii energetice 
prevăzute pentru anul 2030 și pe termen lung în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015 
asupra schimbărilor climatice încheiat în urma celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la 
Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”), prin 
eforturi complementare, coerente și ambițioase din partea Uniunii și a statelor sale membre, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

112 
 
limitând totodată complexitatea administrativă. Articolele 1, 15 și 16 din Regulamentul (UE) 
2018/1999 sunt de asemenea transpuse în Legea nr. 74/2024 privind acțiunile climatice, 
consolidând astfel integritatea legislativă a țării în domeniul schimbărilor climatice și energiei. 
- Sistemul de comercializare a emisiilor (ETS) consolidat 
Republica Moldova a inițiat procesul de aliniere la cadrul ETS al Uniunii Europene (EU ETS) 
în contextul angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere și obiectivul pe termen lung de 
atingere a neutralității climatice până în 2050. Cu referire la Directi va 2003/87/EC e de 
menționat că în prezent, Republica Moldova a transpus parțial prevederile directivei. Printre 
aspectele deja transpuse se numără stabilirea unui sistem de monitorizare, raportare și 
verificare (MRV) pentru instalațiile staționare și sect orul aviației, conform Regulamentelor 
UE 2018/2066 și 2018/2067. De asemenea, au fost create registre naționale pentru raportarea 
emisiilor, iar obligațiile de raportare și verificare au fost parțial transpuse. Cu toate acestea, 
rămân neimplementate aspect e critice, cum ar fi: art. 10 -13, referitoare la comercializarea 
certificatelor de emisie și mecanismele de licitație; integrarea sectoarelor maritime 
(transpunerea Regulamentului 2023/2449 și a Directivei 2023/958); stabilirea unui sistem 
operațional de tranzacționare a certificatelor de emisie. 
În contextul național, Republica Moldova a realizat progrese parțiale în transpunerea 
obiectivelor prevăzute în cadrul EU ETS, prin implementarea unor acte legislative cheie, dintre 
care menționăm: 
1. Legea privind protecția mediului nr. 1515/1993 – stabilește principiile fundamentale ale 
protecției mediului și abordează în mod direct schimbările climatice, constituind baza 
legală pentru acțiunile de combatere a acestora. 
2. Legea nr. 74/2024 privind acțiunile climatice – transpune în legislația națională elementele 
esențiale ale Legii Europene privind Clima (ECL), incluzând articolele 3, 6, 8, 10  și 11. 
Aceasta susține angajamentul Moldovei de a atinge neutralitatea climatică și pune accent 
pe dezvoltarea strategiilor sectoriale de decarbonizare. 
3. H.G. nr. 425/2024 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru 
Schimbările Climatice – înființează Comisia Națională pentru Schimbările Climatice 
(NCCC), care va coordona politicile și investițiile climatice naționale, având un rol central 
în implementarea obiectivelor de mediu. 
4. H.G. nr. 54/2025 privind aprobarea regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate și 
de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și 
combustibili din biomasă și a Metodologiei de calcul al impactului biocarbura nților, 
biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră – 
stabilește un cadru metodologic pentru evaluarea impactului acestora asupra emisiilor de 
GES, esențial în dezvoltarea unui sistem de energie regenerabilă mai sustenabil. 
5. H.G. nr. 1277/2018 privind instituirea și funcționarea Sistemului Național de Monitorizare 
și Raportare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră – definește cadrul operațional pentru 
monitorizarea emisiilor de GES, contribuind la implementarea corectă a obliga țiilor de 
raportare conform reglementărilor internaționale. 
- ETS (Maritim și pentru Aviație) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

113 
 
Republica Moldova a inițiat procesul de aliniere cu cadrul Uniunii Europene privind 
sistemul de comerț cu emisii de gaze cu efect de seră (ETS) în contextul angajamentelor 
asumate prin Acordul de Asociere și obiectivul său pe termen lung de a atinge neutralitatea 
climatică până în 2050. Implementarea Directivei 2003/87/EC și a amendamentului recent, 
Directiva 2023/958, este esențială pentru dezvoltarea unui mecanism funcțional de preț al 
carbonului, precum și pentru integrarea Republicii Moldova în piața europeană a 
certificatelor de emisie. Articolele 3g 3gd, 3ge, 4 -5, 14, 15, 15a, 18, precum și anexele I, 
II, și IV din Directiva 2003/87/CE sunt transpuse în Legea nr. 74/2024 privind acțiunile 
climatice. 
În cadrul acestui proces, Republica Moldova a realizat transpunerea parțială a 
Regulamentului (UE) 2015/757, privind monitorizarea, raportarea și verificarea (MRV) emisiilor 
de CO2 din sectorul transportului maritim. Acest regulament are ca scop reducerea emisiilor de 
gaze cu efect de seră (GES) din transportul maritim și asigurarea unui cadru transparent pentru 
raportarea acestora. Deși au fost realizate progrese importante, anumite prevederi, precum cele 
referitoare la sancțiuni, verificare și măsuri de c onformitate, rămân neimplementate, ceea ce 
limitează eficiența implementării integrale a regulamentului. Alinierea completă la standardele 
internaționale de monitorizare a emisiilor din sectorul maritim va asigura o raportare corectă și 
transparentă, esențială pentru respectarea normelor comerciale și de mediu internaționale. În acest 
sens, au fost adoptate și se aplică următoarele acte normative: 
1. Legea nr. 74/2024 privind acțiunile climatice  – furnizează un cadru parțial pentru 
monitorizarea și raportarea emisiilor din sectorul aviației, contribuind la alinierea 
Republicii Moldova la standardele internaționale în acest domeniu. Cu toate acestea, 
dispozițiile esențiale referitoare la licitarea  și alocarea cotelor de emisii pentru aviație 
(articolele 3c-3d) rămân netranspuse, iar integrarea efectelor non -CO2 ale emisiilor din 
aviație în mecanismele de monitorizare și raportare (articolul 14) necesită o implementare 
suplimentară. 
2. Codul aerian al Republicii Moldova nr. 301/2017 – reglementează activitățile ce vizează 
reducerea impactului negativ al aviației civile asupra mediului, inclusiv emisiile de gaze 
cu efect de seră provenite din motoarele aeronavelor și alte substanțe asociate activităților 
aeronautice, cum ar fi substan țele chimice utilizate în timpul operațiunilor și reziduurile 
acestora. 
3. Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic  – stabilește responsabilități 
specifice pentru autoritățile publice, în special pentru Guvern și Ministerul Infrastructurii 
și Dezvoltării Regionale (MIDR), în ceea ce privește controlul și monitorizarea emisiilor 
de gaze cu efect de seră din sectorul aviației. 
4. H.G. nr. 259/2024 privind instituirea și funcționarea Schemei de compensare și 
reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA)  – această 
hotărâre guvernamentală reglementează implementarea CORSIA (Carbon Offsetting and 
Reduction Scheme for International Aviation), un mecanism global de reducere a emisiilor 
de CO2 din aviația internațională, care face parte dintr -o inițiativă globală a Organizației 
Aviației Civile Internaționale (OACI). 
- Regulamentul privind partajarea eforturilor (ESR) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

114 
 
Regulamentul (UE) 2018/842 privind partajarea eforturilor, care stabilește obiective anuale 
obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru statele membre ale Uniunii 
Europene, constituie un element central al angajamentelor UE fa ță de acțiunile climatice și 
Acordul de la Paris. Pentru Republica Moldova, alinierea la acest regulament este esențială, nu 
doar în contextul aspirațiilor sale de aderare la Uniunea Europeană, dar și pentru tranziția către o 
economie cu emisii reduse de c arbon, în linie cu angajamentele internaționale și obiectivele de 
dezvoltare durabilă. 
Regulamentul stabilește obiective clare și obligatorii de reducere a emisiilor de GES pentru 
perioada 2021 -2030, punând accent pe sectoarele cheie ale economiei, precum energia, 
transporturile, agricultura și gestionarea deșeurilor. Acesta prevede un cadru  complex de alocare 
a obligațiilor de reducere a emisiilor pentru fiecare stat membru, având în vedere diversitatea și 
particularitățile economice ale fiecărei țări. 
În acest context, Republica Moldova a făcut progrese în direcția implementării 
regulamentului, însă încă nu s-a aliniat pe deplin la cerințele acestuia. Adoptarea Legii nr. 74/2024 
privind acțiunile climatice reprezintă un pas semnificativ, oferind un cadr u legislativ esențial 
pentru reducerea emisiilor de GES și stabilind măsuri sectoriale de decarbonizare. În plus, 
documentele strategice relevante, cum ar fi Programul de dezvoltare cu emisii reduse până în 
2030 (aprobat prin HG nr. 659/2023), integrează obiectivele de reducere a emisiilor, iar inițiativele 
guvernamentale fac referire la planuri de acțiune pentru a asigura conformitatea pe termen lung cu 
angajamentele internaționale. 
Republica Moldova nu dispune încă de alocări anuale obligatorii de emisii, așa cum sunt 
prevăzute în articolele 4 și 5 ale regulamentului, iar mecanismele de flexibilitate, cum ar fi 
rezervarea, împrumutarea și comercializarea alocărilor de emisii, nu au fost implementate în mod 
corespunzător. Aceste lacune legislative și instituționale necesită o abordare mai amplă pentru a 
asigura conformitatea integrală cu Regulamentul privind partajarea eforturilor și pentru a sprijini 
o tranziție eficientă către o economie verde și sustenabilă. 
Alinierea completă la acest regulament va permite Republicii Moldova să participe activ 
la mecanismele europene de reducere a emisiilor și să contribuie în mod semnificativ la realizarea 
obiectivelor climatice globale, asigurând, în același timp, o dezvolt are economică sustenabilă și 
rezilientă la schimbările climatice. 
 
- Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură LULUCF 
Regulamentul (UE) 2018/841 privind utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și 
silvicultură (LULUCF) stabilește un cadru esențial pentru integrarea emisiilor și absorbțiilor de 
gaze cu efect de seră (GES) provenite din aceste sectoare, având ca scop echilibrarea ace stora 
pentru a atinge un nivel net -zero de emisii. Implementarea acestui regulament reprezintă un pas 
semnificativ în îndeplinirea obiectivelor naționale de integrare în Uniunea Europeană și în 
consolidarea unui sector agricol și forestier sustenabil. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

115 
 
Deși Republica Moldova a început să adopte măsuri relevante, transpunerea completă a acestui 
regulament nu a fost realizată până în prezent. Implementarea Regulamentului (UE) 2018/841 
presupune integrarea unor măsuri legislative și strategice adecvate care să contribuie la reducerea 
emisiilor de GES și la promovarea unor practici de gestionare durabilă a resurselor naturale. Printre 
măsurile legislative deja adoptate, care sunt relevante pentru acest domeniu, se numără: 
- Legea nr. 1041/2000 pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate , 
care vizează reabilitarea ecologică a terenurilor degradate prin plantarea de păduri, 
contribuind astfel la absorbția de CO2 din atmosferă și la prevenirea erodării solului. 
- Codul silvic nr. 69/2024, care va intra în vigoare la 26 aprilie 2025, și care reglementează 
gestionarea pădurilor în scopul protejării biodiversității, asigurării resurselor de lemn și 
promovării absorbției de gaze cu efect de seră prin refacerea și menținerea pădurilor. 
- Codul funciar nr. 22/2024 , ce va intra în vigoare pe 7 martie 2025, reglementând 
utilizarea terenurilor agricole și a celor forestiere, astfel încât schimbările de utilizare a 
terenurilor să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și să sprijine 
absorbția acesto ra prin conservarea ecosistemelor și promovarea practicilor agricole 
sustenabile. 
- Captarea și stocarea carbonului 
Directiva 2009/31/CE stabilește un cadru pentru stocarea geologică a CO2 în condiții de 
siguranță pentru mediu, având ca scop atenuarea schimbărilor climatice prin limitarea permanentă 
a emisiilor de CO2. Directiva încă nu este transpusă. În acest context, pentru a stabili posibilitatea 
stocării geologice a CO₂, sunt necesare studii care să confirme dacă formațiunile geologice sunt 
adecvate pentru stocarea în siguranță a CO₂ și prevenirea eventualelor scurgeri.  
 Stocarea dioxidului de carbon se face în rezervoare geologice, de obicei în formațiuni subterane 
de rocă poroasă, de adâncime mare. Republica Moldova nu dispune de astfel de infrastructuri, 
există o lipsă de date detaliate despre capacitatea stocarii diox idului de carbon în formațiunile 
geologice. 
Pentru a stabili posibilitatea stocării geologice a CO₂, e nevoie de studii geologice și 
hidrogeologice detaliate pentru a determina fezabilitatea și siguranța stocării geologice a CO₂, care 
să confirme dacă structurile geologice sunt potrivite pentru a depozita CO₂ în siguranță și pentru 
a evita eventualele scurgeri, inclusiv identificarea straturilor poroase care pot servi drept 
„rezervoare„ și a straturilor impermiabile care pot acționa ca „capace”, monitoprizarea fluxului de 
ape subterane, evaluarea riscurilor (ex: scurgeri prin falii sau migrarea de CO2 -ului în alte 
formațiuni). Având în vedere complexitatea și importanța acestei problematici, ar fi necesare studii 
geologice și hidrog eologice detaliate pentru a determina fezabilitatea și siguranța stocării 
geologice a CO₂ în Republica Moldova. 
- Fondul social pentru climă 
Regulamentul (UE) 2023/955 privind instituirea Fondului Social pentru Climă (FSC) are 
ca scop sprijinirea financiară a statelor membre pentru implementarea măsurilor și investițiilor 
prevăzute în planurile lor sociale pentru climă. Aceste planuri vizează un set coerent de măsuri și 
investiții naționale existente sau noi pentru a aborda impactul stabilirii prețului carbonului asupra 
gospodăriilor vulnerabile, micro -întreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor vulnerabili ai 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

116 
 
transportului, pentru a asigura încălzire, răcire și mobilitate la prețuri accesibile, însoțind și 
accelerând în același timp măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii. 
Fondul reprezintă un instrument esențial pentru asigurar ea unei tranziții echitabile către 
neutralitatea climatică, având în vedere impactul semnificativ al schimbărilor climatice asupra 
celor mai defavorizate segmente ale populației. 
Pentru Republica Moldova, alinierea la acest regulament presupune armonizarea legislației 
naționale, consolidarea capacității instituționale și o planificare strategică adecvată pentru 
combaterea sărăciei energetice și de transport. În acest sens, s-au adoptat mai multe acte normative 
care sprijină obiectivele Fondului Social pentru Climă, inclusiv: 
- Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, care facilitează 
transparența și implicarea publicului în procesul de decizie. 
- Legea nr. 139/2018 privind eficiența energetică, care promovează utilizarea eficientă a 
resurselor energetice. 
- Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care 
sprijină tranziția către surse de energie mai sustenabile. 
- Legea nr. 181/2014 privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar -fiscală, care 
asigură un cadru fiscal corespunzător pentru implementarea măsurilor financiare în 
domeniul energiei și al schimbărilor climatice. 
 
- Gaze fluorurate cu efect de seră 
  Acțiunile necesare pentru eliminarea treptată din consum a gazelor fluorurate cu potențial 
de încălzire globală (GWP) ridicat sunt reglementate de Protocolul privind substanțele care distrug 
stratul de ozon (Montreal, 1987), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului 
nr. 966/1996. Aceste măsuri vor contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica 
Moldova în cadrul Convenției -cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbarea climei 
(CONUSC), ratificată prin Hotărârea  Parlamentului nr. 404/1995, și al Acordului de la Paris 
privind schimbările climatice, ratificat prin Legea nr. 78/2017. De asemenea, ele derivă din 
obligațiile asumate prin Tratatul de constituire a Comunității Energetice, la care Republica 
Moldova a aderat prin Legea nr. 117/2009, contribuind la atenuarea schimbărilor climatice. 
Ulterior, Republica Moldova a aderat la amendamentele de la Londra, Copenhaga, Montreal și 
Beijing la Protocolul de la Montreal, incluzînd în domeniul său de reglementare atît substanțele 
chimice care diminuează stratul de ozon, cît și cele ce provoacă încălzirea globală. La 15 octombrie 
2016, în Kigali, Rwanda, a fost adoptată Decizia XXVIII/1 privind Amendamentul suplimentar la 
Protocolul de la Montreal, care are ca scop reducerea progresivă a utilizării hidrofluorocarburilor 
(HFC) la nivel global. Republica Moldova a ra tificat acest amendament prin Legea nr. 178/2023 
privind aderarea la Amendamentul la Protocolul de la Montreal referitor la substanțele care distrug 
stratul de ozon. 
  Potrivit prevederilor capitolului „Mediul înconjurător” din Anexa XII, Cap. 17, a 
Acordului de Asociere, Republica Moldova are obligația de a transpune în legislația națională 
dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 842/2006 din 17 mai 2006 privind anumite g aze fluorurate 
cu efect de seră. Acest regulament a fost abrogat și înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 517/2014 
din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră. Conținutul normelor internaționale 
și ale Regulamentului (UE) nr. 517/2014 coincid în mare parte. Ținînd cont de acest fapt, este 
oportună ajustarea concomitentă a legislației naționale atât la legislația UE, cât și la cerințele 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

117 
 
CONUSC, Acordului de la Paris și Protocolului de la Montreal. Regulamentul (UE) nr. 517/2014 
a fost transpus parțial în Legea nr. 43/2023 privind gazele fluorurate cu efect și în Regulamentul 
cu privire la formarea și atestarea specialiștilor în domeniul tehnicii frigului care conține 
hidroclorofluorocarburi și gaze fluorurate cu efect de seră, aprobat prin HG nr. 483/2019. 
Legea nr. 43/2023 și HG nr. 483/2019 transpun următoarele regulamente de punere în aplicare 
emise în temeiul Regulamentului nr. 517/2014: 
- Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2067 al Comisiei din 17 noiembrie 2015 de 
stabilire, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al 
Consiliului, a cerințelor minime și a condițiilor pentru recunoașterea reciprocă î n scopul 
certificării persoanelor fizice în ceea ce privește echipamentele staționare de refrigerare, 
de climatizare și pompele de căldură, precum și unitățile de refrigerare ale camioanelor și 
remorcilor frigorifice care conțin gaze fluorurate cu efect de  seră și în scopul certificării 
întreprinderilor în ceea ce privește echipamentele staționare de refrigerare, de climatizare 
și pompele de căldură care conțin gaze fluorurate cu efect de seră; 
- Regulamentul (CE) nr. 306/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în conformitate 
cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, a 
cerințelor minime și a condițiilor de recunoaștere reciprocă privind certificarea 
personalului care recuperează anumiți solvenți pe bază de gaze fluorurate cu efect de seră 
din echipamente; 
- Regulamentul (CE) nr. 307/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în conformitate 
cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, a 
cerințelor minime pentru programele de formare și a condițiilor pentru recunoaștere a 
reciprocă a certificatelor de formare pentru personal, în ceea ce privește sistemele de 
climatizare ale unor autovehicule care conțin anumite gaze fluorurate cu efect de seră. 
Legea nr. 43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră stabilește cadrul juridic pentru 
reducerea emisiilor de gaze F în sectoarele climatizării staționare, refrigerării comerciale, 
refrigerării industriale, climatizării mobile, răcirii în transport,  cu scopul de a atenua schimbările 
climatice și a proteja mediul. Legea reglementează izolarea, utilizarea, recuperarea și distrugerea 
gazelor F, impune condiții pentru introducerea pe piață a produselor și echipamentelor care conțin 
sau a căror funcționare se bazează pe aceste gaze, stabilește cerințe pentru utilizările specifice ale 
gazelor F și limite cantitative pentru introducerea lor pe piață, precum și norme privind raportarea 
importului și utilizării acestor substanțe. În 2025 Guvernul a aprobat HG 435/2025 pentru 
aprobarea unui Program de suprimare eșalonată a HFC pentru perioada 2025–2045, cu un plan de 
acțiuni pentru perioada 2025–2029, în conformitate cu Amendamentul de la Kigali. 
Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice oferă un cadru consolidat pentru 
managementul substanțelor și amestecurilor chimice și prevede armonizarea treptată a legislației 
naționale cu acquis -ul Uniunii Europene în acest domeniu.  Legea prevede emiterea autorizației 
pentru importul, exportul sau reexportul hidrofluorcarburilor specificate în Anexa nr. 1, Secțiunea 
1 la Legea nr. 43/2023,  care este valabilă până la sfârșitul anului pentru care este alocat 
contingentul. 
  Standardele UE cu privire la formarea și certificarea persoanelor fizice care deservesc 
echipamentele frigorifice și de condiționare a aerului, care funcționează pe bază de HFC au fost 
transpuse în legislația națională prin Regulamentul cu privire la formarea și atestarea specialiștilor 
în domeniul tehnicii frigului care conține hidroclorofluorocarburi și gaze fluorurate cu efect de 
seră, aprobat prin H.G. nr. 483/2019, (în continuare – H.G. nr. 483/2019). 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

118 
 
  Regulamentul cu privire la stabilirea mecanismului de repartizare a contingentelor anuale 
pentru importul hidroclorofluorocarburilor și hidrofluorcarburilor, aprobat prin H.G. nr. 589/2018, 
(în continuare – H.G. nr. 589/2018), reglementează activitatea și  componența Comisiei de 
repartizare a contingentelor anuale pentru importul HCFC și HFC și stabilește nivelul de bază al 
consumului de HFC, estimat conform Mecanismului de alocare a contingentelor anuale pentru 
introducerea pe piață a hidrofluorcarburilor (prevăzut de Legea nr. 43/2023), luând în considerare 
consumul total de HFC în perioada 2020–2022. 
  H.G. nr. 1277/2018 cu privire la instituirea și funcționarea Sistemului național de 
monitorizare și raportare a emisiilor de GES și altor informații relevante pentru schimbările 
climatice a creat cadrul normativ în vederea consolidării capacităților insti tuționale și asigurării 
monitorizării tuturor emisiilor antropice din surse a gazelor cu efect de seră, evaluării progresului 
înregistrat cu privire la îndeplinirea angajamentelor referitoare la emisiile în cauz ă, precum și la 
punerea în aplicare a cerinț elor de raportare în temeiul CONUSC și Acordului de la Paris. Prin 
intermediul instrumentelor de raportare către CONUSC, prevăzute de H.G.nr.1277/2018 
(Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră, Raportul național de inventariere, 
Raportul bienal de transparență și Comunicarea națională), se prezintă informații despre modul în 
care implementarea politicilor și măsurilor de atenuare, prognoza emisiilor de GES și progresul în 
realizarea contribuției naționale determinate contribuie la adaptarea economiei Republicii 
Moldova la schimbările climatice globale, promovând în același timp drepturile omului și 
egalitatea de gen. Reglementările ce țin de utilizarea hidroflu orcarburilor în sistemele de 
climatizare ale autovehiculelor sunt puse în aplicare prin interzicerea utilizării HFC -urilor 
specificate în Regulamentul cu privire la măsurile de reducere a emisiilor provenite de la sistemele 
de climatizare ale autovehiculelor, aprobat prin H.G. nr. 1242/2016. 
  
  Analiza comparativă a transpunerii Regulamentului (UE) nr. 517/2014 și unor 
Regulamente de punere în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 517/2014 
 Unele prevederi ale Regulamentului (UE) nr. 517/2014 au fost transpuse parțial: 
- termenele prevăzute la art. 15, art. 24, art. 27 -29, art. 32, art. 36 și în Anexa 4 nu sunt 
relevante pentru punerea în aplicare, deoarece Republica Moldova a transpus prevederile 
stabilite prin Protocolul de la Montreal; 
- art. 13. Excepția de la interdicția de plasare pe piață pentru trifluorometanul obținut ca 
produs secundar în timpul procesului de fabricație, inclusiv în cadrul fabricării 
intermediarilor de sinteză necesari producției acestuia, nu a fost transpusă, deoar ece în 
Republica Moldova nu există procese industriale pentru producerea acestor substanțe; 
- la art. 18 nu au fost transpuse prevederi referitoare la certificarea întreprinderilor, acestea 
au obligația de a angaja operatori certificați; 
- la art.26 interdicția privind utilizarea hexafluorurii de sulf în turnarea sub presiune a 
magneziului și în reciclarea aliajelor de magneziu turnate sub presiune nu este transpusă. 
- la Anexa 6, privind calcularea cantității maxime, a valorilor de referință și a cotelor pentru 
introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor, a fost transpus un alt orar în conformitate cu 
Protocolul de la Montreal. În calitate de țară clasificată conform Art. 5 drept „țară în curs 
de dezvoltare”, Republica Moldova este obligată să urmeze următorul orar  pentru 
reducerea HFC. 
- Anexa nr. 5 la Legea privind gazele fluorurate cu efect de seră. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

119 
 
Anii 
  
Procentaj pentru calculul cantității maxime de hidrofluorocarburi ce 
urmează să fie introduse pe piață și al cotelor corespunzătoare 
2024-2028 înghețarea consumului la nivelul de 100% a consumului nivelului de bază(1) 
2029-2034 
(etapa I) 
90% din consumul nivelului de bază 
2035-2039 
(etapa II) 
70% din consumul nivelului de bază 
2040-2 
44 (etapa III) 
50% din consumul nivelului de bază 
2045 și ulterior 
(etapa IV) 
20% din consumul nivelului de bază 
Note:(1) - estimarea nivelului de bază (producția/consumul de HFC) ca medie a anilor 2020, 2021, 
2022 + 65% din nivelul de bază (producția/consumul) de HCFC. 
  
  Prevederile art. 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2067, referitoare la 
certificarea întreprinderilor,  nu au fost transpuse, dar întreprinderile au obligația de a angaja 
operatori certificați. 
Următoarele prevederi ale Regulamentul (CE) nr. 306/2008 au fost transpuse parțial: 
- art.3 cerința conform căreia, în cazul în care un sistem de certificare acoperă parțial 
competențele minime definite, organismele de certificare pot emite un certificat cu condiția 
ca solicitantul să promoveze un examen suplimentar nu este transpusă; 
- art.4 procedurile pentru suspendarea și retragerea certificatelor, precum și pentru 
înregistrarea acestora, nu sunt transpuse; 
- art.5 procedurile de raportare ale organismului de certificare nu au fost transpuse. 
Prevederea din art. 2 al Regulamentul (CE) nr. 307/2008, conform căruia personalul înscris la un 
curs de formare în vederea obținerii unui certificat, pentru o perioadă de maximum 12 luni, nu este 
considerat calificat în mod adecvat pentru a desfășura activitatea, nu a fost transpusă. 
  
  Prevederile Regulamentului (UE) nr. 517/2014 non aplicabile în temeiul 
Regulamentului (UE) nr. 517/2014 
- Art. 6 (2) și (3) pct. 2, art. 10 (10), (12) – (15), art. 11 (6), art. 12 (14) - (15), art. 14 (4), 
art. 15 (4), art. 16 (1) pct. 2 și (5) pct. 2-3, art. 17 (4), art. 18 (2) pct. 2, art. 19 (6) – (8), art. 
20 - 27 din Regulamentul UE nr. 517/2014 stabilesc norme care vizează exclusiv statele 
membre UE, și nu puteau fi transpuse, reieșind din statutul Republicii Moldova de stat 
asociat al Uniunii Europene. 
- Art. 9, art. 11, art.12 și Anexa II din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2067 
nu fac obiectul transpunerii. 
- Prevederile art. 6-8 și anexa din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2067 nu 
fac obiectul transpunerii. 
- Prevederile art. 4 și art.6 din Regulamentul (CE) nr. 307/2008 nu fac obiectul transpunerii. 
- La data de 11 martie 2024 a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2024/573 din 7 februarie 
2024 privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 
și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014 . Pentru anul 2026 este planificată 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

120 
 
transpunerea Regulamentului (UE) 2024/573 în legislația națională prin modificarea Legii 
nr. 43/3023 privind gazele fluorurate cu efect de seră. 
  Substanțe care diminuează stratul de ozon 
  Diminuarea ratei emisiilor de substanțe care distrug stratul de ozon în atmosferă și 
eliminarea completă a hidroclorofluorocarburilor din consum până în anul 2040 reprezintă un 
angajament asumat de Republica Moldova prin aderarea la Convenția pentru protecția stratului de 
ozon (Viena, 1985) și la Protocolul privind substanțele care distrug stratul de ozon (Montreal, 
1987), conform Hotărârii Parlamentului nr. 966/1996. 
  Protocolul de la Montreal reglementează producția și consumul substanțelor care distrug 
stratul de ozon (ODS) încă din 1989. Prin Amendamentul de la Kigali, ratificat de Republica 
Moldova prin Legea nr. 178/2023, hidrofluorocarburile (HFC), substanțe cu u n potențial ridicat 
de încălzire globală, au fost incluse pe lista substanțelor controlate. 
  Măsurile de reducere a substanțelor care distrug stratul de ozon (SDO), cum ar fi emiterea 
autorizațiilor pentru import, export sau reexport de SDO, interzicerea importului anumitor 
substanțe reglementate și eliminarea treptată a SDO, sunt reglementate la nivel național prin Legea 
nr. 852/2002, care aprobă Regulamentul privind regimul comercial și utilizarea hidrocarburilor 
halogenate care distrug stratul de ozon. Legea nr. 852/2002 a fost elaborată în conformitate cu 
Protocolul de la Montreal al Convenției pentru protecția stratului de ozon. 
  La nivelul Uniunii Europene, prevederile Convenției de la Viena și Protocolului de la 
Montreal sunt implementate prin Regulamentul (UE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și 
al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon.  
Conform prevederilor capitolului „Mediul înconjurător” din Anexa XII, Cap. 17, al Acordului de 
Asociere, Republica Moldova are obligația de a transpune în legislația națională prevederile 
Regulamentului (UE) nr. 1005/2009. 
  Legea nr. 852/2002 a fost modificată prin Legea nr. 197/2024, transpunând prevederi din 
următoarele acte ale Uniunii Europene: 
- Regulamentul (UE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 
septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon; 
- Regulamentul (UE) nr. 291/2011 al Comisiei din 24 martie 2011 privind utilizările 
esențiale de laborator și analitice autorizate în Uniune ale substanțelor reglementate, altele 
decât hidroclorofluorocarburile, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1005/2009; 
Măsurile legislative prevăzute de Legea nr. 852/2002 sunt esențiale pentru asigurarea unui nivel 
ridicat de eficiență în atingerea obiectivului general. În acest context, se stabilește următorul 
calendar național pentru eliminarea treptată a hidroclorofluorocarburilor, elaborat în conformitate 
cu prevederile Protocolului de la Montreal aplicabile țărilor în curs de dezvoltare: 
- reducerea cu 10% din nivelul de bază pînă la sfîrşitul anului 2015; 
- reducerea cu 35% din nivelul de bază pînă în anul 2020; 
- reducerea cu 67,5% din nivelul de bază pînă în anul 2025; 
- reducerea cu 97,5 % din nivelul de bază pînă în anul 2030; 
- eliminarea completă a hidroclorofluorocarburilor din consum pînă în anul 2040. 
Implementarea eficientă a prevederilor Legii nr. 852/2002 este sprijinită de aplicarea Legii 
nr. 277/2018 privind substanțele chimice, care reglementează obligațiile persoanelor fizice și 
juridice care produc sau plasează pe piață substanțe sau amestecuri chimice, interdicțiile și 
restricțiile privind producerea, plasarea pe piață, importul, exportul și utilizarea substanțelor și 
amestecurilor chimice periculoase, condițiile de clasificare, etichetare și ambalare a substanțelor 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

121 
 
și amestecurilor chimice, crearea și menținerea unui registru al produselor chimice, procedura de 
raportare a produselor chimice, procedura de autorizare a produselor chimice periculoase, 
obligațiile de raportare, controlul și alte aspecte cu privire la substanțele și amestecurile chimice. 
  Gestionarea proceselor de înregistrare a HCFC -urilor, recepționarea și procesarea 
rapoartelor anuale ale importatorilor de HCFC-uri, precum și autorizarea plasării acestora pe piața 
din Republica Moldova vor fi realizate prin intermediul Sistemului Inform ațional Automatizat 
„Registrul produselor chimice plasate pe piața Republicii Moldova” (SIA REPC). 
  SIA REPC a fost creat conform prevederilor art. 30 din Legea nr. 277/2018 privind 
substanțele chimice, este momentan în proces de pilotare, din motiv că nu a fost instituită 
autoritatea competentă responsabilă de gestionarea integrată a substanțelor chimi ce în calitate de 
deținător al sistemului, conform H.G.nr. 535/2020 pentru aprobarea Conceptului tehnic al 
Sistemului informațional automatizat „Registrul produselor chimice plasate pe piața Republicii 
Moldova”. Regulamentul cu privire la stabilirea mecani smului de repartizare a contingentelor 
anuale pentru importul hidroclorofluorocarburilor și hidrofluorcarburilor, aprobat prin H.G. nr. 
589/2018 stabilește mecanismul de repartizare a contingentelor anuale pentru importul 
hidroclorofluorocarburilor halogenate și asigură realizarea prevederilor Programului de suprimare 
eşalonată a hidroclorofluorocarburilor halogenate pentru anii 2016 -2040, aprobat prin H.G. nr. 
856/2016, precum și reglementează activitatea și componența Comisiei de repartizare a 
contingentelor anuale pentru importul HCFC și HFC. 
  
  Analiza comparativă a transpunerii Regulamentului (UE) nr. 1005/2009, 
Regulamentului (UE) nr. 291/2011 și Regulamentului (UE) 2017/605 
Prevederile actelor Uniunii Europene au fost transpuse parțial. Prevederile art.1, art.2, art.5, art.12, 
art.13, art.15, art. 23, art.24 și art.27 din Regulamentului (UE) nr. 1005/2009 sunt transpuse parțial 
și ajustate în conformitate cu dispozițiile aplicabile țărilor în curs de dezvoltare, conform 
Protocolului de la Montreal. Unele prevederi ale Regulamentului 1005/2009/CE nu au fost 
transpuse la nivel național din diverse motive specifice: 
- o serie de noțiuni din art. 3 al Regulamentului 1005/2009/CE, precum „producție”, „nivel 
calculat”, „raționalizare industrială”, „aplicații de preexpediere”, „produse și echipamente 
care depind de substanțe reglementate” și „substanțe nou produse”, nu au f ost transpuse 
deoarece acestea se aplică proceselor de producție a substanțelor, iar în Republica Moldova 
nu există procese industriale de producere sau distrugere a acestor substanțe. 
- art. 9 din Regulamentul 1005/2009/CE, care reglementează introducerea pe piață a 
substanțelor reglementate pentru distrugere sau regenerare, precum și a produselor și 
echipamentelor care conțin sau depind de aceste substanțe, nu a fost transpus. Conform art. 
63 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, importul deșeurilor este strict interzis în 
Republica Moldova. 
- art. 11 din Regulamentul 1005/2009/CE, care conține norme opționale și depășite privind 
derogările aplicabile producției, introducerii pe piață și utilizării 
hidroclorofluorocarburilor, precum și introducerii pe piață a produselor și echipamentelor 
care conțin aceste substanțe, nu a fost preluat. 
- art. 14 alin. (2) din Regulamentul 1005/2009/CE, referitor la raționalizarea industrială, nu 
a fost transpus din cauza lipsei capacității de producție în Republica Moldova. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

122 
 
- art. 22 alin. (2) și (4) din Regulamentul 1005/2009/CE, care reglementează recuperarea și 
distrugerea substanțelor reglementate uzate, nu a fost transpus, întrucât aceste acțiuni sunt 
deja reglementate prin Legea nr. 209/2016 privind deșeurile. 
- Anexa VII din Regulamentul 1005/2009/CE, care prevede tehnologiile de distrugere a 
substanțelor reglementate menționate la art. 22 alin. (1), nu a fost transpusă. Tabelul de 
concordanță indică faptul că normele privind tehnologiile de distrugere sunt regle mentate 
conform Legii nr. 209/2016 privind deșeurile. 
  
  Prevederile Regulamentului (UE) nr. 1005/2009, Regulamentului (UE) nr. 291/2011 
și Regulamentului (UE) 2017/605 non aplicabile 
  Următoarele dispoziții ale Regulamentului (UE) nr. 1005/2009 nu constituie obiect al 
transpunerii, întrucât stabilesc obligații ale Comisiei Europene, fie vizează obligații specifice 
pentru statele membre ale Uniunii Europene și care nu pot fi implementat e de către Republica 
Moldova până la aderarea la UE: unele prevederi ale art. 7, art. 8, art. 10 (2), (4) – (6), art. 12 (3), 
art. 13 (2), (4), art.14 (3) - (4), art. 16, art. 17 (3), art. 18, art. 19, art. 20 (2) – (4), art. 21, art. 22 
(3), (5), art.23 (7), art. 24 (2) – (3), art. 25, art. 26, art. 27(8) – (10), art. 28, art. 29, art. 30, art. 31, 
Anexa VII și Anexa VIII. 
  Prevederile art. 2 din Regulamentul (UE) 2017/605 și prevederile art.2 din Regulamentul 
(UE) nr. 291/2011 nu fac obiectul transpunerii. La data de 11 martie 2024 a intrat în vigoare 
Regulamentul (UE) 2024/590 din 7 februarie 2024 privind substanțele care diminuează stratul de 
ozon, care a abrogat Regulamentul (CE) nr. 1005/2009. Majoritatea normelor aplicabile sistemului 
electronic de acordare a licențelor vor fi aplicate începând cu 3 martie 2025, inclusiv norma 
referitoare la comunicarea de către autorități a informațiilor privind vămuirea mărfurilor către 
sistemul de acordare a licențelor, prin intermediul platformei aferente ghișeului unic pentru vămi. 
În legislația națională, Regulamentul (UE) 2024/590 va fi transpus în anul 2026 prin introducerea 
modificărilor la Legea nr. 852/2202 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul 
comercial și utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon. 
  
  Calitatea combustibililor 
  Reducerea semnificativă a conținutului de substanțe aromatice, olefine, benzen și sulf 
poate îmbunătăți considerabil calitatea combustibililor, având un impact pozitiv asupra calității 
aerului și contribuind totodată la atenuarea efectelor schimbărilor cli matice. Armonizarea 
standardelor UE pentru benzina și motorina utilizate în autoturisme, camioane și vehicule 
nerutiere, având ca scop protejarea sănătății umane și a mediului înconjurător, inclusiv prin 
interzicerea plumbului în compoziția benzinei și lim itarea conținutului de sulf în motorină, va 
contribui semnificativ la îndeplinirea angajamentelor asumate prin următoarele convenții: 
- Convenția asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi ( CLRTAP), 
(Republica Moldova a aderat prin H.G. nr. 399/1995); 
- Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbarea climei (CONUSC), 
ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 404/1995, și al Acordului de la Paris privind 
schimbările climatice, ratificat prin Legea nr. 78/2017. 
- Tratatul de constituire a Comunității Energetice, la care Republica Moldova a aderat prin 
Legea nr. 117/2009. 
  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

123 
 
  Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic, în calitate de lege-cadru, stabilește 
baza juridică pentru consolidarea capacităților instituționale de monitorizare și evaluare a calității 
aerului atmosferic. De asemenea, Legea nr. 98/2022 regleme ntează raporturile juridice asociate 
implementării sistemelor integrate, precum Sistemul Național Integrat de Monitorizare și 
Gestionare a Calității Aerului și Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți 
Atmosferici. 
  Totodată, Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice stabilește că cerințele privind 
utilizarea unor substanțe chimice periculoase, inclusiv a unor poluanți organici persistenți, cum 
sunt mercurul, plumbul, cadmiul, compușii organici ai staniului, cro mul hexavalent, ftalații, 
substanțele care distrug stratul de ozon, inclusiv hidroclorofluorocarburile în echipamente 
electrice și electronice, în vehicule, în acumulatori și baterii, în ambalaje sau componente de 
ambalaje și în alte articole sau dispozitive fabricate sau plasate pe piață, se stabilesc prin legislație 
specială. Piața produselor petroliere actualmente este reglementată printr-un șir de acte normative: 
- Legea nr. 461/2001 privind piața produselor petroliere, cu modificările și completările 
ulterioare; 
- H.G. nr. 476/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de transportare a 
produselor petroliere importate; 
- H.G. nr. 1116/2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la depozitarea și 
comercializarea cu ridicata, prin sistem automatizat, a produselor petroliere identificate; 
- H.G. nr. 1117/2002 despre aprobarea Regulamentului de comercializare cu amănuntul a 
produselor petroliere. 
  Calitatea benzinei și a motorinei, inclusiv conținutul de sulf și plumb, este reglementată la 
nivelul Uniunii Europene prin Directiva 98/70/CE din 13 octombrie 1998 privind calitatea 
benzinei și a motorinei , care modifică Directiva 93/12/CEE a Consiliului . Potrivit prevederilor 
capitolului „Mediul înconjurător” din Anexa XII, Cap. 17, a Acordului de Asociere, Republica 
Moldova are obligația de a transpune în legislația națională dispozițiile Directivei 98/70/CE. H.G. 
nr. 1116/2002 transpune art. 2 pct.1 și 2, art. 3, 4, 7 și 8, anexa I –II din Directiva 98/70/CE a 
Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a 
motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE. 
  În conformitate cu Anexa Nr. 1 la Legea nr. 162/2023 privind supravegherea pieței și 
conformitatea produselor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării este desemnat ca 
autoritate de reglementare, iar autoritatea de supraveghere este Inspectora tul de Stat pentru 
Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor. Decizia Comisiei din 18 
februarie 2002 privind elaborarea unui formular comun pentru prezentarea sintezelor de date 
naționale referitoare la calitatea carburanților nu a fost transpusă la nivel national. 
  Analiza comparativă a transpunerii Directivei 98/70/CE 
  Următoarele prevederi ale Directivei 98/70/CE nu au fost transpuse: 
- Art.6 Comercializarea combustibililor care prezintă specificații de mediu mai stricte; 
- Anexa III. Specificații de mediu aplicabile combustibililor de pe piață destinați vehiculelor 
echipate cu motor cu aprindere prin scânteie; 
- Anexa IV. Specificații de mediu aplicabile combustibililor de pe piață destinați vehiculelor 
echipate cu motor cu aprindere prin compresie. 
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

124 
 
  Prevederile Directivei 98/70/CE non aplicabile 
- Art.9-16 din Directiva 98/70/CE nu fac obiectul transpunerii. 
   Emisiile de CO2 pentru autoturisme, autovehiculele utilitare și vehiculele grele 
   La nivel național, nu există un cadru normativ specific pentru emisiile de CO2 generate de 
vehiculele rutiere la momentul introducerii acestora pe piață. În prezent, procesul de introducere 
pe piață este reglementat de normele generale prevăzute în Codul Vamal. Taxarea pentru 
vehiculele introduse pe piață se bazează pe criteriul vârstei acestora, iar valoarea taxelor crește 
proporțional cu vârsta unității de transport. Conform articolului 153 din Codul Transporturilor 
Rutiere nr. 150/2014, începând cu 1 ianuarie 2020, doar autobuzele și autocarele care respectă cel 
puțin standardele de emisii Euro 1 sunt admise la efectuarea transportului rutier. 
   Pentru a rezolva această situație, este esențială implementarea unui sistem național de 
omologare a vehiculelor rutiere. Aceasta presupune desemnarea unei autorități responsabile de 
monitorizarea și autorizarea introducerii pe piață a vehiculelor care înd eplinesc cerințele tehnice 
și de mediu. În conformitate cu anexa nr. 2 la Legea nr. 162/2023 privind supravegherea pieței și 
conformitatea produselor, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este desemnat ca 
autoritate de reglementare pentru sectorul autovehiculelor rutiere. 
  
  27.9.1.2. Capacități administrative 
  Ministerul Mediului (MM) —Responsabil de elaborarea și monitorizarea politicilor 
climatice. Activitățile în cadrul MM se realizează prin Secția Politici în domeniul Schimbărilor 
Climatice parte a Ministerului Mediului, dar cu resurse limitate. Conform organigramei în Secției 
sunt 4 unități dintre care 3 sunt completate. 
  Ministerul Energiei (MEn) - Ministerul realizează funcțiile în următoarele domenii: 1) 
securitate energetică; 2) eficiență energetică; 3) surse de energie regenerabilă; 4) energie electrică; 
5) energie termică şi promovarea cogenerării de înaltă eficiență; 6) gaze naturale şi produ se 
petroliere; 7) tranziţie energetică. 
  Comisia Națională pentru Schimbări Climatice (CNSC)—Un organism interministerial 
care coordonează politici și proiecte privind schimbările climatice. Este structură fără personalitate 
juridică, instituit la nivelul Guvernului, compus din: prim -ministru, președinte al Comisiei, 
Ministrul Mediului, vicepreșe dinte al Comisiei, viceprim -ministru, ministrul dezvoltării 
economice și digitalizării,  viceprim -ministru, Ministrul agriculturii și industriei alimentare, 
Ministrul finanțelor, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministrul Energiei, 
Ministrul Sănătății, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Ministrul Educației și Cercetării, 
Ministrul Culturii,  Ministrul Afacerilor Interne 
  Agenția de mediu —Instituție responsabilă pentru implementarea politicilor de mediu, 
monitorizarea calității aerului, apei și solului, precum și pentru raportarea indicatorilor de mediu. 
Conform HG nr. 549/2018 cu privire la constituirea, organizarea şi funcționarea Agenți ei de 
Mediu, AM în domeniul schimbărilor climatice are următoarele atribuții:  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

125 
 
a) asigură implementarea legislației Naționale, monitorizează şi raportează periodic Ministerului 
despre stadiul realizării acesteia, prezintă propuneri de modificare şi completare a legislației 
respective;  
b) participă la procesul de armonizare treptată a legislației naționale cu legislația comunitară de 
mediu, asigurând ulterior implementarea legislației adoptate în domeniile respective;  
c) implementează prevederile documentelor de politici şi ale tratatelor internaționale de mediu la 
care Republica Moldova, elaborează şi prezintă Ministerului informații cu privire la realizarea 
acestora;  
d) eliberează persoanelor fizice şi juridice autorizația de emisie a poluanților în atmosferă de la 
sursele fixe, suspendă, retrage sau prelungește valabilitatea acesteia;  
e) eliberează persoanelor fizice şi juridice autorizația pentru importul, exportul sau reexportul 
substanțelor care distrug stratul de ozon, al produselor şi al echipamentului care conțin asemenea 
substanțe, suspendă, retrage sau prelungește valabilitatea acesteia;  
f) creează şi asigură funcționarea sistemului de monitoring al calității şi poluării aerului 
atmosferic;  
g) participă în cadrul activității Comisiei naționale pentru schimbări climatice;  
j) asigură implementarea sistemului de monitorizare, raportare şi verificare a emisiilor de gaze cu 
efect de seră;  
k) realizează colectarea, centralizarea, validarea şi prelucrarea datelor şi a informațiilor pentru 
elaborarea inventarelor şi rapoartelor de emisii de poluanți atmosferici şi de gaze cu efect de seră; 
l) acordă suport tehnic Ministerului la elaborarea comunicărilor naționale şi a raportului bianual, 
conform prevederilor Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbările 
climatice. 
  În cadrul AM dedicate domeniul sunt următoarele structuri: Direcția Monitorizarea 
Calității Mediului – în care doar 3 unități din 5 sunt acoperite cu angajați; Direcția Monitorizarea 
Resurselor Naturale - în care doar 2 unități din 4 sunt acoperite cu ang ajați; Secția Mecanisme 
Economice de Mediu - în care doar 2 unități din 4 sunt acoperite cu angajați; 
  Serviciul Hidrometeorologic de Stat —Furnizează date și prognoze meteo, precum și 
informații privind schimbările climatice, fiind un actor esențial în evaluarea riscurilor climatice, 
are următoarele atribuții:  
a) monitorizează starea şi evoluția condițiilor meteorologice şi hidrologice pe teritoriul țării în 
vederea protecției populației contra fenomenelor meteorologice şi hidrologice periculoase, a 
prevenirii sau diminuării pagubelor ce pot fi cauzate de acestea;  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

126 
 
b) colectează, prelucrează, analizează, evaluează şi sintetizează sistematic datele cu privire la 
condițiile meteorologice, hidrologice, agrometeorologice şi climatice colectate şi prelucrate pe 
teritoriul țării;  
c) elaborează orientări practice şi metodologii privind activitatea meteorologică şi hidrologică în 
conformitate cu recomandările Organizației Meteorologice Mondiale şi cu tratatele internaționale 
la care Republica Moldova este parte;  
d) asigură implementarea noilor metode şi procedee de elaborare a prognozelor meteorologice, 
hidrologice, agrometeorologice şi climatice; analiza şi evaluarea caracteristicilor spațiale şi 
temporale ale elementelor meteorologice şi dezvoltarea bazelor climatice; studii şi analize pentru 
amenajarea teritoriului, pentru proiectarea, construcția şi exploatarea unor spații mari de investiții, 
în condițiile legii;  
e) efectuează cercetări științifice aplicative în domeniul meteorologic, climatologic şi hidrologic; 
f) participă, în modul stabilit, la lucrările comisiilor de stat pentru examinarea consecințelor 
calamităților naturale, ale catastrofelor şi accidentelor generate de fenomenele meteorologice şi 
hidrologice periculoase;  
g) asigură managementul datelor şi informațiilor meteorologice şi hidrologice în vederea adaptării 
la schimbările climatice, de asemenea schimbul rapid de date, observații şi servicii atât la nivel 
național, cât şi la nivel internațional. Serviciul dispune de 261 de unități, dintre care doar 254 sunt 
ocupate cu angajați. 
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale  are următoarele atribuții relevante: 
elaborează şi include în programele sectoriale pentru activitățile din transport, şi dezvoltare 
regională, în limita competențelor funcționale, prevederi şi măsuri care vizează reducerea 
impactului asupra calității aer ului atmosferic şi a mediului ca întreg, dezvoltând politici pentru 
susținerea tehnologiilor mai puțin poluante şi a surselor regenerabile;  elaborează reglementări 
normative privind emisiile provenite de la vehiculele rutiere (Euro 5 şi Euro 6) şi stabile ște 
condițiile tehnice pentru mijloacele de transport în vederea reducerii impactului emisiilor asupra 
calității aerului atmosferic;  pune la dispoziția Agenției de Mediu, la solicitare, informațiile 
necesare elaborării inventarelor emisiilor provenite din activități specifice sectorului, inclusiv date 
privind implementarea activităților incluse în documentele de politici de mediu. 
 
- Serviciu de politici de transport aerian din cadrul MIDR  – care are responsabilități 
pentru reglementările în domeniul aviației, compus din trei angajați. În cazul monitorizării 
emisiilor provenite din aviația internațională, conform Hotărârii de Guvern nr. 259/2024, 
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin Autoritatea Aeronautică Civilă, 
primește, examinează și aprobă planul de monitorizare  a emisiilor al operatorului aerian 
supus CORSIA și planul de monitorizare revizuit, după caz; primește și examinează 
raportul anual privind emisiile și raportul de verificare a emisiilor operatorului aerian care 
face obiectul CORSIA. 
 
Pentru domeniul MRV Maritim sunt implicate autorități cu responsabilități specifice cum sunt: 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

127 
 
- Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale - este responsabil pentru elaborarea 
politicilor naționale în domeniul transporturilor, inclusiv în sectorul maritim. Elaborarea 
de strategii naționale care să includă cerințele MRV. Transpunerea directivelor UE și a 
altor norme internaționale relevante în legislația națională. 
 
- Agenția Navală  - este instituția -cheie responsabilă de reglementarea și monitorizarea 
activităților legate de navele sub pavilion moldovenesc. Este autoritatea administrativă 
subordonată Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care are misiunea de a 
asigura punerea în aplicare a politicilor de stat în domeniul navigației și supravegherea 
respectării de către persoanele fizice și juridice a cadrului de reglementare în acest domeniu 
pentru a asigura siguranța navigației pe căile navigabile interioare și în zo na portuară, 
calitatea și siguranța serviciilor de transport maritim și a navigației în general. Cele mai 
relevante sarcini sunt:  
 
(i) Punerea în aplicare a standardelor internaționale în domeniul transportului maritim, 
inclusiv a celor legate de MRV; 
(ii) Asigurarea respectării reglementărilor privind monitorizarea emisiilor de CO₂ 
pentru navele care operează sub pavilion moldovenesc; 
(iii) emiterea documentelor relevante și supravegherea conformității navelor cu 
cerințele internaționale. 
 
Agenția ”Moldsilva”  în conformitate cu  H.G. nr. 150/2010 pentru aprobarea Regulamentului 
privind organizarea și funcționarea Agenției "Moldsilva", structurii și efectivului -limită ale 
aparatului central al acesteia , are următoarele atribuții, printre altele, organizarea şi coordonarea 
implementării politicilor în domeniile de fondului forestier, asigurând aplicarea uniformă a 
legislației naționale în domeniile vizate; elaborează şi implementează programe de dezvoltare  în 
domeniile silviculturii şi cinegeticii, şi serviciilor forestiere şi cinegetice. Direcția fond forestier, 
arii protejate și regenerarea pădurii – 3 unități din 5 sunt  ocupate la moment și în cadrul 
Serviciului protecţia pădurii şi garda forestieră -2 unități din 4 sunt ocupate de angajați. 
 
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice  – ICAS- este ÎS subordonată Agenţiei pentru 
Silvicultură “Moldsilva”. Atribuțiile sunt fundamentate pe baze ştiinţifice de gestionare şi 
dezvoltare a sectorului forestier prin producerea şi diseminarea de informaţie ştiinţifică şi tehnică, 
acordarea de consultanţă de specialitate, crearea, transferul şi implementarea de tehnologii noi sau 
modernizate, dezvoltarea de produse inovative, care să contribuie la creşterea competitivităţii 
sectorului forestier şi la bunăstarea societăţii. 
 
Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale  - elaborarea, împreună cu organele centrale de 
specialitate și alte instituții interesate, a programelor de stat pentru cercetarea geologică a 
subsolului în vederea extinderii bazei de materii prime minerale și monitorizarea stării subsolului, 
asigurarea realizării acestora. În cadrul Direcției geologice 3 unități din 3 planificate sunt ocupate. 
Instituțiile responsabile pentru implementarea politicilor climatice și transpunerea acquis-ului 
comunitar al UE, precum Ministerul Mediului, Agenția de Mediu, Comisia Națională pentru 
Schimbări Climatice și Ministerul Energiei, se confruntă cu provocări s emnificative în ceea ce 
privește resursele umane și financiare. Astfel, Serviciul de politici climatice din cadrul 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

128 
 
Ministerului Mediului operează cu mai puțin de 70% din personalul necesar, ceea ce afectează 
negativ eficiența în gestionarea obligațiilor de raportare și coordonare. De asemenea, Agenția 
Navală și Autoritatea Aeronautică Civilă nu dispun de expertiza adec vată pentru monitorizarea 
emisiilor în sectoarele maritim și aviație. Un alt punct critic este absența unui organism dedicat 
gestionării sistemului ETS, ceea ce îngreunează implementarea mecanismelor de piață pentru 
tranzacționarea certificatelor de emisii . Fără o consolidare substanțială a acestor instituții, 
Republica Moldova riscă întârzieri semnificative în implementarea măsurilor climatice și posibile 
sancțiuni pentru neconformitate. 
  
   
 
27.9.2. Planuri de viitor 
  Pentru a asigura o aliniere completă la acquis -ul UE și o implementare eficientă a 
politicilor climatice, Republica Moldova își concentreze eforturile pe următoarele direcții 
strategice în procesul de transpunere a acquise communitare climatic: 
1. Accelerarea transpunerii legislației europene – finalizarea transpunerii directivelor și 
regulamentelor UE pentru a evita lacunele legislative care pot împiedica accesul la 
fondurile UE. 
2. Consolidarea capacității administrative – extinderea/ reforma structurilor instituționale 
și dotarea acestora cu personal și expertiză necesară pentru implementarea măsurilor 
climatice la nivel național și local, dezvoltarea capacităților în domeniul diplomației 
climatice. 
3. Dezvoltarea unui sistem robust de monitorizare, raportare și verificare (MRV) – 
crearea unor registre digitale compatibile cu platformele UE pentru creșterea 
transparenței și eficienței datelor climatice. 
4. Accesarea fondurilor europene și internaționale – dezvoltarea unor mecanisme 
financiare clare pentru absorbția fondurilor destinate tranziției climatice. 
  27.9.2.1. Planuri legislative 
  În vederea alinierii complete la acquis -ul comunitar privind schimbările climatice, 
autoritățile naționale intenționează adoptarea și modificarea unui număr semnificativ de acte 
normative, pentru a asigura o conformitate deplină cu cerințele Uniunii Europene. Printre cele mai 
relevante inițiative legislative se numără: 
- Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 74/2024 privind acțiunile climatice, care va 
integra cerințe suplimentare privind măsurile de adaptare și mecanismele de flexibilitate. 
- Proiect de H.G.de modificarea H.G.Nr. 593/2024 privind aprobarea Regulamentului pentru 
reducerea emisiilor naționale ale anumitor poluanți atmosferici pentru a include raportarea 
impactului asupra calității aerului și a emisiilor de poluanți atmosferici. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

129 
 
- Modificarea Codului Contravențional nr. 218/2008 în vederea transpunerii articolului 16, 
„Sancțiuni”, din Directiva 2003/87/CE privind ETS. 
- Proiect de H.G.privind aprobarea Strategiei de dezvoltare pe termen lung cu emisii reduse. 
- Proiect de H.G.privind aprobarea Programului Național de Reducere a Metanului. 
- Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de 
seră, în vederea transpunerii Regulamentului (UE) 2024/573, până în noiembrie 2026. 
- Proiect de H.G.de modificare a H.G.nr. 483/2019 privind formarea și atestarea 
specialiștilor în domeniul gazelor fluorurate cu efect de seră. 
- Proiect de lege privind modificarea Legii nr. 852/2002, precum și transpunerea 
prevederilor Regulamentului (UE) 2024/590 din 7 februarie 2024 privind substanțele care 
diminuează stratul de ozon, care a abrogat Regulamentul (CE) nr. 1005/2009, până în 
martie 2026. 
- Proiect de modificare a Legii nr. 43/2023 și Proiectul de H.G.de modificare a H.G.nr. 
483/2019 va asigura transpunerea Regulamentului (CE) nr. 1497/2007; Regulamentului 
(CE) nr. 1516/2007; Regulamentul (CE) nr. 304/2008; Regulamentului (UE) 2015/2066; 
Regulamentului (UE) 2016/879; Regulamentului (UE) 2024/2215; Regulamentului (UE) 
2024/2174; Regulamentului (UE) 2015/2065. 
- Proiect de H.G.pentru modificarea Codului Contravențional nr. 218/2008 și a Codului 
Penal nr. 985/2002, pentru introducerea unor dispoziții referitoare la contravențiile și 
infracțiunile legate de încălcarea legislației privind schimbările climatice. 
- Proiect de H.G.pentru modificarea H.G.nr. 575/2024 privind monitorizarea, raportarea și 
verificarea (MRV) emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite de la instalațiile 
staționare și sectorul aviației. 
- Proiect de H.G.pentru modificarea H.G.nr. 544/2024, care reglementează monitorizarea 
emisiilor de GES din transportul maritim. 
- Proiect de H.G.pentru aprobarea Regulamentul privind acreditarea și cerințele aplicabile 
verificatorilor emisiilor de gaze cu efect de seră. 
- Proiect de H.G.pentru modificarea H.G.nr. 1116/2002 despre aprobarea Regulamentului 
cu privire la depozitarea și comercializarea cu ridicata, prin sistem automatizat, a 
produselor petroliere identificate. 
- Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea 
standardelor de emisii de CO2 pentru autoturismele și vehiculele utilitare noi, care va 
stabili limite clare și standarde tehnice pentru reducerea emisiilor de CO2. 
- Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea 
și raportarea datelor referitoare la emisiile de CO2 provenite de la autoturismele și 
vehiculele utilitare ușoare, care va institui proceduri și obligații pentru raportarea emisiilor 
în mod periodic. 
- Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea 
procedurii de aprobare și certificare a tehnologiilor inovatoare de reducere a emisiilor de 
CO2 provenite de la autoturisme și vehicule utilitare ușoare, care va încuraja adoptarea de 
soluții tehnologice ecologice și eficiente. 
- Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului  privind stabilirea 
standardelor de performanță în materie de emisii de CO2 pentru vehiculele grele noi, care 
va reglementa limitele de emisii specifice pentru acest tip de vehicule și va stabili metodele 
de colectare a datelor referitoare la emisii. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

130 
 
- Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului  privind monitorizarea 
și raportarea emisiilor de CO2 provenite de la vehiculele grele noi și a consumului de 
combustibil al acestora, care va institui un mecanism de urmărire a respectării normelor de 
emisii și eficiență energetică. 
- Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind datele care 
trebuie raportate pentru verificarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil al 
vehiculelor grele noi, care va preciza informațiile necesare pentru a evalua confor mitatea 
cu reglementările privind emisiile de CO2 și consumul de combustibil. 
Aceste inițiative vor contribui semnificativ la eliminarea lacunelor legislative existente, facilitând 
integrarea Republicii Moldova în mecanismele climatice europene și asigurându -se că țara își 
îndeplinește angajamentele internaționale. 
 
  27.9.2.2. Planuri legislative viitoare 
Pentru a implementa noile reglementări, este necesară consolidarea instituțiilor-cheie implicate în 
politica climatică: 
- Ministerul Mediului trebuie să își extindă Secția politici în domeniul schimbării climei 
pentru a gestiona eficient MRV și implementarea politicilor de adaptare. 
- Agenția de Mediu  trebuie să își îmbunătățească capacitatea tehnică și digitală pentru a 
asigura colectarea și verificarea corectă a datelor privind emisiile și pentru monitoring 
(hard și soft). 
- Inspectoratul pentru Protecția Mediului  trebuie să dispună de resurse mai mari pentru 
a implementa mecanismele de sancționare a operatorilor care nu respectă cerințele de 
mediu. De asemenea este importantă aplicarea măsurilor de îmbunătățire a Sistemului de 
raportare pe emisii GES este un eleme nt fundamental pentru respectarea angajamentelor 
internaționale și pentru atragerea finanțării externe. Se planifică crearea unui registru 
național digital al emisiilor, ce va include toate sistemele de raportare pe emisii GES 
(RETP și MRV). 
  Pentru a încuraja tranziția către o economie cu emisii reduse, Moldova intenționează să 
creeze mecanisme economice sustenabile de sprijin pentru tehnologii verzi, inclusiv subvenții 
pentru energie regenerabilă și vehicule electrice. Crearea unor scheme de  sprijin pentru IMM-uri 
care doresc să adopte soluții sustenabile și stimularea investițiilor private prin facilități fiscale și 
granturi pentru tehnologii verzi sunt esențiale. 
  
  Pentru a sprijini implementarea reformelor, Moldova trebuie să își optimizeze capacitatea 
de atragere a fondurilor UE dedicate inovării, biodiversității și tranziției verzi, precum Horizon 
Europe, LIFE și InvestEU. Este nevoie de efectuarea unui studiu în vederea stabilirii mecanismului 
de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon și crearea unui sistem de comercializare a 
certificatelor de emisii și a schemelor de sprijin pentru decarbonizarea sectoarelor industriale, 
CBAM și ETS. Implementarea eficientă a politicilor climatice necesită sprijinul societății civile și 
al sectorului privat. Pentru a spori nivelul de implicare a acestora sunt necesare campanii de 
informare privind beneficiile tranziției ecologice. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

131 
 
  
  27.9.3. Aspecte financiare 
  Pentru implementarea măsurilor necesare alinierii legislației și proceselor naționale la 
standardele europene în domeniul legislației privind schimbările climatice, se estimează o sumă 
totală de 715,980 MDL . Aceste resurse financiare vor fi asigurate atât din surse externe, prin 
intermediul proiectelor internaționale, cât și din bugetul de stat. Investițiile propuse vor sprijini 
consolidarea unui cadru legislativ coerent, dezvoltarea capacităților instituțio nale și instruirea 
personalului competent, facilitând, astfel, implementarea eficientă a măsurilor menite să asigure 
conformitatea cu reglementările europene în acest domeniu. 
 
  
SUBCAPITOLUL 27.10. PROTECȚIA CIVILĂ ȘI GESTIONAREA 
RISCURILOR DE MEDIU 
  
  27.10.1. Prezentarea generală a situației 
  27.10.1.1. Cadrul legislativ 
  În vederea îmbunătățirii eficienței sistemelor de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre 
naturale și cele provocate de om, precum și în scopul consolidării cooperării dintre Uniunea 
Europeană și statele membre și a facilitării coordonării în domeniul protecției civile, a fost instituit 
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene (UCPM), prin Decizia nr. 1313/2013/UE a 
Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție 
civilă al Uniunii. 
  La data de 29 septembrie 2023, semnat la Chișinău Republica Moldova a semnat Acordul 
dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană, pe de altă parte, privind 
participarea Republicii Moldova la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Euro pene, astfel  
începînd cu 1 ianuarie 2024, Republica Moldova a devenit oficial stat participant la UCPM. 
Cadrul național asociat domeniului protecției civile este constituit din: 
- Legea nr. 271/1994 cu privire la protecția civilă; 
- Legea nr. 267/1994 privind apărarea împotriva incendiilor; 
- Legea nr. 212/2004 privind starea de urgență, regimul de asediu și de război; 
- Legea nr. 93/2007 Inspectoratului General pentru Situații de Urgență; 
- H.G. nr. 1340/2001 cu privire la Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii 
Moldova; 
- H.G. nr. 282/2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea în domeniul 
protecției civile; 
- H.G. nr. 1076/2010 cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de 
acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în 
caz de situaţii excepţionale; 
- H.G. nr. 803/2018 cu privire la Centrul de dirijare în situații excepționale al Comisiei 
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și structurile de asigurare a activității 
altor comisii pentru situații excepționale; 
- H.G. nr. 408/2017 pentru aprobarea Regulamentului -cadru privind suportul țării gazdă în 
situaţii excepţionale; 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

132 
 
- H.G. nr. 846/2022 privind aprobarea Programului de prevenire și gestionare a situațiilor de 
urgență și excepționale pentru perioada 2022-2025; 
- H.G. nr. 804/2024 privind aprobarea Strategiei naționale de reducere a riscului la dezastre 
pentru perioada 2024-2030. 
  27.10.1.2. Cadrul administrativ 
  Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI (IGSU) este autoritate 
administrativă subordonată Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuțiile și 
implementează politica statului în domeniul protecției civile, apărării împotriva incend iilor, 
acordării primului ajutor calificat, prevenirii și lichidării consecințelor situațiilor de urgență și 
excepționale, desfășurării în siguranță a activităților nucleare și radiologice. Astfel, IGSU este 
instituția desemnată, drept autoritatea competen tă responsabilă de implementarea prevederilor 
Acordului dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană, pe de altă parte, privind 
participarea Republicii Moldova la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, și va 
acționa în calitat e de punct național de contact cu Centrul de Coordonare a Răspunsurilor de 
Urgență al Direcției Generale pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar 
al Comisiei Europene, pentru Uniunea Europeană. 
  
  27.10.2. Planuri de viitor 
  27.10.2.1 Planuri legislative 
  În scopul transpunerii unor prevederi ale Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului 
European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al 
Uniunii, este necesar să fie adoptat un cadru național de reglementare pentru imp lementarea 
acestei Decizii europene. În acest context, IGSU a inițiat elaborarea unui proiect de Lege privind 
participarea Republicii Moldova la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. Totodată, 
vor fi transpuse și prevederile Deciziei 762/2014 /UE de punere în aplicare a Comisiei din 16 
octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a 
Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii și de 
abrogare a Deciziilor 2004/277/CE, Euratom și 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei. 
  
27.10.2.2 Implementarea acquis -ului și consolidarea capacităților administrative , 
includ realizarea următoarelor obiective: 
- Consolidarea capacităților de instruire în domeniul protecției civile și gestionării 
dezastrelor prin îmbunătățirea infrastructurii Centrului Republican de Instruire aș IGSU al 
MAI; 
- Implementarea măsurilor de prevenire în rândul populației, prin desfășurarea de campanii 
de informare și instruire a tuturor categoriilor de populație, în special a tinerii generații și 
copiilor; 
- Crearea modulelor/echipelor de intervenție de următoarele tipuri - USAR (modul de 
căutare și salvare urbană), GFFFv (modul de combatere a incendiilor forestiere la sol cu 
ajutorul vehiculelor) și HCP (modul de pompare de capacitate mare), capabile să intervină 
dincolo de granițele Republicii Moldova, în conformitate cu legislația și standardele 
Uniunii Europene; 
- Crearea Sistemului de Avertizare Publică al Republicii Moldova pentru notificarea 
populației despre apariția pericolelor de situații excepționale/de urgență. 
  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

133 
 
  27.10.3. Aspecte financiare 
  În vederea implementării obiectivelor stabilite, în special pentru transpunerea unor 
prevederi ale Deciziei 1313/2013/UE, au fost estimate costuri de 189,08 (mii lei). 
  
 
 
 
 
[1] Text consolidat: Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 
privind guvernanța uniunii energetice și acțiunea pentru climă, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 și 
(CE) nr. 2009/31/CE, 2009/73 /CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale 
Consiliului, Directivele Consiliului 2009/119/CE și (UE) 2015/652 și de abrogare a Regulamentului (52/UE)  (link) 
[2] Regulamentul delegat (UE) 2020/1044 al Comisiei din 8 mai 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/1999 
al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește valorile potențialelor de încălzire globală și orientările 
privind inventarul și î n ceea ce privește sistemul de inventariere al Uniunii și de abrogare a Regulamentului delegat 
(UE) nr. 666/Tex al Comisiei cu relevanță14 (UE) nr. (link) 
[3] Regulamentul (UE) nr. 606/2010 al Comisiei din 9 iulie 2010 privind aprobarea unui instrument simplificat 
dezvoltat de organizația europeană pentru siguranța navigației aeriene (Eurocontrol) pentru estimarea consumului de 
combustibil al anumitor operatori de aeronave cu emisii mici (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[4] Regulamentul (UE) Nr. 291/2011 al Comisiei din 24 martie 2011 privind utilizările esențiale de laborator și analitice 
autorizate în Uniune ale substanțelor reglementate, altele decât hidroclorofluorocarburile, în temeiul Regulamentului 
(CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon  
(link) 
[5] Directiva 1999/22/CE a Consiliului din 29 martie 1999 privind ținerea animalelor sălbatice în grădinile zoologice  
(link) 
[6] Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei 
sălbatice prin reglementarea comerțului cu acestea (link) 
[7] Regulamentul (CE) nr. 1007/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind 
comerțul cu produse derivate din focă (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[8] Regulamentul (UE) nr. 737/2010 al Comisiei din 10 august 2010 de stabilire a normelor detaliate de punere în 
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1007/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind comerțul cu produse 
derivate din focă Text cu relevanță pentru SEE (link) 
[9] Directiva 83/129/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 privind importul în statele membre a pieilor anumitor pui 
de focă și a produselor derivate din acestea (link) 
[10] Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului din 4 noiembrie 1991 de interzicere a utilizării capcanelor de picior 
în Comunitate și a introducerii în Comunitate a pieilor și a mărfurilor prelucrate din anumite specii de animale 
sălbatice originare din țările care le prind prin intermediul capcanelor cu capcane sau prin metode de captare care nu 
îndeplinesc standardele internaționale de capcane umane. 
 (link) 
[11]Regulamentul (CE) nr. 35/97 al Comisiei din 10 ianuarie 1997 de stabilire a dispozițiilor cu privire la autorizarea 
blănurilor și a bunurilor care intră sub incidența Regulamentului (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului ( link) 
[12] Decizia Consiliului nr. 97/602/CE din 22 iulie 1997 privind lista menționată la articolul 3 alineatul (1) al doilea 
paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 și la articolul 1 alineatul (1) litera a) din Regulamentul (CE) nr. 35/97 
al Comisiei (link) 
[13] REGULAMENTUL (UE) 2019/1021 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 
2019 privind poluanții organici persistenți (link) 
[14] Directiva 96/59/CE a Consiliului din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor policlorurați și a terfenililor 
policlorurați (PCB/PCT) (link) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

134 
 
[15] Directiva 94/63/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor 
de compuși organici volatili (COV) rezultate din depozitarea benzinei și distribuția acesteia de la terminale la stațiile 
de benzină (link) 
[16] Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului 
pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 
(„Legea europeană a climei”) (link) 
[17] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de 
aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește structura, 
formatul, detaliile tehnice și procesul pentru rapoartele naționale integrate privind progresul energetic și climatic (link) 
[18] Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem 
de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 
96/61/CE a Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE (link) 
[19] Text consolidat: Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de 
stabilire a unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de 
modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE  (link) 
[20] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind monitorizarea și 
raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a 
Consiliului și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 al Comisiei (Text cu relevanță pentru SEE.)  (link) 
[21] Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind 
monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon din transportul maritim și de modificare a 
Directivei 2009/16/CE (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[22] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1928 al Comisiei din 4 noiembrie 2016 privind determinarea 
mărfurilor transportate pentru alte categorii de nave decât navele de pasageri, ro -ro și containere, în temeiul 
Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlame ntului European și al Consiliului privind monitorizarea, raportarea și 
verificarea emisiilor de dioxid de carbon cu relevanță EEA din transportul maritim.  (link) 
[23] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2449 al Comisiei din 6 noiembrie 2023 de stabilire a normelor de 
aplicare a Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește modelele de 
planuri de monitorizare, rapoarte de emisii, rapoarte parțiale de emisii, documente de conformitate și rapoarte la nivel 
de companie și de punere în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 201617  (link) 
[24] Regulamentul (UE) 2024/573 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 februarie 2024 privind gazele 
fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 
517/2014 (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[25] Regulamentul (CE) nr. 306/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 
842/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, a cerințelor minime și a condițiilor de recunoaștere reciprocă 
pentru certificarea personalului care recuperează din echipamente anumiți solvenți fluorurati pe bază de gaze cu efect 
de seră (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[26] Regulamentul (CE) nr. 307/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 
842/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, a cerințelor minime pentru programele de formare și a 
condițiilor de recunoaștere reciprocă a atestatelor de formare a personalului în ceea ce privește sistemele de climatizare 
a anumitor autovehicule care conțin anumite gaze cu efect de seră cu relevanță EEA (T.E.)  (link) 
[27] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2215 al Comisiei din 6 septembrie 2024 de stabilire, în temeiul 
Regulamentului (UE) 2024/573 al Parlamentului European și al Consiliului, a cerințelor minime pentru eliberarea 
certificatelor persoanelor fizice și juridice și a condițiilor de recunoaștere reciprocă a unor astfel de certificate, în ceea 
ce privește ciclurile staționare de răcire și pompe de căldură, echipamente frigorifice și de aer condiționat, echipamente 
frigorifice și frigorifice organice. camioane, remorci frigorifice, vehicule ușoare frigorifice, containere intermodale și 
vagoane de tren care conțin gaze fluorurate cu efect de seră sau alternative ale acestora și de abrogare a Regulamentului 
de punere în aplicare (UE) 2015/2067 al Comisiei (link) 
[28] Regulamentul (UE) 2024/590 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 februarie 2024 privind substanțele 
care epuizează stratul de ozon și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 (Text cu relevanță pentru SEE)  
(link) 
[29] Directiva 1999/94/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind disponibilitatea 
informațiilor pentru consumatori privind economia de combustibil și emisiile de CO2 în ceea ce privește 
comercializarea autoturismelor noi (link) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

135 
 
[30] Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și 
a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (link) 
[31] Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor 
anumitor proiecte publice și private asupra mediului (codificare) Text cu relevanță pentru SEE  (link) 
[32] Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor 
anumitor planuri și programe asupra mediului (link) 
[33] Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la 
informațiile de mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (link) 
[34] Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 de prevedere a participării 
publicului la elaborarea anumitor planuri și programe referitoare la mediu și de modificare în ceea ce privește 
participarea publicului și accesul l a justiție Directivele Consiliului 85/337/CEE și 96/61/CE - Declarație a Comisiei 
(link) 
[35] Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru 
mediu în ceea ce privește prevenirea și remedierea daunelor mediului (link) 
[36] DIRECTIVA (UE) 2024/1203 A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 11 aprilie 2024 
privind protecția mediului prin dreptul penal și care înlocuiește Directivele 2008/99/CE și 2009/123/CE  (link) 
[37] Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri 
pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (link) 
[38] REGULAMENTUL (UE) 2021/783 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 29 aprilie 
2021 de instituire a unui program pentru mediu și acțiuni climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 
1293/2013 (link) 
[39] Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului 
înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (link) 
[40] Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenul, cadmiul, 
mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice din aerul ambiant  (link) 
[41] Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea 
emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 
2001/81/CE (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[42] Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1522 a Comisiei din 11 octombrie 2018 de stabilire a unui format comun 
pentru programele naționale de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului 
European și a Consiliului pr ivind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (notificat sub 
documentul C(254198) (link) 
[43] Directiva (UE) 2016/802 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind reducerea conținutului 
de sulf al anumitor combustibili lichizi (codificare) (link) 
[44] Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de 
abrogare a anumitor directive (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[45] Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind 
transporturile de deșeuri (link) 
[46] Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 al Comisiei din 29 noiembrie 2007 privind exportul în vederea valorificării 
anumitor deșeuri enumerate în anexa III sau IIIA la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și 
al Consiliului către anumite țări cărora Decizia OCDE privind controlul mișcărilor transfrontaliere a deșeurilor nu se 
aplică (cu relevanță EEA) (link) 
[47] Regulamentul (UE) 2024/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind 
transporturile de deșeuri, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 și (UE) 2020/1056 și de abrogare a 
Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 (text cu relevanță) (link) 
[48] Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind reducerea impactului 
anumitor produse din plastic asupra mediului (Text cu relevanță pentru SEE)  (link) 
[49] Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și 
deșeurile de ambalaje (link) 
[50] Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase 
din uz - Declarații ale Comisiei (link) 
[51] Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor 
din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE - Declarație a Parlamentului European, a 
Consiliului și a Comisiei (link) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

136 
 
[52] Directiva 86/278/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când 
nămolurile de epurare sunt utilizate în agricultură (link) 
[53] Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile și 
acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE (Text cu relevanță pentru 
SEE) (link) 
[54] Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deșeurilor  (link) 
[55] Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente 
electrice și electronice (DEEE) (reformare) Text cu relevanță pentru SEE  (link) 
[56] Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de stabilire a unui cadru de 
acțiune comunitară în domeniul politicii de mediu marin (Directiva-cadru privind strategia marină) (Text cu relevanță 
pentru SEE) (link) 
[57] Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru 
de acțiune comunitară în domeniul politicii apei (link) 
[58] REGULAMENTUL (UE) 2020/741 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 25 mai 
2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (link) 
[59] DIRECTIVA (UE) 2020/2184 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 16 decembrie 2020 
privind calitatea apei destinate consumului uman (link) 
[60] Directiva Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor uzate urbane (91/271/CEE)  (link) 
[61] Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de 
calitate a mediului în domeniul politicii apei, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor Consiliului 
82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CE E, 84/498/CEE și de modificare a Directivei 84/491/CEE și 84/491/CEE 
2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (link) 
[62] Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor 
subterane împotriva poluării și deteriorării (link) 
[63] Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și 
gestionarea riscurilor de inundații (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[64] Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de 
nitrați (link) 
[65] DIRECTIVA 2010/63/EU A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 22 septembrie 2010 
privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (link) 
[66] Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea 
păsărilor sălbatice (versiunea codificată) (link) 
[67] Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei 
sălbatice (link) 
[68] Regulamentul (CE) nr. 865/2006 al Comisiei din 4 mai 2006 de stabilire a normelor detaliate privind punerea în 
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin 
reglementarea comerțului cu acestea (link) 
[69] Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 792/2012 al Comisiei din 23 august 2012 de stabilire a normelor de 
proiectare a autorizațiilor, certificatelor și a altor documente prevăzute în Regulamentul (CE) nr.  (link) 
[70] Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism 
al Uniunii de protecție civilă Text cu relevanță pentru SEE (link) 
[71] Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la 
dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide Text cu relevanță pentru SEE  (link) 
[72] REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI  (link) 
[73] REGULAMENTUL (CE) NR. 1272/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 16 
decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și abrogare 
a Directivele 67/548/CEE și 1999/45/CE și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (link) 
[74] REGULAMENTUL (UE) NR. 649/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 4 iulie 
2012 privind exportul și importul de produse chimice periculoase (link) 
[75] Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale 
(prevenirea și controlul integrat al poluării) (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE)  (link) 
[76] Regulamentul (UE) 2024/1244 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 aprilie 2024 privind raportarea 
datelor de mediu din instalațiile industriale, de instituire a unui portal de emisii industriale și de abrogare a 
Regulamentului (CE) nr. 166/2006 (link) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

137 
 
[77] Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de 
compuși organici volatili datorate utilizării de solvenți organici în anumite vopsele și lacuri și produse de finisare a 
vehiculelor și de modificare a Directivei 1999/13/CE (link) 
[78] Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind mercurul și de 
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008 (Text cu relevanță pentru SEE. )  (link) 
[79] Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta 
ecologică a UE (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[80] Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de 
accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a 
Consiliului  (link) 
[81] Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 octombrie 2015 privind instituirea și 
funcționarea unei rezerve de stabilitate a pieței pentru sistemul de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră 
din Uniune și de modificare a Directivei 2003/87/CE (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[82] 2010/634/UE: Decizia Comisiei din 22 octombrie 2010 de ajustare a cantității de cote la nivelul Uniunii care 
urmează să fie eliberate în cadrul sistemului Uniunii pentru 2013 și de abrogare a Deciziei 2010/384/UE [notificată 
în documentul C(2010) 7180] (link) 
[83] 2013/448/UE: Decizia Comisiei din 5 septembrie 2013 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru 
alocarea cu titlu gratuit de tranziție a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul 
(3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată în temeiul documentului C(2013) 
5666] Text cu relevanță pentru SEE (link) 
[84] Regulamentul delegat (UE) 2019/856 al Comisiei din 26 februarie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a 
Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru inovare (Text cu relevanță 
pentru SEE.) (link) 
[85] Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii la 
nivelul Uniunii pentru alocarea gratuită armonizată a cotelor de emisie în conformitate cu articolul 10a din Directiva 
2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE). (link) 
[86] DECIZIA DELEGATĂ (UE) 2019/708 A COMISIEI din 15 februarie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE 
a Parlamentului European și a Consiliului privind stabilirea sectoarelor și subsectoarelor considerate a fi expuse 
riscului de relocare a emisiilor de carbon pentru perioada 2021 până în 2030 (link) 
[87] REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/447 AL COMISIEI din 12 martie 2021 de stabilire 
a valorilor de referință revizuite pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor de emisii pentru perioada 2021 -2025 în 
temeiul articolului 10a alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (link) 
[88] Regulamentul delegat (UE) 2023/2830 al Comisiei din 17 octombrie 2023 de completare a Directivei 2003/87/CE 
a Parlamentului European și a Consiliului prin stabilirea normelor privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale 
licitației cotelor de emisii de gaze cu efect de seră (link) 
[89] Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/927 a Comisiei din 31 mai 2021 de stabilire a factorului de corecție 
transsectorial uniform pentru ajustarea alocărilor gratuite de certificate de emisie pentru perioada 2021 -2025 
[notificată sub documentul C(2021) 3745] (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[90] Decizia (UE) 2020/2166 a Comisiei din 17 decembrie 2020 privind determinarea cotelor de licitație ale statelor 
membre în perioada 2021-2030 a Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (notificată sub documentul 
C(2020) 8945)  (link) 
[91] REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/2441 AL COMISIEI din 31 octombrie 2023 de 
stabilire a normelor de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului Consiliului în ceea 
ce privește conținutul și formatul planurilor de neutralitate climatică necesare pentru acordarea alocare gratuită de 
certificate de emisii (link) 
[92] Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei din 2 mai 2013 de instituire a unui registru al Uniunii în temeiul 
Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, Deciziei nr. 280/2004/CE și nr. 406/2009/CE ale 
Parlamentului European și al Con siliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 200 și nr. 1193/2011 Text cu 
relevanță pentru SEE (link) 
[93] Regulamentul delegat (UE) 2019/1122 al Comisiei din 12 martie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a 
Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Registrului Uniunii (Text cu relevanță pentru 
SEE.) (link) 
[94] 2006/780/CE: Decizia Comisiei din 13 noiembrie 2006 privind evitarea numărării duble a reducerilor de emisii de 
gaze cu efect de seră în cadrul schemei comunitare de comercializare a certificatelor de emisii pentru activitățile de 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

138 
 
proiect în temeiul Protocolului de la Kyoto, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a 
Consiliului (notificată sub documentul cu numărul C(2006) EEAT relevantă  (link) 
[95] 2011/389/UE: Decizia Comisiei din 30 iunie 2011 privind cantitatea de cote la nivelul Uniunii menționată la 
articolul 3e alineatul (3) literele (a)-(d) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire 
a unui sistem de comerc ializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității Text cu relevanță 
pentru SEE (link) 
[96] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind verificarea datelor 
și acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Text 
cu relevanță pentru SEE.) (link) 
[97] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1842 al Comisiei din 31 octombrie 2019 de stabilire a normelor de 
aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește măsurile ulterioare 
pentru ajustările alocării gratuite a cotelor de emisie ca urmare a modificărilor nivelului de activitate (link) 
[98] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a normelor detaliate 
de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea 
Fondului de modernizare care sp rijină investițiile pentru modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea 
eficienței energetice a anumitor state membre (link) 
[99] 2013/447/UE: Decizia Comisiei din 5 septembrie 2013 privind factorul standard de utilizare a capacității în 
conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Decizia 2011/278/UE Text cu relevanță pentru SEE  (link) 
[100] Regulamentul delegat (UE) 2024/2620 al Comisiei din 30 iulie 2024 de completare a Directivei 2003/87/CE a 
Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele pentru a considera că gazele cu efect de seră au 
devenit permanent legate chimic într-un produs (link) 
[101] Decizia Comisiei din 4 mai 2005 de stabilire a unui chestionar în vederea prezentării de rapoarte privind aplicarea 
Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor 
de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului [notificată 
cu numărul C(2005) 1359]Text cu relevanță pentru SEE. (link) 
[102] REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/447 AL COMISIEI din 12 martie 2021 de stabilire 
a valorilor de referință revizuite pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor de emisii pentru perioada 2021 -2025 în 
temeiul articolului 10a alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (link) 
[103] 2009/450/CE: Decizia Comisiei din 8 iunie 2009 privind interpretarea detaliată a activităților de aviație enumerate 
în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată sub documentul numărul 
C(2009) 4293] (link) 
[104] Regulamentul (CE) nr. 748/2009 al Comisiei din 5 august 2009 privind lista operatorilor de aeronave care au 
desfășurat o activitate de aviație enumerată în anexa I la Directiva 2003/87/CE la 1 ianuarie 2006 sau după aceasta de 
specificare a statului membr u de administrare pentru fiecare operator de aeronave (Text cu relevanță pentru SEE)  
(link) 
[105] Regulamentul (UE) nr. 606/2010 al Comisiei din 9 iulie 2010 privind aprobarea unui instrument simplificat 
dezvoltat de organizația europeană pentru siguranța navigației aeriene (Eurocontrol) pentru estimarea consumului de 
combustibil al anumitor operatori de aeronave cu emisii mici (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[106] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind verificarea datelor 
și acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Text 
cu relevanță pentru SEE.) (link) 
[107] Regulamentul delegat (UE) 2019/1603 al Comisiei din 18 iulie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a 
Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește măsurile adoptate de Organizația Aviației Civile 
Internaționale pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor din aviație în scopul punerii în aplicare a unei 
măsuri globale de piață (Text cu relevanță EEA) (link) 
[108] Decizia (UE) 2023/2440 a Comisiei din 27 octombrie 2023 privind cantitatea totală de cote la nivelul Uniunii 
care urmează să fie alocată pentru operatorii de aeronave în cadrul Sistemului UE de comercializare a certificatelor 
de emisii pentru 2024 (link) 
[109] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/622 al Comisiei din 22 februarie 2024 privind lista statelor care 
sunt considerate a fi aplicate CORSIA în sensul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului 
privind emisiile în 2023 (link) 
[110] Regulamentul (UE) 2024/1030 al Comisiei din 27 martie 2024 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 748/2009 
în ceea ce privește actualizarea listei operatorilor de aeronave care desfășoară o activitate de aviație enumerați în anexa 
I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (link) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

139 
 
[111] Decizia Comisiei din 5 iulie 2024 privind instruirea administratorului central al Registrului Uniunii de a introduce 
tabelele naționale de alocare pentru aviație pentru 2024 și 2025 în Registrul Uniunii  (link) 
[112] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1879 al Comisiei din 9 iulie 2024 de stabilire a normelor de 
aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește calcularea cerințelor 
de compensare în scopul CORSIA (link) 
[113] Regulamentul delegat (UE) 2023/2917 al Comisiei din 20 octombrie 2023 privind activitățile de verificare, 
acreditarea verificatorilor și aprobarea planurilor de monitorizare de către autoritățile administratoare în temeiul 
Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului privind monitorizarea, raportarea și 
verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră, regulamentul delegat din transportul maritim și al Comisiei (UE) 
2016/2072 (link) 
[114] Regulamentul delegat (UE) 2023/2849 al Comisiei din 12 octombrie 2023 de completare a Regulamentului (UE) 
2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de raportare și transmitere a datelor 
agregate privind emisiile la nivel de companie (link) 
[115] Regulamentul delegat (UE) 2023/2776 al Comisiei din 12 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 
2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de monitorizare a emisiilor de gaze 
cu efect de seră și alte informații relevante din transportul maritim (link) 
[116] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2297 al Comisiei din 26 octombrie 2023 de identificare a porturilor 
de transbordare a containerelor învecinate în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a 
Consiliului (link) 
[117] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2599 al Comisiei din 22 noiembrie 2023 de stabilire a normelor 
de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește administrarea 
companiilor de transport maritim de  către autoritățile de administrare în ceea ce privește o companie de transport 
maritim (like) 
[118] Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2895 a Comisiei din 19 decembrie 2023 de stabilire a listei insulelor și 
porturilor menționate la articolul 12 alineatul (3 -d) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a 
Consiliului și a listei contracte lor de serviciu public transnațional sau a obligațiilor de serviciu public transnațional 
menționate la articolul 12 alineatul (3) din directiva menționată. (link) 
[119] Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/1113 a Comisiei din 18 aprilie 2024 de modificare a Deciziei de punere 
în aplicare (UE) 2023/2895 în ceea ce privește lista insulelor și porturilor menționate la articolul 12 alineatul (3-d) din 
Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (link) 
[120] Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a unui 
Fond pentru clima socială și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060  (link) 
[121] Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea 
obligatorie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021 -2030 care contribuie 
la acțiunile climatice pentru în deplinirea angajamentelor asumate prin Acordul de la Paris și de modificare a 
Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (Text relevant pentru SEE) (link) 
[122] Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 a Comisiei din 16 decembrie 2020 privind stabilirea alocărilor 
anuale de emisii ale statelor membre pentru perioada 2021 -2030, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/842 al 
Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[123] Decizia (UE) 2023/863 a Comisiei din 26 aprilie 2023 privind stabilirea sumelor corespunzătoare la 20 % din 
depășirea globală a anumitor state membre în perioada 2013 -2020, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/842 
al Parlamentului European și al Consiliului (link) 
[124] Regulamentul delegat (UE) 2019/1122 al Comisiei din 12 martie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a 
Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Registrului Uniunii (Text cu relevanță pentru 
SEE.) (link) 
[125] Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind includerea 
emisiilor de gaze cu efect de seră și a eliminărilor din utilizarea terenurilor, modificarea utilizării terenurilor și 
silvicultură în cadrul climati c și energetic pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a 
Deciziei nr. (link) 
[126] Regulamentul (UE) 2024/3012 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de instituire a 
unui cadru de certificare al Uniunii pentru absorbțiile permanente de carbon, agricultura carbonului și stocarea 
carbonului în produse (link) 
[127] Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a 
dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, a Directivelor Parlamentului European 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

140 
 
și a Consiliului 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, Regulamentul 220/CE, 2801/CE și 2201/CE (CE) nr. 
1013/2006 (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[128] 2011/92/UE: Decizia Comisiei din 10 februarie 2011 de introducere a chestionarului care urmează să fie utilizat 
pentru primul raport privind punerea în aplicare a Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului 
privind stocarea geologică a dioxidului de carbon [notificată sub documentul C(2011) 657] Text cu relevanță pentru 
SEE (link) 
[129] 2010/670/UE: Decizia Comisiei din 3 noiembrie 2010 de stabilire a criteriilor și măsurilor pentru finanțarea 
proiectelor demonstrative comerciale care vizează captarea și stocarea geologică a CO 2 în condiții de siguranță pentru 
mediu, precum și proiectel e demonstrative de tehnologii inovatoare de energie regenerabilă în cadrul schemei de 
comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității instituită prin Directiva 2003/CE 
a Consiliului C(2010) 7499) (link) 
[130] Regulamentul (CE) nr. 1497/2007 al Comisiei din 18 decembrie 2007 de stabilire, în temeiul Regulamentului 
(CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, cerințe standard de verificare a scurgerilor pentru 
sistemele staționare de protecție împotriva incendiilor care conțin anumite gaze fluorurate cu efect de seră (Text cu 
relevanță pentru SEE) (link) 
[131] Regulamentul (CE) nr. 1516/2007 al Comisiei din 19 decembrie 2007 de stabilire, în temeiul Regulamentului 
(CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, cerințe standard de verificare a scurgerilor pentru 
echipamentele staționare de refrig erare, aer condiționat și pompe de căldură care conțin anumite gaze fluorurate cu 
efect de seră (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[132] Regulamentul (CE) nr. 304/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 
842/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, a cerințelor minime și a condițiilor de recunoaștere reciprocă 
pentru certificarea compani ilor și a personalului în ceea ce privește sistemele staționare de protecție împotriva 
incendiilor și stingătoarele care conțin anumite gaze fluorurate cu efect de seră (EEA) cu relevanță.  (link) 
[133] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2066 al Comisiei din 17 noiembrie 2015 de stabilire, în temeiul 
Regulamentului (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, a cerințelor minime și a condițiilor de 
recunoaștere reciprocă pentr u certificarea persoanelor fizice care efectuează instalarea, întreținerea, întreținerea, 
repararea sau scoaterea din funcțiune a gazelor electrice cu efect de seră cu efect de seră fluorurate recuperate sau cu 
efect de seră fluorurate. gaze de la aparatura electrică staționară (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[134] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/879 al Comisiei din 2 iunie 2016 de stabilire, în temeiul 
Regulamentului (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, a modalităților detaliate referitoare la 
declarația de conformitate la introducerea pe piață a echipamentelor de refrigerare, aer condiționat și pompe de căldură 
încărcate cu hidrofluorocarburi (verificarea EEA de către un auditor independent cu relevanța acestora)  (link) 
[135] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2174 al Comisiei din 2 septembrie 2024 de stabilire a normelor de 
aplicare a Regulamentului (UE) 2024/573 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește formatul 
etichetelor pentru anumite prod use și echipamente care conțin gaze fluorurate cu efect de seră și de abrogare a 
Regulamentului de punere în aplicare (UE) 20685/2068 al Comisiei (link) 
[136] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2195 al Comisiei din 4 septembrie 2024 de stabilire a formatului 
de transmitere a rapoartelor de date menționate la articolul 26 din Regulamentul (UE) 2024/573 al Parlamentului 
European și al Consiliului privin d gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului de punere în 
aplicare (UE) nr. 1191 al Comisiei. (link) 
[137] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2065 al Comisiei din 17 noiembrie 2015 de stabilire, în temeiul 
Regulamentului (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, a formatului de notificare a 
programelor de formare și certificare ale statelor membre (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[138] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2473 al Comisiei din 19 septembrie 2024 de stabilire a normelor 
de aplicare a Regulamentului (UE) 2024/573 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește 
înregistrarea pe portalul F -gaz și de a brogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/661 al Comisieia 
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2473 al Comisiei din 19 septembrie 2024 de stabilire a normelor de 
aplicare a Regulamentului (UE) 2024/573 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește înregistrarea 
pe portalul F-gaz și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/661 al Comisiei  (link) 
[139] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2174 al Comisiei din 2 septembrie 2024 de stabilire a normelor de 
aplicare a Regulamentului (UE) 2024/573 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește formatul 
etichetelor pentru anumite prod use și echipamente care conțin gaze fluorurate cu efect de seră și de abrogare a 
Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2068 al Comisiei (link) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

141 
 
[140] Regulamentul (UE) nr. 537/2011 al Comisiei din 1 iunie 2011 privind mecanismul de alocare a cantităților de 
substanțe reglementate permise pentru utilizări de laborator și analitice în Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 
1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind substanțele care epuizează stratul de ozon (link) 
[141] Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a 
standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentului 
(CE) nr. (link) 
[142] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1079 al Comisiei din 20 iulie 2020 privind verificarea și corectarea 
datelor menționate în Regulamentul (UE) 2018/956 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 și a 
consumului de combustibil al vehiculelor grele noi (Text cu relevanță pentru SEE)Regulamentul de punere în aplicare 
(UE) 2020/1079 al Comisiei din 20 iulie 2020 privind verificarea și corectarea datelor menționate în Regulamentul 
(UE) 2018/956 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil al vehiculelor 
grele noi (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[143] Regulamentul delegat (UE) 2021/1430 al Comisiei din 31 mai 2021 de completare a Regulamentului (UE) 
2018/956 al Parlamentului European și al Consiliului prin specificarea datelor care trebuie raportate de statele membre 
în scopul verificării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil al vehiculelor grele noi (Text cu relevanță pentru 
SEE) (link) 
[144] Regulamentul delegat (UE) 2024/1127 al Comisiei din 8 februarie 2024 de completare a Regulamentului (UE) 
2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea principiilor directoare și a criteriilor pentru 
definirea procedurilor de verifi care a valorilor emisiilor de CO2 și consumului de combustibil ale vehiculelor grele, 
verificarea în exploatare (ve de CO2 ale autoturismelor și ale vehiculelor utilitare ușoare în temeiul Regulamentului 
(UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consil iului și de abrogare a Regulamentelor de punere în aplicare 
(UE) nr. 1014/2010, (UE) nr. 293/2012, (UE) 2017/1152 și (UE) 2017/1153 ale Comisiei (Text cu relevanță pentru 
SEE) (link) 
[150] Regulamentul (UE) nr. 63/2011 al Comisiei din 26 ianuarie 2011 de stabilire a dispozițiilor detaliate pentru 
aplicarea unei derogări de la obiectivele privind emisiile specifice de CO 2 , în temeiul articolului 11 din Regulamentul 
(CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului Text cu relevanță pentru SEE (link) 
[151] Regulamentul delegat (UE) nr. 114/2013 al Comisiei din 6 noiembrie 2012 de completare a Regulamentului (UE) 
nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele referitoare la cererea de derogare 
de la obiectivele privind emisiile specifice de CO 2 ale vehiculelor utilitare ușoare noi Text cu relevanță pentru SEE  
(link) 
[152] Regulamentul de punere în aplicare erificare în exploatare) (link) 
[145] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1362 al Comisiei din 1 august 2022 de punere în aplicare a 
Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește performanța 
remorcilor grele în ceea ce privește influ ența acestora asupra emisiilor de CO2, consumului de combustibil, 
consumului de energie și de modificare a regulamentului de implementare a vehiculelor cu emisii zero (UE) 2020/683 
(Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE (link) 
[146] Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei din 12 decembrie 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) 
nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește determinarea emisiilor de CO2 și a 
consumului de combustibil al vehicule lor grele și de modificare a Directivei 2007/46/CE și a Regulamentului (UE) 
nr. (Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE (link) 
[147] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/941 al Comisiei din 10 iunie 2021 de stabilire a unei proceduri 
specifice de identificare a vehiculelor grele certificate ca vehicule profesionale, dar neînmatriculate ca atare și care 
aplică corecții la media anuală a emisiilor specifice de CO2 ale unui producător pentru a lua în considerare vehiculele 
respective (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[148] Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a 
standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi 
și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE.) 
(link) 
[149] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/392 al Comisiei din 4 martie 2021 privind monitorizarea și 
raportarea datelor referitoare la emisiil(UE) 2023/2767 al Comisiei din 13 decembrie 2023 de stabilire a unei proceduri 
de omologare și de certificare a tehnologiilor inovatoare care contribuie la reducerea emisiilor de CO2 generate de 
autoturisme și de vehiculele utilitare ușoare, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European și 
al Consiliului (link) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

142 
 
[153] 2012/100/UE: Decizia Comisiei din 17 februarie 2012 privind o metodă de colectare a primelor pentru emisiile 
suplimentare de CO 2 generate de autoturismele noi în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului 
European și al Consiliului Text cu relevanță pentru SEE (link) 
[154] 2012/99/UE: Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 17 februarie 2012 privind dispozițiile detaliate de 
colectare a primelor pentru emisiile suplimentare de CO 2 generate de vehiculele utilitare ușoare noi, în conformitate 
cu Regulamentul (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului Text cu relevanță pentru SEE  (link) 
[155] Regulamentul delegat (UE) 2023/2867 al Comisiei din 5 octombrie 2023 de completare a Regulamentului (UE) 
2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea principiilor directoare și a criteriilor pentru 
definirea procedurilor de verificare a valorilor emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil ale autoturismelor 
și ale vehiculelor utilitare ușoare în circulație (verificare în circulație) (link) 
[156] Consolidated text: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2866 al Comisiei din 15 decembrie 2023 de 
punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea 
procedurilor de verificare a valorilor pentru emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale autoturismelor și ale 
vehiculelor utilitare ușoare aflate în circulație (verificare în circulație) (link) 
[157] Decizia Comisiei din 18 februarie 2002 privind un format comun pentru transmiterea rezumatelor datelor 
naționale privind calitatea combustibililor [notificată sub documentul numărul C(2002) 508]  (link) 
[158] Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestionarea 
zgomotului ambiental - Declarație a Comisiei în cadrul comitetului de conciliere privind Directiva privind evaluarea 
și gestionarea zgomotului ambiental (link) 
[159] Directiva (UE) 2024/2881 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2024 privind calitatea 
aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (reformare) (link) 
[160] 2011/850/UE: Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 12 decembrie 2011 de stabilire a normelor pentru 
Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește schimbul 
reciproc de informații și raportarea privind calitatea aerului înconjurător [notificată în documentul C(2011) 90] (link) 
[162] Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind 
reciclarea navelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 și a Directivei 2009/16/CE Text cu relevanță 
pentru SEE (link) 
[163] Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 privind 
ambalajele și deșeurile de ambalaje, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 și a Directivei (UE) 2019/904 
și de abrogare a Directivei 94/62/CE (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[164] Regulamentul (UE) 2023/1542 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și 
bateriile uzate, de modificare a Directivei 2008/98/CE și a Regulamentului (UE) 2019/1020 și de abrogare a Directivei 
2006/66/CE (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[165] 2003/33/CE: Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a criteriilor și procedurilor de acceptare a 
deșeurilor la depozitele de deșeuri în conformitate cu articolul 16 și cu anexa II la Directiva 1999/31/CE  (link) 
[166] Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricționarea utilizării 
anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (reformare) Text cu relevanță pentru SEE  
(link) 
[167] Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității 
apei de scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE (link) 
[168] 2014/431/UE: Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 26 iunie 2014 privind formatele de raportare privind 
programele naționale de punere în aplicare a Directivei 91/271/CEE a Consiliului [notificată prin documentul C(2014) 
4208] (link) 
[169] Directiva (UE) 2024/3019 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2024 privind tratarea apelor 
uzate urbane (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE) (link) 
[170]Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI de modificare a Directivei 
2000/60/CE de instituire a unui cadru pentru acțiunea comunitară în domeniul politicii apei, a Directivei 2006/118/CE 
privind protecția apelor subterane împotriva p oluării și deteriorării și a Directivei 2008/105/CE privind standardele 
de calitate a mediului în domeniul politicii apei (link) 
[171] Propunere de DIRECTIVA A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI privind monitorizarea si 
rezistenta solului (Legea privind monitorizarea solului) (link) 
[172] Regulamentul (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2024 privind refacerea 
naturii și de modificare a Regulamentului (UE) 2022/869 (Text cu relevanță pentru SEE)  (link) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

143 
 
[173] Regulamentul (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile 
de conformitate pentru utilizatori din Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea 
echitabilă și echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea acestora în Uniune Text cu relevanță pentru SEE (link) 
[174] Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire 
a obligațiilor operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn Text cu relevanță pentru SEE  (link) 
[175] Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 607/2012 al Comisiei din 6 iulie 2012 privind normele detaliate 
privind sistemul de due diligence și frecvența și natura controalelor asupra organizațiilor de monitorizare prevăzute 
în Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a obligațiilor operatorilor 
care introduc lemn și produse din lemn pe piața relevantă Textul EEA (link) 
[176] Regulamentul delegat (UE) nr. 363/2012 al Comisiei din 23 februarie 2012 privind normele de procedură pentru 
recunoașterea și retragerea recunoașterii organizațiilor de monitorizare, astfel cum este prevăzut în Regulamentul 
(UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a obligațiilor operatorilor care introduc pe 
piață lemn și produse din lemn relevante. (link) 
[177] REGULAMENTUL (UE) 2023/1115 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 31 mai 
2023 privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii și exportul din Uniune al anumitor mărfuri și produse asociate cu 
defrișarea și degradarea pădurilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 (link) 
[178] Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui sistem de licențe 
FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană (link) 
[179] Regulamentul (CE) nr. 1024/2008 al Comisiei din 17 octombrie 2008 de stabilire a măsurilor detaliate de punere 
în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului privind instituirea unui sistem de licențe FLEGT 
pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană (link) 
[180] 2014/762/UE: Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 16 octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere 
în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism al Uniunii de 
protecție civilă și de abroga re a Deciziilor Comisiei 2004/277/CE, Euratom și 2013/UE (documentul E606007 
C(2014) 7489) Text cu relevanță pentru SEE (link) 
[181] Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1310 a Comisiei din 31 iulie 2019 de stabilire a normelor privind 
funcționarea Pool-ului european de protecție civilă și a rescEU [notificată sub documentul C(2019) 5614] (Text cu 
relevanță pentru SEE.) (link) 
[182] Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/570 a Comisiei din 8 aprilie 2019 de stabilire a normelor de punere în 
aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește capacitățile rescEU 
și de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2014/762/UE a Comisiei (notificată sub documentul C(2013/UE) cu 
relevanță) (Tex. (link) 
[183] Directiva 87/217/CEE a Consiliului din 19 martie 1987 privind prevenirea și reducerea poluării mediului cu azbest 
(link) 
[184] Directiva 2009/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 privind etapa II de 
recuperare a vaporilor de benzină în timpul realimentării autovehiculelor în stațiile de benzină  (link) 
[185] Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind 
participarea voluntară a organizațiilor la o schemă comunitară de management și audit ecologic (EMAS), de abrogare 
a Regulamentului (CE) nr. (link) 
[186] Decizia (UE) 2023/2463 a Comisiei din 3 noiembrie 2023 privind publicarea ghidului utilizatorului de stabilire a 
pașilor necesari pentru a participa la sistemul UE de management și audit ecologic (EMAS) în temeiul Regulamentului 
(CE) nr. (link)