Partea narativă Capitolul 26

SHA-256: 27aeec04ee7b6fb9e611e569782e3756d003b11c46070908996d5a147d0043bf

Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10

Manifestul tuturor documentelor

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 CAPITOLUL  26  -  EDUCAȚIE  ȘI  CULTURĂ    INTRODUCERE    Capitolul  26  ,,Educație  și  cultură”  acoperă  următoarele  domenii:  educație  și  formare  profesională,  tineret,  
sport
 
și
 
cultură.
 
Această
 
secțiune
 
detaliază
 
cadrul
 
legislativ
 
existent,
 
progresul
 
în
 
alinierea
 
legislației
 
naționale
 
la
 
acquis-ul
 
Uniunii
 
Europene,
 
capacitățile
 
administrative
 
necesare
 
pentru
 
implementarea
 
legislației
 
europene,
 
precum
 
și
 
planurile
 
de
 
viitor,
 
care
 
sunt
 
detaliate
 
în
 
anexa
 
A
 
și
 
anexa
 
B
 
la
 
prezentul
 
program.
  
  Conform  Raportului  Comisiei  Europene  din  2025,  Moldova  se  află  la  un  nivel  moderat  de  pregătire  în  
domeniul
 
educației
 
și
 
culturii.
 
În
 
cursul
 
perioadei
 
de
 
raportare
 
s-au
 
înregistrat
 
progrese
 
bune,
 
întrucât
 
autoritățile
 
au
 
avansat
 
reformele
 
pentru
 
a
 
spori
 
relevanța,
 
calitatea
 
și
 
caracterul
 
incluziv
 
al
 
educației
 
și
 
pentru
 
a
 
consolida
 
rețeaua
 
școlară
 
atât
 
în
 
învățământul
 
general,
 
cât
 
și
 
cel
 
profesional
 
tehnic. Dezvoltarea  politicilor  culturale  avansează,  de  asemenea,  dar  sectorul  cultural  suferă,  în  general,  de  o  
capacitate
 
limitată.
  Republica  Moldova  a  adoptat  un  cadru  legal  robust  în  vederea  implementării  politicilor  în  domeniile  sus  
menționate.
 
Deși
 
au
 
fost
 
înregistrate
 
progrese
 
considerabile
 
în
 
alinierea
 
politicilor
 
și
 
actelor
 
normative
 
naționale
 
la
 
cele
 
mai
 
bune
 
practici
 
europene
 
și
 
internaționale,
 
este
 
imperativ
 
ca
 
eforturile
 
să
 
continue
 
pentru
 
a
 
asigura
 
armonizarea
 
și
 
pregătirea
 
pentru
 
aderare
 
la
 
UE.
 
  Capitolul  26  este  structurat   în  2  subcapitole/  blocuri  tematice  după  cum  urmează:  
I.  Educație  și  formare  II.  Tineret,  Sport  și  Cultură   Acquis-ul  din  Capitolul  26  –  Educație  și  cultură,  în  mare  parte,  nu  necesită  transpunerea  normelor  UE  în  
legislația
 
națională,
 
întrucât
 
este
 
constituit
 
preponderent
 
din
 
Recomandări,
 
Decizii,
 
Rapoarte,
 
care
 
stabilesc
 
prioritățile,
 
țintele
 
și
 
domeniile
 
de
 
cooperare
 
și
 
interes
 
al
 
statelor
 
membre.
 Cu  excepția:  -  Directivei  privind  accesul  la  educație  al  copiilor  lucrătorilor  migranți,  transpusă  parțial  prin  Legea  
200/2025
 
privind
 
libera
 
circulație
 
și
 
șederea
 
pe
 
teritoriul
 
Republicii
 
Moldova
 
a
 
cetățenilor
 
Uniunii
 Europene  și  a  membrilor  familiilor  acestora  link -  Directivei  2010/13/UE  a  Parlamentului  European  și  a  Consiliului  din  10  martie  2010  privind  
coordonarea
 
anumitor
 
dispoziții
 
stabilite
 
prin
 
acte
 
cu
 
putere
 
de
 
lege
 
sau
 
acte
 
administrative
 
în
 
cadrul
 
statelor
 
membre
 
cu
 
privire
 
la
 
furnizarea
 
de
 
servicii
 
mass-media
 
audiovizuale
 
(Directiva
 
serviciilor
 
mass-media
 
audiovizuale
 
-
 
versiune
 
codificată)
 
(transpunere
 
prevăzută
 
în
 
Capitolul
 
23),
 
 -  Directivei  2014/60/UE  a  Parlamentului  European  și  a  Consiliului  din  15  mai  2014  privind  restituirea  
obiectelor
 
culturale
 
care
 
au
 
părăsit
 
ilegal
 
teritoriul
 
unui
 
stat
 
membru
 
și
 
de
 
modificare
 
a
 
Regulamentului
 
(UE)
 
nr.
 
1024/2012
 
(prevăzută
 
în
 
Capitolul
 
1),
 
 -  Regulamentului  (UE)  2019/880  al  Parlamentului  European  și  al  Consiliului  din  17  aprilie  2019  
privind
 
introducerea
 
și
 
importul
 
bunurilor
 
culturale
 
(transpunere
 
prevăzută
 
în
 
Capitolul
 
29),
 
 -  Regulamentului  (UE)  2021/1079  al  Comisiei  din  24  iunie  2021  de  stabilire  a  unor  norme  detaliate  
pentru
 
punerea
 
în
 
aplicare
 
a
 
anumitor
 
prevederi
 
ale
 
Regulamentului
 
(UE)
 
2019/880
 
al
 
Parlamentului
 
European
 
și
 
al
 
Consiliului
 
privind
 
introducerea
 
și
 
importul
 
bunurilor
 
culturale
  
(transpunere
 
prevăzută
 
în
 
Capitolul
 
29)
 -  Hotărârilor  Curții  Europene  de  Justiție  privind  cazurile  legate  de  nediscriminarea  între  resortisanții  
unui
 
stat
 
membru
 
UE
 
și
 
alți
 
cetățeni
 
ai
 
UE,
 
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

acquis-ul  european  în  domeniul  educației,  formării,  sportului,  tineretului  și  culturii   vizează  recomandări  
pentru
 
învățământul
 
general,
 
învățământul
 
profesional
 
tehnic
 
și
 
superior,
 
formarea
 
adulților,
 
voluntariat
 
și
 
mobilitatea
 
tinerilor,
 
artiștilor
 
și
 
profesioniștilor
 
din
 
sectoarele
 
culturale
 
și
 
creative,
 
protecția
 
și
 
promovarea
 
diversității
 
culturale
 
și
 
patrimoniului
 
cultural.
 Responsabilitățile  pentru  implementarea  Acquis-ului  la  Cap.  26  sunt  distribuite  între  2  autorități  publice  
centrale:
 
Ministerul
 
Educației
 
și
 
Cercetării
 
și
 
Ministerul
 
Culturii.
 
În
 
procesul
 
de
 
transpunere/aliniere
 
la
 
acquis-ul
 
UE,
  
ministerele
 
menționate
 
colaborează
 
efectiv
 
cu
 
toate
 
agențiile
 
și
 
instituțiile
 
din
 
subordine,
 
dar
 
și
 
cu
 
autoritățile
 
publice
 
centrale
 
din
 
țară.
 
 
Alinierea  Republicii  Moldova  la  acquis-ul  Uniunii  Europene  în  domeniul  educației  și  culturii  are  o  
abordare
 
strategică
 
integrată,
 
care
 
include
 
reforme
 
legislative,
 
consolidarea
 
capacităților
 
instituționale
 
și
 
investiții
 
în
 
modernizarea
 
sistemului
 
educațional,
 
precum
 
și
 
cel
 
al
 
culturii
 
și
 
patrimoniului
 
cultural.
 
În  acest  context,  eforturile  Republicii  Moldova  în  domeniile  menționate  sunt  îndreptate  spre  atingerea  
obiectivelor
 
și
 
țintelor
 
europene
 
pentru
 
segmentele
 
menționate
 
prin
 
continuarea
 
reformelor
 
în
 
domeniile
 
respective,
 
asigurarea
 
finanțării
 
adecvate
 
a
 
proceselor
 
de
 
modernizare
 
a
 
sistemelor
 
educației,
 
culturii,
 
tineretului
 
și
 
sportului,
 
dar
 
și
 
fortificarea
 
capitalului
 
uman
 
și
 
capacităților
 
administrative.
  
Elementele
 
de
 
bază
 
ale
 
acestor
 
reforme
 
vizează:
 
 
-  Actualizarea  cadrului  normativ  pentru  alinierea  la  obiectivele  și  standardele  UE  în  educație;    -  Transpunerea  principiilor  Spațiului  European  al  Educației  și  Procesului  de  la   Bologna;   -  Dezvoltarea  curriculei  naționale  în  conformitate  cu  competențele-cheie  promovate  de  UE;   -  Consolidarea  resursei  umane  din  educație  și  cultură;   -  Integrarea  componentelor  privind  valorile  și  principiile  europene,  precum  drepturile  omului,  
diversitatea
 
culturală
 
și
 
democrația.
 -  Promovarea  incluziunii   și  egalității  de  șanse;   -  Consolidarea  sistemului  de  asigurare  a  calității  în  educație  prin  implementarea  standardelor  
europene
 
(ESG
 
–
 
Standards
 
and
 
Guidelines
 
for
 
Quality
 
Assurance
 
in
 
the
 
EHEA);
  
 -  Modernizarea  infrastructurii  educaționale  și  culturale;  -  Integrarea  și  participarea  în  programele  europene.  
Totodată  menționăm  că  sistemul  educațional  și  cultural  din  Republica  Moldova  se  confruntă  cu  o  serie  de  
provocări,
 
care
 
afectează
 
calitatea
 
și
 
accesibilitatea
 
educației
 
și
 
culturii,
 
care
 
ar
 
putea
 
periclita
 
atingerea
 
unor
 
obiective
 
și
 
ținte
 
în
 
domeniile
  
menționate.
 
Printre
 
acestea
 
sunt:
 
-  finanțare  insuficientă  -  infrastructură  perimată  -  deficit  de  cadre  didactice  și  specialiști  în  domeniul  culturii   -  capacitatea  instituțională  redusă  -  inegalități  de  acces,  în  special  în  mediul  rural  -  protejarea  și  valorificarea  insuficientă  a  patrimoniului  cultural  -  diplomație  culturală  slab  insuficient  valorificată   BLOCUL  I  :  EDUCAȚIE  ȘI  FORMARE   1.  Prezentarea  generală  a  situației          1.1  Cadrul  legislativ       Actul  legislativ  primar  care  reglementează  funcționarea  sistemului  de  învățământ  în  Republica  Moldova  
este
 
Codul
 
Educației
 
(Legea
 
152/2014).
 
Adoptarea
 
Codului
 
educației
 
a
 
coincis
 
cu
 
semnarea
 
Acordului
 
de
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Asociere  cu  UE,  fiind  documentul  de  referință  pentru  toate  reformele  ulterioare  și  principalele  documente  de  politici  aprobate.  Prin  implementarea  obiectivelor  Bologna  și  a  angajamentelor  cheie  asumate  în  2005,  Procesul  de  la  Bologna  a  creat  premisele  pentru  următoarele  reforme  în  domeniu,  inclusiv  reformele  structurale,  susținute  și  de  programul  UE  Tempus,  ulterior  programul  Erasmus+,  implementat  de  instituțiile  de  învățământ  superior  cu  sprijinul  ministerului.   În  domeniul  Învățământului  profesional  tehnic,  alinierea  la  politicile  Uniunii  Europene  a  fost  facilitată  în  special  prin  participarea  Republicii  Moldova  în  Procesul  Torino  și  cooperarea  intensă  cu  Fundația  Europeană  pentru  Instruire  (ETF).  Acesta  a  marcat  începutul  unor  transformări  semnificative  menite  să  îmbunătățească  sectorul  învățământului  profesional  tehnic  în  Moldova.  Din  2014,  Republica  Moldova  folosește  sistemul  de  credite  pentru  învățământul  profesional  (ECVET)  și  din  2022  este  membră  a  Alianței  Europene  pentru  Ucenicie.  În  septembrie  2025,  Republica  Moldova  a  semnat  Declarația  Herning  privind  educația  și  formarea  profesională  atractivă  și  incluzivă  pentru  o  competitivitate  sporită  și  locuri  de  muncă  de  calitate  2026-2030,  prin  care  acțiunile  Republicii  Moldova  ce  vizează  modernizarea  sistemului  de  formare  profesională  şi  răspunsul  la  nevoile  pieţei  munci  se  vor  alinia  cu  principiile  de  reformă  definite  în  acquis-ul  UE.   Rezoluția  Consiliului  din  26  februarie  2021  privind  un  cadru  strategic  pentru  cooperarea  europeană  în  educație  și  formare  pentru  Spațiul  European  al  Educației  și  nu  numai  (2021-2030)  prezintă  un  document  cheie  în  elaborarea  documentului-cadru  general,  care  definește  obiectivele  generale  și  obiectivele  specifice  pe  termen  mediu  și  lung:  Strategia  de  Dezvoltare  a  Educației  „Educația  2030”,  aprobată  în  2023  prin  HG  114/2023  link.      În  educația  timpurie,  eforturile  se  concentrează  pe  realizarea  recomandărilor  UE  conținute  în  Recomandările:  -  Council  Recommendation  of  22  May  2019  on  High-Quality  Early  Childhood  Education  and  Care  Systems  OJ  C  189,  5.6.2019,  p.  4–14  -  Council  Recommendation  (EU)  2021/1004  of  14  June  2021  establishing  a  European  Child  Guarantee  OJ  L  223,  22.6.2021,  p.  14–23  link -  Council  Recommendation  of  8  December  2022  on  early  childhood  education  and  care:  the  Barcelona  targets  for  2030  2022/C  484/01 OJ  C  484,  20.12.2022   link   -  Council  Recommendation  of  22  May  2019  on  High-Quality  Early  Childhood  Education  and  Care  Systems  OJ  C  189,  5.6.2019,  p.  4–14 link.     Astfel  în  concordanță  cu  obiectivele  acestor  acte  UE,  principiul  educației  centrate  pe  copil  în  Educația  Timpurie  (ECEC)  este  integrat  în  documentele  de  politici  naționale:  
-  Cadrul  de  referință  pentru  educația  timpurie  link -  Curriculum  pentru  educația  timpurie  link -  Planul-cadru  pentru  Învățământul  Preșcolar link -  Standarde  de  învățare  și  dezvoltare  a  copiilor  de  la  naștere  până  la  7  ani  link   -  Metodologia  de  monitorizare  și  evaluare  a  dezvoltării  copilului  pe  baza  Standardelor  de  Învățare  și  Dezvoltare  pentru  copiii  de  la  naștere  până  la  vârsta  de  7  ani.  
În  prezent,  autoritățile  naționale  se  concentrează  pe  extinderea  serviciilor  de  educație  timpurie  pentru  copiii  până  la  2  ani  și  pe  dezvoltarea  de  opțiuni  alternative  de  îngrijire  a  copiilor,  aspecte  puse  în  evidență  în  actele  UE.    În  ceea  ce  privește  transversalitatea  și  incluziunea,  și  în  conformitate  cu  obiectivele  stabilite  în  actele  UE:   

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

-  Council  Recommendation  of  28  November  2022  on  Pathways  to  school  success,  a  new  framework  for  action  link;   -  Council  conclusions  on  equity  and  inclusion  in  education  and  training  in  order  to  promote  educational  success  for  all  link;   -  Council  conclusions  on  reducing  early  school  leaving  and  promoting  success  in  school  link  -  Council  conclusions  on  inclusive,  learner-centred  practices  in  early  childhood  education  and  care  and  school  education  link,   -  Communication  from  the  Commission  to  the  European  Parliament,  the  Council,  the  European  Economic  and  Social  Committee  and  the  Committee  of  the  Regions  on  the  Action  Plan  on  Basic  Skills  link,   Ministerul  va  continua  să  implementeze  următoarele  programe  și  inițiative,  precum:    ●  Programul  Național  pentru  Educație  Incluzivă   pentru  anii  2024-2027  link  ●  Strategia  de  consolidare  a  relațiilor  interetnice  în  Republica  Moldova  pentru  anii  2017-2027;  link;  ●  Plan-cadru  pentru  învățământul  primar,  gimnazial  și  liceal,  anul  universitar  2024-2025  link  ●  Planul-cadru  de  instruire  pentru  elevii  din  familii  de  refugiați  din  Ucraina,  Ordin  nr.  210  din  28.09.2023;   ●  Programul  de  burse  de  merit  pentru  elevii  de  liceu  și  studenți  romi  (adoptat  prin  HG  818/2023)  link ●  Standarde  minime  pentru  dotarea  instituțiilor  de  învățământ  general  cu   mijloace  de  tehnologii  informaționale  și  internet,  ordin  nr.  675/  2024   link  ●  Standarde  de  dotare  minimă  a  laboratoarelor  de  fizică,  chimie  și  biologie  în  instituțiile  de  învățământ,  ordinul  nr.1539  din  29.08.2025  link ●  Activitatea  Consiliului  Consultativ  în  domeniul  educației  incluzive,  ordin  nr.  211/2023 link ●  Ghid  metodologic  pentru  guvernarea  școlară  democratică  în  Republica  Moldova  orin  nr.   1643/2023  link   ●  Planul  de  activitate  al  Platformei  Consultative  Permanente  în  domeniul  Educației  Parentale  și  Promovării  Parentalității  Pozitive  din  cadrul  Ministerului  Educației  și  Cercetării  link ●  Ordin  nr.  2074/2025  cu  privire  la  aprobarea  documentelor  de  suport  privind  implementarea  mecanismului  de  asigurare  a  educației  și  formării  profesionale  incluzive  link  În  conformitate  cu  Recomandarea  Consiliului  din  22  mai  2018  privind  competențele-cheie  pentru  învățarea  pe  tot  parcursul  vieții,  prevăzute  în  Codul  Educației  al  Republicii  Moldova,  art.  11,  alin.  (2)  aceste  competențe  fiind  pe  deplin  integrate  în  sistemul  educațional  al  Republicii  Moldova  printr-un  cadru  curricular  și  metodologic  cuprinzător.  Link  În  concordanță  cu  Council  Recommendation  of  22  May  2018  on  promoting  common  values,  inclusive  education,  and  the  European  dimension  of  teaching  (europa.eu) și  Council  Resolution  of  21  November  2008  on  a  European  strategy  for  multilingualism,  prin  Ordin  al  ministrului  link a  fost  aprobat  Cadrul  de  implementare  a  educației  multilingve,  care  include  un  plan  de  acțiuni  pentru  perioada  2025-2030  pentru  implementarea  educației  multilingve  în  școlile  alolingve.  Cadrul  prevede  pilotarea  programelor  de  educație  multilingvă  în  instituțiile  de  învățământ  primar  și  secundar,  ciclul  I  și  ciclul  II,  pentru  perioada  2025–2028.  Inițiativa  urmărește  diversificarea  ofertelor  educaționale  prin  extinderea  predării-învățării  în  mai  multe  limbi  de  instruire.  În  învățământul  profesional  tehnic,  educația  pentru  cetățenie  și  educația  privind  valorile  europene  fac  parte  din  subiectul  „Educație  pentru  societate”.  Cadrul  de  referință  al  competențelor  pentru  cultura  democratică  al  Consiliului  Europei  este  în  curs  de  implementare  paralel  cu  Dezvoltarea  curricula  și  implementarea  treptată  a  disciplinei  Educație  pentru  societate  (curricula,  ghiduri,  metodologii  de  evaluare  și  monitorizare)  link link link link link link.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Există  activități  de  sprijin  pentru  instituțiile  pentru  formarea  inițială  și  continuă  a  personalului  didactic  în  elaborarea  curriculei  disciplinare  (recalificare,  master,  programe  ÎPT)  și  multe  activități  de  implementare  a  Competențelor  CoE  pentru  Cadrul  de  Referință  pentru  Cultura  Democratică link link.   Consolidarea  resurselor  umane  în  educație   În  contextul  recomandărilor  din  actele  UE  Republica  Moldova  acordă  o  atenție  deosebită  consolidării  resurselor  umane  în  educație.  În  octombrie  2023,  prin  Hotărârea  Guvernului  nr.  807/2023  a  fost  înființată  Instituția  Publică  Institutul  Național  pentru  Educație  și  Leadership   (INEL) link.   În  anul  2025,  INEL  a  continuat  implementarea  reformei  cheie  de  dezvoltare  profesională  a  cadrelor  didactice  prin  lansarea  oficială  a  Programului  Național  „Investim  în  directorii  de  școli:  leadership  și  transformare  organizațională”  link.  Totodată,  în  2025,  în  cadrul  programelor  „Investim  în  educatori”  și  „Investim  în  profesori”,  aproximativ  2000  de  educatori  și  4000  de  cadre  didactice  au  beneficiat  de  oportunități  de  dezvoltare  profesională,  din  bugetul  de  stat  fiind  alocate  peste  12,6  milioane  de  lei.  Această  inițiativă  are  ca  scop  consolidarea  competențelor  profesionale  ale  cadrelor  didactice  și  educatorilor,  managerilor  școlari  asigurându-le  acces  la  formări  de  calitate  și  la  conținut  relevant  pentru  provocările  actuale  cu  care  se  confruntă  sistemul  educațional.  În  procesul  de  formare  au  fost  implicați  circa  1000  de  mentori  formați  la  nivel  național.  Campania  „Alege  să  fii  profesor,  inspiră  generații!”  a  continuat  și  în  2025,  rezultând  în  încadrarea  profesională  a  426  de  cadre  didactice  tinere,  un  număr  în  creștere  față  de  365  în  2024.     Consolidarea  rețelei  de  învățământ  și  implementarea  Proiectului  Școli  Model    În  contextul  implementării  și  extinderii  Proiectului  „Școala  Model”  lansat  prin  Ordinul  nr.  198  din  26.02.2024  link,  în  2025  a  fost  semnat  Acordul-cadru  de  împrumut  dintre  Banca  de  Dezvoltare  a  Consiliului  Europei  și  Republica  Moldova/Facilitatea  de  Finanțare  Publică  pentru  Modernizarea  Școlilor,  care  prevede  alocarea  a  30  milioane  de  euro  pentru  extinderea  rețelei  Școlilor  Model  cu  încă  15  instituții.  Către  anul  2029,  se  preconizează  extinderea  rețelei  de  școli  model  la  un  număr  90  de  instituții.  Lista  școlilor  model  care  vor  extinde  Rețeaua  Școlilor  Model  cu  încă  55  de  instituții  a  fost  aprobată  prin  Ordinul  ministrului  nr.  1146  din  9  iulie  2025.  Modernizarea  celor  90  de  școli  model  (întreaga  rețea)  necesită  un  buget  estimat  de  220  milioane  de  euro.   Învățământul  profesional  tehnic   (ÎPT)   În  Învățământul  profesional  tehnic  cu  referire  la  prioritățile  actelor  UE:    -  Recomandarea  Consiliului  din  24  noiembrie  2020  privind  educația  și  formarea  profesională  (VET)  pentru  competitivitate  durabilă,  echitate  socială  și  reziliență  –  EMPL  B3  JO  C  417,  (link);  -  Comunicarea  Comisiei  către  Parlamentul  European,  Consiliu,  Comitetul  Economic  și  Social  European  și  Comitetul  Regiunilor  -  Agenda  europeană  pentru  competențe  pentru  competitivitate  durabilă,  echitate  socială  și  reziliență  (link) -  Consiliul,  Comitetul  Economic  și  Social  European  și  Comitetul  Regiunilor  cu  privire  la  progresele  către  realizarea  Spațiului  european  al  educației  (link) -  Propunerea  Comisiei  de  recomandare  a  Consiliului  „Europa  în  mișcare”  –  oportunități  de  mobilitate  pentru  învățare  pentru  toți,   (link) -  Pilonul  european  al  drepturilor  sociale,  semnat  la  17  noiembrie  2017  de  către  Consiliul  UE,  Parlamentul  European  și  Comisie  (link) -  Rezoluția  Consiliului  din  15  noiembrie  2007  privind  educația  și  formarea  ca  motor  cheie  al  Strategiei  de  la  Lisabona  (link) -  Recomandarea  Consiliului  din  15  martie  2018  privind  un  cadru  european  pentru  ucenicie  de  calitate  și  eficientă  -  EMPL  B3  (link)  Reforma  și  modernizarea  sectorului  se  concentrează  pe  următoarele  componente:  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

-  Asigurarea  calității  și  reforma  curriculară   -  Alinierea  la  nevoile  pieței  muncii  și  atingerea  obiectivelor  UE  care  se  realizează  prin:  -  Formarea  cadrelor  didactice  din  Învățământul  profesional  tehnic,  inclusiv  din  perspectiva  incluziunii  de  gen.    În  conformitate  cu:   ●  Decizia  (UE)  2018/646  a  Parlamentului  European  și  a  Consiliului  din  18  aprilie  2018  privind  un  cadru  comun  pentru  furnizarea  de  servicii  mai  bune  pentru  competențe  și  calificări  (Europass)  și  de  abrogare  a  Deciziei  nr.  2241/2004/CE  (link) ●  Rezoluția  Consiliului  privind  o  nouă  agendă  europeană  pentru  învățarea  adulților  2021-2030  (link) ●  Recomandarea  Consiliului  din  16  iunie  2022  privind  o  abordare  europeană  a  microcreditelor  pentru  învățarea  pe  tot  parcursul  vieții  și  capacitatea  de  angajare  2022/C  243/02  –  EMPL  B3  (link) ●  Recomandarea  Consiliului  din  22  mai  2018  privind  competențele-cheie  pentru  învățarea  pe  tot  parcursul  vieții  (link) ●  Recomandarea  Consiliului  (2016/C  484/01)  din  19  decembrie  2016  privind  căile  de  perfecționare:  noi  oportunități  pentru  adulți  –  EMPL  B2  (link),  cadrul  normativ  pentru  Sistemul  de  învățare  pe  tot  parcursul  vieții  a  fost  consolidat  prin  aprobarea:  Modificării  HG  nr.  222/2024  privind  aprobarea  Regulamentului  cu  privire  la  educația  adulților  link și  Metodologiei  de  elaborare  a  programelor  de  formare  profesională  a  adulților  Ordinul  MEC  nr.  1834/2025.   În  corespundere  cu  Council  Recommendation  of  16  June  2022  on  a  European  approach  to  micro-credentials  for  lifelong  learning  and  employability   link   ,  sistemul  de  microcalificări  a  fost  introdus  în  R.  Moldova  prin  Legea  nr.  257/2023  de  modificare  a  Codului  Educației  link și  este  în  proces  de  dezvoltare  pentru  a  acoperi  necesitatea  în  noi  competențe.  Modelele  de  Certificate  de  competență  profesională  pentru  absolvirea  programelor  de  calificare  parțială  (micro-calificare)  pentru  nivelurile  3-5,  6  și  7  ale  CNC  au  fost  aprobate  prin  Ordinul  de  ministru  190/2025  link.  
Începând  cu  anul  2024,  ca  parte  a  unui  proiect  Erasmus+,  Ministerul  Educației  și  Cercetării  și-a  asumat  rolul  de  Punct  Național  de  Coordonare  pentru  rețelele  Euroguidance,  Europass  și  EQF.  În  anii  următori,  eforturile  se  vor  concentra  pe  consolidarea  capacității  Ministerului  de  a  îndeplini  eficient  acest  obiectiv  esențial.  
În  domeniul  învățământului  superior,  reieșind  din  Strategia  Europeană  pentru  Universități  (2022),  și  în  calitate  de  membru  al  Procesului  Bologna  din  2005,  Republica  Moldova  a  întreprins  reforme  structurale  pentru  a  se  alinia  la  principiile  și  obiectivele-cheie  ale  Spațiului  European  al  Învățământului  Superior  (EHEA)  în  corespundere  cu  actele  UE:  
●  Communication  from  the  Commission  to  the  European  Parliament,  the  Council,  the  European  Economic  and  Social  Committee  and  the  Committee  of  the  regions,  a  blueprint  for  a  European  degree  COM(2024)  144  final  ●  Council  conclusions  on  a  European  strategy  empowering  higher  education  institutions  for  the  future  of  Europe  2022/C  167/03  -  Publications  Office  of  the  EU  (europa.eu) ●  Council  Recommendation  of  20  November  2017  on  tracking  graduates.  OJ  C  423,  9.12.2017,  p.  1–4   EUR-Lex  -  32017H1209(01)  -  EN  -  EUR-Lex  (europa.eu) ●  Council  Recommendation  of  5  April  2022  on  Building  bridges  for  effective  European  higher  education  cooperation  OJ  C  160,  13.4.2022,  p.  1–8 EUR-Lex  -  32022H0413(01)  -  EN  -  EUR-Lex  (europa.eu) ●  Council  Recommendation  of  26  November  2018  on  Promoting  automatic  mutual  recognition  of  higher  education  and  upper  secondary  education  and  training  qualifications  and  the  outcomes  of  learning  periods  abroad EUR-Lex  -  32018H1210(01)  -  EN  -  EUR-Lex  (europa.eu) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

●  Council  Recommendation  of  16  June  2022  on  a  European  approach  to  micro-credentials  for  lifelong  learning  and  employability  EUR-Lex  -  52021DC0770  -  EN  -  EUR-Lex  (europa.eu) ●  Commission  Implementing  Decision  on  the  Framework  of  inclusion  measures  of  the  Erasmus+  and  the  European  Solidarity  Corps  Framework  of  inclusion  measures  of  the  Erasmus+  and  the  European  Solidarity  Corps  2021-27 (Commission  adoption:  22  October  2021):   ●  Council  Recommendation  ‘Europe  on  the  Move’  –  learning  mobility  opportunities  for  everyone  establishes  the  concept  of  “learning  mobility”  ●  Council  Recommendation  of  12  May  2025  on  a  European  quality  assurance  and  recognition  system  in  higher  education link  ●  Council  Resolution  on  a  joint  European  degree  label  and  the  next  steps  towards  a  possible  joint  European  degree:  boosting  Europe’s  competitiveness  and  the  attractiveness  of  European  higher  education  link  În  scopul  alinierii  la  standardele  europene,  recunoașterea  internațională  a  diplomelor  de  studii  superioare,  extinderea  autonomiei  instituțiilor,  simplificarea  procedurilor  de  evaluare  externă,  oferirea  flexibilității  în  organizarea  programelor,  planurile  vizează:  -  modificarea  Regulamentului-cadru  privind  mobilitatea  academică  în  învățământul  superior,  aprobat  prin  Hotărârea  Guvernului  nr.  56/2014;  -  Modificarea  HG  616/2016  pentru  actualizarea  metodologiei  de  evaluare  externă  a  calității  în  vederea  autorizării  de  funcționare  provizorie  și  acreditării  programelor  de  studii  prin  integrarea  principiului  integrității;  -  Susținerea  mobilității  academice  prin  fortificarea  participării  R.  Moldova  la  Programele  UE;   -  Implementarea  măsurilor  preparatorii  pentru  asocierea  la  Programul  Erasmus+   -  Participarea  activă  la  fortificarea  Spațiului  European  al  Învățământului  Superior,  Republica  Moldova  în  comun  cu  România  deține  Secretariatul  SEIS,  care  va  finaliza  prin  organizarea  Conferinței  Ministeriale  EHEA  în  mai  2027  la  Iași  și  Chișinău.    Cadrul  normativ  este  în  continuă  actualizare  și facilitează  atât  recunoașterea  diplomelor  și  calificărilor  eliberate  în  R.  Moldova   în  străinătate,  cât  și  recunoașterea  calificărilor  din  străinătate  în  Republica  Moldova.  În  sensul  Concluziilor  Consiliului  din  16  mai  2023  privind  pașii  suplimentari  pentru  a  face  din  recunoașterea  reciprocă  automată  în  educație  și  formare  o  legătură  realitate  și  Recomandarea  Consiliului  din  26  noiembrie  2018  privind  promovarea  recunoașterii  reciproce  automate  a  calificărilor  de  învățământ  superior  și  secundar  superior  și  de  formare  și  rezultatele  perioadelor  de  învățare  în  străinătate  este  în  proces  de  implementare  Foaia  de  parcurs  pentru  anii  2023–2027  privind  implementarea  Cadrului  Național  al  Calificărilor,  care  include  acțiuni-cheie  menite  să  consolideze  recunoașterea  și  modernizarea  calificărilor  în  Moldova.  Aceste  acțiuni  includ:  dezvoltarea  mecanismelor  și  procedurilor  de  recunoaștere  a  calificărilor  pentru  profesiile  reglementate;   Asigurarea  funcționalității  și  interoperabilității  Registrului  Național  al  Calificărilor  (RNC)  cu  baza  de  date  Europass,   Digitalizarea  documentelor  de  studiu;  Referențierea  Cadrului  Național  al  Calificărilor  (NQF)  la  Cadrul  European  al  Calificărilor  (EQF).   
Politici  orizontale  (  tranziția  digitală  și  verde)  În  conformitate  cu  actele  UE:  
●  Recomandarea  Consiliului  din  16  iunie  2022  privind  învățarea  pentru  tranziția  verde  și  dezvoltarea  durabilă  link 
●  Recomandarea  Consiliului  din  29  noiembrie  2021  privind  abordările  de  învățare  mixtă  pentru  o  educație  primară  și  secundară  de  înaltă  calitate  și  inclusivă   link,   ●  Recomandarea  Consiliului  privind  factorii  cheie  pentru  o  educație  și  formare  digitală  de  succes,  23  noiembrie  2023   link.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

●  Recomandarea  Consiliului  privind  îmbunătățirea  furnizării  competențelor  și  abilităților  digitale  în  educație  și  formare,  23  noiembrie  2023  Link.  ●  Comunicarea  Comisiei  către  Parlamentul  European,  Consiliu,  Comitetul  Economic  și  Social  European  și  Comitetul  Regiunilor:  Planul  de  acțiune  pentru  educația  digitală  2021-2027  -  Reconfigurarea  educației  și  formării  pentru  era  digitală,  COM/2020/624  final  link  .  ●  Concluziile  Consiliului  privind  educația  digitală  în  societățile  cunoașterii  din  Europa link  ●  Concluziile  Consiliului  privind  sprijinirea  bunăstării  în  educația  digitală  link 
eforturile  au  vizat  modernizarea  sistemului  educațional  prin  dotări  TIC  și  dezvoltarea  competențelor  digitale  ale  elevilor  și  profesorilor.   Progresul  realizat  în  digitalizarea  educației  cuprinde:   ●  Sisteme  informaționale  și  date  ●  Conținuturi  digitale    ●  Infrastructură  digitală  ●  Competențe  digitale.    
1.2  Capacități  administrative   
Implementarea  acquis-ului  la  capitolul  26  Educație  și  cultură  este  competența  directă  a  Ministerului  Educației  și  Cercetării  și  a  Ministerului  Culturii.  Ministerul  Educației  și  Cercetării ,  elaborează  politici  sectoriale  în  educație,  care  acoperă  toate  nivelurile:  învățământul  preșcolar,  învățământul  primar,  învățământul  gimnazial,  învățământul  general,  învățământul  profesional,  învățământul  superior  (studii  de  licență,  masterat  și  doctorat),  tineret  și  sport,  precum  și  autoritățile  administrației  publice  locale  de  nivelul  doi  și  ale  UAT  Găgăuzia,  autoritățile  administrației  publice  locale  de  nivel  I,  care  sunt  responsabile  de  implementarea  politicilor.    Personalul:  efectiv  limită   a  Ministerului  Educației  și  Cercetării   –  123   /  angajați  –  94   
Implementarea  politicilor  în  domeniu  se  realizează  și  prin  intermediul  mai  multor  agenții  de  implementare,  precum:     ●  Agenția  de  Asigurare  a  Calității  în  Educație  și  Cercetare   (ANACEC)  ;    ●  Agenția  Națională  pentru  Curriculum  și  Evaluare  (ANCE),   ●  Agenția  Națională  pentru  Dezvoltarea  Programelor  și  Activităților  pentru  Tineret                                    ●  Centrul  pentru  Tehnologii  Informaționale  în  Educație  (CTICE)  ●  Centrul  Republican  de  Asistență  Psihopedagogică,  și  35  departamente  teritoriale  (SAP),  ●  Institutul  Național  pentru  Educație  și  Leadership,   ●  Agenția  Națională  de  Cercetare  și  Dezvoltare ,   ●  35  Organe  locale  de  specialitate  în  domeniul  învățământului  În  procesul  de  elaborare  a  politicilor  în  domeniile  ce  țin  de  capitolul  26,   sunt  implicate  și  alte  ministere:  Ministerul  Finanțelor  Ministerul  Muncii  și  Protecției  Sociale,  Ministerul  Afacerilor  Interne,  Ministerul  Apărării,  Ministerul  Sănătății  și  Ministerul  Agriculturii  și  Industriei  Alimentare.   2.  Planuri  de  viitor  Legislația   (acquis-ul)  în  domeniul  educației  și  formării  2.1.  Planuri  legislative   
Sub  aspectul  celor  menționate,  pentru  perioada  2025-2026,  se  va  pune  accent  pe  coordonarea  eforturilor  în  vederea  continuării  procesului  de  aliniere  a  legislației  naționale  la  acquis-ul  UE.  În  conformitate  cu  Strategia  de  dezvoltare  a  educației  „Educație  2030”,  Republica  Moldova  va  continua  să  ajusteze  sectorul  educației  la  cerințele  și  legislația  Uniunii  Europene.  Republica  Moldova  va  adopta  în  continuare  o  abordare  cuprinzătoare  a  sectoarelor  din  capitolul  de  negocieri  26,  care  va  include:  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

●  Actualizarea  cadrului  normativ,  inclusiv  modificarea  Codului  Educației,  care  să  sprijine  reformele  sectoarelor  din  Capitolul  26;   ●  Integrarea  standardelor  europene  în  sistemul  național  de  educație  și  formare;  ●  Promovarea  calității  și  relevanței  studiilor  la  toate  nivelurile;  ●  Asigurarea  accesului  echitabil  și  educației  incluzive;  ●  Dezvoltarea  profesională  și  creșterea  oportunităților  de  învățare  pe  tot  parcursul  vieții  pentru  toți  ●  Asigurarea  calității  și  diversificării  programelor  oferite.  
La  nivel  de  sistem  sunt  planificate  aprobarea  Programului  de  implementare  a  Strategiei  ,,Educație  2030”  pentru  perioada  2026-2030,  care  va  adresa  prioritățile  menționate  în  acțiuni  concrete.  O  atenție  deosebită  va  fi  acordată  proceselor  care  vor  asigura  atingerea  indicatorilor  stabiliți  la  nivelul  UE  pentru  domeniile  din  capitolul  26,  ținând  cont  de  starea  actuală  a  sistemului  educațional  și  de  posibilitățile  reale  pentru  dezvoltarea  acestuia.  
În  același  timp,  vor  continua  să  fie  promovate  reformele  instituționale,  parteneriatele  strategice,  mecanismele  de  monitorizare  și  consolidare  a  capacităților,  inclusiv  consolidarea  capacităților  necesare  pentru  participarea  la  programele  UE  și  la  grupurile  de  lucru  al  Cadrului  strategic  de  cooperare  al  Uniunii  Europene.   
În  învățământul  general  vor   fi  dezvoltate/aprobate:  
●  Cadru  normativ  cuprinzător  pentru  consolidarea  autonomiei  școlare  și  formarea  liderilor  școlari  cu  instruirea  necesară  pentru  a  gestiona  și  conduce  în  mod  eficient  instituțiile  autonome.  ●  Noile  Curricula  pentru  învățământul  general   ●  Hotărâre  de  Guvern  pentru  aprobarea  unui  nou  Program  național  de  învățare  a  limbii  române  pentru  anii  2026-2029.   
În  aspecte  de  digitalizare  se  va  pune  accent  pe  Creșterea  accesibilității  resurselor  educaționale  pentru  toți  beneficiarii,  îmbunătățirea  calității  procesului  educațional  prin  utilizarea  de  materiale  diversificate  și  actualizate.  În  acest  context  vor  fi  aprobate:    
●  Hotărârea  de  Guvern  pentru  aprobarea  Conceptului  Sistemului  Informațional  Platforma  națională  de  resurse  deschise  în  educație;  
●  Hotărârea  de  Guvern  pentru  aprobarea  Conceptului  Sistemului  Informațional  e-admitere  în  învățământul  general  și  a  Regulamentului  privind  modul  de  funcționare  și  utilizare  a  sistemului;   ●  Hotărârea  de  Guvern  pentru  aprobarea  Conceptului  și  Regulamentului  privind  Sistemului  Informațional  de  Management  al  Datelor  în  Domeniul  Educației  Incluzive  (SIMDDEI).  
În  domeniul  Învățământului  profesional  tehnic   
●  Asigurarea  relevanței  și  calității  învățământului  profesional  prin  elaborarea  standardelor  ocupaționale  și  a  standardelor  de  calificare,  ●  Actualizarea  curriculumului  și  dezvoltate  materiale  didactice,  inclusiv  manuale,   ●  Formarea  continuă  a  cadrelor  didactice  din  sistem,  inclusiv  din  perspectiva  egalității  de  gen  și  incluziunii;  ●  Dezvoltarea  de  programe  noi  în  domeniul  competențelor  verzi  și  al  microcalificărilor;  ●  Susținerea  și  promovarea  pentru  creșterea  numărului  de  elevi  care  studiază  prin  învățămînt  dual.  
În  domeniul  recunoașterii  actelor  de  studii  și  a  calificărilor  se  va  aproba:  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

●  Legea  cu  privire  la  recunoașterea  calificărilor  profesionale  modificarea  Hotărârii  Guvernului  485/2025    ●  Promovarea  utilizării  mai  eficiente  a  instrumentelor  Europass;  ●  Hotărârea  de  Guvern  pentru  aprobarea  Regulamentului  privind  recunoașterea  și  echivalarea  perioadelor  de  studiu  obținute  în  străinătate  pentru  continuarea  studiilor  în  învățământul  superior.  
În  Învățământul  superior  aspectele  legislative  se  vor  axa  pe  aprobarea :    ●  Metodologiei   de  finanțare  bugetară  a  instituțiilor  publice  de  învățământ  superior   ●  Hotărârii  de  Guvern  pentru  aprobarea  majorării  burselor  în  cadrul  Programului  de  mobilitate  CEEPUS  IV  ●  Hotărârii  de  Guvern  pentru  pentru  actualizarea  metodologiei  de  evaluare  externă  a  calității  în  vederea  autorizării  de  funcționare  provizorie  și  acreditării  programelor  de  studii  prin  integrarea  principiului  integrității.    2.2.  Implementarea  acquis-ului  și  consolidarea  capacităților  administrative   Legislația   (acquis-ul)  în  domeniul  educației  și  formării  
În  domeniul  educației  timpurii ,  eforturile  sunt  direcționate  către  creșterea  ratelor  generale  de  participare,  îmbunătățirea  calității  și  diversității  programelor  preșcolare,  precum  și  sporirea  finanțării  pentru  educația  și  îngrijirea  timpurie  a  copilului  (ECEC).  Eforturile  viitoare  în  educația  timpurie  vor  fi  concentrate  pe:  ●  Crearea  de  noi  locuri  în  creșele  și  grădinițele  publice  în  zonele  cu  creștere  demografică,  cu  un  accent  special  pe  localitățile  fără  servicii   de  educație  timpurie  și  în  zonele  rurale  (acțiune  continuă);  ●  Dotarea  tuturor  instituțiilor  de  educație  timpurie  cu  jucării,  cărți  și  materiale  didactice  conform  standardelor  de  echipare  pentru  a  asigura  calitatea  procesului  educațional.  ●  Reorganizarea  rețelei  și  crearea  de  grădinițe-școli  primare  ●  Formarea  educatorilor  din  educația  timpurie,  în  conformitate  cu  noua  curricula  elaborate,  inclusiv  prin  programul  ,,Investim  în  educatori”.   
În  învățământ   general ,  pentru  a  îmbunătăți  accesibilitatea,  echitatea  și  calitatea  înaltă  a  educației  pentru  toți,  activitățile  se  vor  concentra  pe:  
●  Implementarea  Proiectului  Școala-Model ,  lansat  în  2024,  cu  o  rețea  inițială  de  35  de  școli-model,  care  se  așteaptă  să  crească  la  90  de  școli.   ●  Elaborarea  și  aprobarea  noului  Curriculum  pentru  învățământ  general ,  care  va  oferi  flexibilitate  curriculumului  școlar,  pentru  a  crește  relevanța  studiilor  în  funcție  de  cerințele,  abilitățile  și  interesele  elevilor,  precum  și  o  mai  bună  adaptare  la  cerințele  pieței  muncii.  Noul  curriculum  va  asigura  unitatea  educației,  îmbrățișând  diversitatea  socială,  culturală  și  lingvistică  și  promovând  educația  interculturală  și  multilingvă.  Curriculumul  va  oferi  o  abordare  integrată  interdisciplinară  bazată  pe  discipline  școlare  conexe,  cu  procese  de  predare-învățare-evaluare  inter-  și  transdisciplinare,  orientate  spre  dezvoltarea  durabilă  a  competențelor-cheie,  cu  un  accent  pe  dimensiunea  de  gen,  tranziția  verde  și  digitală;  ●  Fortificarea  resursei  umane  prin  programe  de  formare  continuă  dedicate,  cum  ar  fi  Programul  Național  „Investim  în  Profesori”,  lansat  în  2023.  Această  inițiativă,  împreună  cu  alte  programe  și  proiecte  susținute  de  parteneri,  își  propune  să  ofere  profesorilor  metodologii  moderne,  abilități  și  resurse  pentru  a  îmbunătăți  calitatea  educației  și  rezultatele  elevilor;  ●  Digitalizarea  în  învățământul  general ,  concentrată  pe  integrarea  tehnologiilor  informaționale  în  procesul  educațional,  dezvoltarea  și  evaluarea  competențelor  digitale  pentru  elevi  și  profesori  și  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

crearea  unor  sisteme  informaționale  performante  pentru  o  mai  bună  colectare  și  analiză  a  datelor  în  cadrul  sistemului  educațional.  ●  Creare  la  nivel  național  a  Centrelor  de  educație  incluzivă;   ●  Implementarea  Programului  de  alimentație  gratuită  a  elevilor  din  ciclul  gimnazial;   ●  Implementarea  obiectivelor  din  Planul  Național  privind  realizarea  Garanției  Europene  pentru  copii;   O  atenție  sporită  se  acordă  aspectelor  legate  de  fortificarea  infrastructurii   de  acces  și  dotarea  instituțiilor  de  învățământ  și  centrelor  de  resurse  cu  tehnologii  asistive  care  să  răspundă  necesităților  copiilor  cu  cerințe  educaționale  speciale.    
Va  continua  implementarea  unor  programe  naționale,  precum:   ●  Programul  Național  privind  învățarea  limbii  române  de  către  minoritățile  naționale,  inclusiv  populația  adultă,  pentru  anii  2026-2029   ●  Programul  național  pentru  educație  incluzivă  (2024-2027)   link ●  Planul  interministerial  de  integrare  a  acțiunilor  de  Alfabetizarea  Informațională  și  Media  (AIM)  în  planurile  de  acțiuni  ale  instituțiilor  de  stat  relevante  pentru  anii  2024-2026;   ●  Planul  de  acțiuni  pentru  educație  multilingvă  în  învățământul  general,   și  va  fi  inițiată  elaborarea  și  aprobarea  programelor  succesive  pentru  implementarea  Strategiei  de  consolidare  a  relațiilor  interetnice  în  Republica  Moldova  pentru  anii  2017-2027;  link   Învățământ  tehnic  profesional :  
●  Actualizarea  curriculumului  în  învățământul  tehnic  profesional  
●  Asigurarea  formării  continue  a  cadrelor  didactice  de  specialitate:  ●  Investiții  în  infrastructura  IÎPT  ●  Elaborarea  și  aprobarea  materialelor  de  învățare ;  ●  Corelarea  comenzii  de  stat  cu  tendințele  de  dezvoltare  ale  pieței  muncii ;  ●  Promovarea  învățământului  profesional  tehnic  și  a  celui  dual;  ●  Implementarea  sistemelor  digitale  de  management  în  învățământul  tehnic  profesional  ●  Monitorizarea  procesului  de  evaluare  externă  pentru  acreditarea/autorizarea  programelor  de  formare  inițială  în  învățământul  tehnic  profesional.  ●  Monitorizarea  accesului  unităților  economice  la  fonduri  pentru  compensarea  costurilor  în  învățământul  dual.  
Învățarea  pe  tot  parcursul  vieții   activitățile  se  vor  axa  pe  creșterea  calității  și  transparenței  procesului  de  formare  profesională  a  adulților  în  contextul  învățării  pe  tot  parcursul  vieții:  ●  Monitorizarea  și  diversificarea  serviciilor  de  validare  a  învățării  non-formale  și  informale;  ●  Promovarea  formării  profesionale  a  adulților;   ●  Completarea  Registrului  Național  al  Calificărilor  (formare  continuă)  cu  informații  despre  programele  acreditate  (100%  programe  înregistrate).  
Învățământ  superior:  În  domeniul  Învățământului  superior  eforturile  vor  fi  concentrate  pe  aspecte  legate  de  promovarea  calității  educației,  internaționalizarea  învățământului  superior și  formării  profesionale  aliniată  la  cerințele  pieței  muncii.  Totodată  se  urmărește  implementarea  unor  mecanisme  și  realizarea  campaniilor  de  informare  și  formare  pentru  asigurarea  integrității.      

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

3.  Aspecte  financiare   (estimarea  costurilor  )  
Resursele  financiare  pentru  realizarea  obiectivelor  legate  de  implementarea  acquis-ului  în  domeniul  educație  și  formare  se  estimează:   
Pentru  măsurile  legislative/normative  –  31758.98  mii  lei,   dintre  care;   
-   3195.46  mii  lei  din  bugetul  de  stat  -   28725.52  mii  lei  din  asistența  externă  
Pentru  măsurile  de  implementare  a  reformelor  -   588182.98  mii  lei,  dintre  care:   -  121276.00   mii  lei  din  bugetul  de  stat   -  409662.59  mii  lei  din  asistența  externă.   
Costurile  de  la  bugetul  de  stat  sunt  racordate  la  planificarea  bugetară  anuală  și  la  Cadrul  bugetar  pe  termen  mediu.  Costurile  de  implementare  vor  crește  pe  măsura  în  care  vor  fi   identificate  noi  surse  de  finanțare  de  la  parteneri,  precum  și  calcularea  costurilor  pentru  unele  acțiuni  cu  statut  de  –  resurse  nedeterminate.   
 
 BLOCUL  II  :  TINERET,  SPORT  ȘI  CULTURĂ  
 Introducere   În  Republica  Moldova,  responsabilitatea  pentru  dezvoltarea  politicilor  și  programelor  naționale  pentru  domeniile  tineret  și  sport   revine  Ministerului  Educației  și  Cercetării,  în  special  prin  Direcția  politici  pentru  tineret  și  sport,  iar  pentru  domeniul  culturii  -  Ministerului  Culturii.   Elaborarea  și  implementarea  politicilor  pentru  tineret  la  nivel  local  este  o  responsabilitate  a  autorităților  publice  locale.  La  nivel  național  politicile  în  domeniul  tineret  sunt  implementate  de  Agenția  Națională  pentru  Dezvoltarea  Programelor  și  Activităților  de  Tineret,  o  instituție  subordonată  Ministerului  Educației  și  Cercetării.   Pe  domeniul  sport,  Ministerul  Educației  și  Cercetării,  ca  organ  central  de  specialitate  în  domeniul  educației  fizice  și  sportului  colaborează  cu  Agenția  Națională  Antidoping,  alte  Autorități  Publice  Centrale  și  Locale,  Comitetul  Național  Olimpic  și  Sportiv,  Comitetul  Paralimpic,  Comitetul  Deaflympic.  Politica  națională  pe  dimensiunea  sportului  este  implementată  de  către  federațiile  naționale  de  profil,  școlile  sportive,  asociațiile,  cluburile  sportive  și  Centrul  Sportiv  de  Pregătire  a  Loturilor  Naționale  prin  diverse  programe  și  măsuri  legislative,  administrative  și  financiare.  
Dezvoltarea  și  implementarea  politicilor  legate  de  cultură,  patrimoniu  național,  turism  (cultural)  și  mass-media  revine  Ministerului  Culturii,  în  special  prin  Direcția  arte,  industrii  creative  și  educație  artistică,  Direcția  patrimoniu  cultural,  Direcția  turism,  precum  și  Direcția  politici  în  domeniu  mass-media.  Implementarea  politicilor  naționale  este  asigurată  de  către  Oficiul  Național  de  Dezvoltare  a  Culturii,  Centrul  Național  de  Conservare  și  Promovare  a  Patrimoniului  Cultural  Imaterial,  Camera  Națională  a  Cărții,  Centrul  Național  al  Cinematografiei,  Serviciul  de  Evidență  și  Circulație  a  Bunurilor  Culturale  Mobile,  Institutul  Patrimoniului  Cultural,  Agenția  de  Inspectare  şi  Restaurare  a  Monumentelor,  Agenția  Națională  Arheologică,  precum  și  Oficiul  Național  al  Turismului.   
Abordarea  strategică  pentru  alinierea  domeniilor  tineret ,  sport  și  cultură  din  Republica  Moldova  la  legislația  și  rigorile  Uniunii  Europene  implică  reforme  legislative,  instituționale  și  programatice.  Acestea  trebuie  să  integreze  valorile  europene  privind  incluziunea,  egalitatea  de  șanse,  dezvoltarea  durabilă  și  participarea  activă  a  tinerilor  și  sportivilor.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Această  abordare  urmează  să  includă:   -  Adoptarea  unui  cadru  legislativ  modern  bazat  pe  Strategia  UE  pentru  Tineret  2019-2027,  care  promovează  principiile  de  participare,  conectare  și  emancipare  a  tinerilor.  -  Armonizarea  legislației  naționale  cu  actele  europene  privind  drepturile  tinerilor,  voluntariatul,  mobilitatea  și  educația  pentru  cetățenie  activă;  -  Crearea  și  dezvoltarea  unei  rețele  de  centre  pentru  tineret  la  nivel  național,  cu  standarde  armonizate  la  cele  ale  UE;  -  Dezvoltarea  unor  platforme  de  dialog  structurat  între  tineri,  autorități  și  parteneri  europeni  pentru  co-crearea  politicilor;   -  Adoptarea  legislației  conforme  cu  Carta  Europeană  a  Sportului  și  normele  Consiliului  Europei  și  ale  UE  privind  buna  guvernanță  în  sport.   -  Crearea  unor  mecanisme  de  cooperare  între  federațiile  sportive  naționale  și  organismele  internaționale  pentru  a  alinia  practicile  sportive  la  standardele  UE;   -  Susținerea  sportului  pentru  toate  categoriile  sociale,  inclusiv  persoane  cu  dizabilități,  prin  inițiative  finanțate  la  nivel  național  și  european.  -  Promovarea  egalității  de  gen  în  sport,  încurajând  participarea  fetelor  și  femeilor  în  activități  sportive  și  de  conducere;  -  Adoptarea  cadrului  de  politici  și  normativ  în  domeniul  culturii  și  patrimoniului,  corelat  cu  prioritățile  și  acquis-ul  UE;  -  Protecția  și  promovarea  diversității  expresiilor  culturale;  -  Consolidarea  rolului  culturii  pentru  promovarea  incluziunii  sociale,  egalității  de  gen  și  coeziunii  teritoriale,  combaterea  rasismului,  dezinformării  și  propagandei  de  război;  -  Promovarea  dimensiunii  culturale  a  Dezvoltării  Durabile;  -  Gestionarea  riscurilor  în  domeniul  patrimoniului  cultural  și  asigurarea  arhitecturii  de  înaltă  calitate  și  mediului  construit;  -  Asigurarea  rezilienței  și  durabilității  sectoarelor  culturale  și  creative;  -  Fortificarea  statutul  artiștilor  și  profesioniștilor  culturali  și  creativi;  -  Promovarea  și  susținerea  acțiunilor  aferente  diplomației  culturale  (târguri  de  carte,  expoziții  internaționale,   festivaluri,  turnee  teatrale  ș.a.);  -  Promovarea  și  implementarea  programelor  de  rezidență  și  mobilitate  artistică  și  culturală;  -  Cooperarea  în  cadrul  forurilor  internaționale  precum  UNESCO  și  Consiliul  Europei  pentru  dezvoltarea  diversității  culturale,  conservarea  și  valorificarea  patrimoniul  cultural  și  istoric.  
1.  Prezentare  generală  a  situației  TINERET,  SPORT  ȘI  CULTURĂ   1.1.   Cadrul  legislativ  Tineret   
Politica  națională  pentru  tineret  este  aliniată  cu  politicile  Comisiei  Europene   în  acest  domeniu,  așa  cum  sunt  prevăzute  în  cel  de-al  patrulea  document  de  politică  sectorial  –  Strategia  de  Dezvoltare  a  Sectorului  de  Tineret  2030  și  Programul  său  de  implementare  pentru  2023–2027.  
Activitățile  de  tineret  sunt  structurate  în  jurul  a  trei  obiective  generale,  deduse  în  linii  mari  din  comunicările  și  rezoluțiile  instituțiilor  UE  în  acest  domeniu:  
1.  Creșterea  numărului  de  tineri  care  beneficiază  de  programe  de  tineret  de  calitate  prin  consolidarea  capacităților  sectorului  și  profesionalizarea  resurselor  umane;  2.  Creșterea  participării  și  implicării  civice  prin  programe  de  formare,  consolidarea  capacităților  și  împuternicirea  tinerilor;  3.  Valorificarea  potențialului  tinerilor  pentru  inițiative  de  inovație  socială  și  dezvoltare  comunitară  prin  instrumente  de  sprijin  financiar  și  material.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Astfel,  politica  națională  pentru  tineret  se  axează  pe  domenii  precum  educația  nonformală  și  dobândirea  de  competențe,  dezvoltarea  lucrului  cu  tinerii  ca  instrument  educațional  și  practică  socială,  consolidarea  structurilor  și  instituțiilor  care  implementează  programe  pentru  tineret,  întărirea  organizațiilor  de  tineret  și  a  democrației  participative,  precum  și  implicarea  tinerilor  și  a  sectorului  de  tineret  în  procesele  decizionale.  În  acest  context,  toate  programele  guvernamentale  și  ministeriale  dedicate  tinerilor  sunt  dezvoltate  cu  un  accent  special  pe  aceste  subdomenii.  
Agenția  Națională  pentru  Dezvoltarea  Programelor  și  Activităților  de  Tineret  implementează  programe  aliniate  cu  rezoluțiile  și  comunicările  instituțiilor  UE,  după  cum  urmează:  
Rezoluția  Consiliului  Uniunii  Europene  și  a  reprezentanților  guvernelor  statelor  membre  reuniți  în  cadrul  Consiliului  privind  un  cadru  pentru  cooperarea  europeană  în  domeniul  tineretului:  Strategia  Uniunii  Europene  pentru  Tineret  2019–2027  (link):  
1.  Concursul  de  proiecte  pentru  organizații  de  tineret  –  finanțare  nerambursabilă  oferită  organizațiilor  de  tineret  care  dezvoltă  și  implementează  proiecte  în  domenii  precum  participarea  semnificativă  a  tinerilor,  educația  pentru  democrație,  educația  digitală  și  media,  precum  și  inovația  socială.  De  asemenea,  sunt  susținute  inițiativele  care  vizează  sănătatea  mintală  și  bunăstarea.  2.  Programul  Capitala  Tineretului,  care  se  concentrează  pe  accesul  tinerilor  din  mediul  rural  și  pe  asigurarea  egalității  de  șanse,  indiferent  de  locația  geografică.  3.  Programul  pentru  dezvoltarea  centrelor  de  tineret,  aliniat  cu  același  cadru  european,  care  urmărește:  o  Profesionalizarea  resurselor  umane  din  centrele  de  tineret;  o  Asigurarea  unor  condiții  mai  bune  pentru  implementarea  programelor  pentru  tineret;  o  Finanțarea  programelor  desfășurate  de  centrele  de  tineret  din  bugetul  de  stat;  o  Oferirea  de  sprijin  financiar  autorităților  locale  pentru  înființarea  de  noi  centre.  
În  conformitate  cu  Rezoluția  Consiliului  și  a  reprezentanților  guvernelor  statelor  membre  reuniți  în  cadrul  Consiliului  privind  cadrul  pentru  stabilirea  unei  agende  europene  a  lucrului  cu  tinerii  (link)  se  implementează  următoarele  programe:  
1.  Programul  de  sprijin  pentru  consolidarea  consiliilor  elevilor,  destinat  împuternicirii  elevilor,  profesorilor  și  personalului  de  conducere  pentru  a  dezvolta  și  implementa  proiecte  de  inovație  socială  în  cadrul  instituțiilor  de  învățământ.  2.  Centrul  de  inovație  socială,  un  spațiu  de  co-working  care  susține  organizațiile  de  tineret  prin  oferirea  de  spații,  ghidare  metodologică,  concentrându-se  pe  inovația  ca  instrument  pentru  împuternicirea  tinerilor  și  abordarea  provocărilor  sociale.  3.  Republica  Moldova  a  adoptat  Agenda  Europeană  a  Lucrului  cu  Tinerii,  integrată  în  Componenta  1  a  Strategiei  pentru  Tineret  2030,  care  include  o  foaie  de  parcurs  pentru:  o  Consolidarea  lucrului  cu  tinerii  ca  practică  socială  și  educațională;  o  Profesionalizarea  lucrătorilor  de  tineret;  o  Integrarea  lucrului  cu  tinerii  în  diverse  sectoare.  
Aspectele  legate  de  promovarea  voluntariatului  în  rândul  tinerilor  sunt  reglementate  prin  Legea  nr.  121/2010   link  și  Hotărârea  Guvernului  nr.  152  din  2012.  Acest  cadru  include  certificarea  instituțiilor  gazdă  care  emit  carnete  de  voluntariat  voluntarilor  care  desfășoară  peste  40  de  ore  de  activitate  pe  lună.  O  nouă  lege  cu  privire  la  activitatea  de  voluntariat  este  în  curs  de  promovare  și  adoptare.  
1.1.Cadrul  legislativ  Sport    

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

În  anul  2024,  prin  hotărâre  de  guvern  a  fost  aprobată  Strategia  de  Dezvoltare  „Sport  2030”,  care  setează  viziunea  Guvernului  Republicii  Moldova  în  domeniul  educației  fizice  și  al  sportului  și  descrie  conținutul  și  mecanismul  de  realizare  a  acesteia  prin  activități  planificate.  Principalele  obiective  setate  în  strategie  presupun  adoptarea  și  implementarea  unui  șir  de  reforme  care  să  contribuie  la  modernizarea  infrastructurii  sportive,  promovarea  activităților  de  profil  în  școli  și  universități,  acordarea  sprijinului  necesar  pentru  dezvoltarea  sportului  de  performanță.   
Procesul  de  aliniere  a  cadrului  de  politici  în  domeniul  educației  fizice  și  sportului  la  cel  al  Uniunii  Europene  este  o  activitate  complexă  și  continuă,  care  necesită  adoptarea  și  implementarea  unui  spectru  larg  de  reforme.  În  acest  sens,  actualizarea  cadrului  normativ  prin  elaborarea/adoptarea  Legii  nr.  110/2025  privind  educația  fizică  și  sportul,  aprobată  în  mai  2025  și  a  altor  acte  normative  aferente  are  rolul  de  a  integra  obiectivele  și  valorile  europene  ale  Uniunii  Europene  în  domeniul  sportului  în  politicile  naționale  ale  Republicii  Moldova.   Politica  Republicii  Moldova  pe  dimensiunea  sportului  este  axată  pe  mai  multe  obiective  generale  care  urmăresc  dezvoltarea  sportului  la  nivel  național  și  crearea  unui  cadru  favorabil  pentru  practicarea  acestuia.  Programul  de  implementare  a  Strategiei  de  dezvoltare  ,,Sport  2030”  (în  proces  de  elaborare)  detaliază  viziunea  statului  privind  realizarea  obiectivelor  setate  în  Strategie  și  are  scopul  de  a  dezvolta  un  cadru  favorabil  pentru  copiii  și  sportivii  din  Republica  Moldova,  având  un  impact  semnificativ  asupra  sănătății,  educației  și  bunăstării  populației.  Realizarea  prevederilor  și  recomandărilor  din  actele  UE  în  domeniul  sportului,  este  asigurată  prin  multiple  măsuri  la  nivel  național  și  regional,  precum:  ●  Săptămâna  Europeană  a  Sportului;  ●  Săptămâna  Mișcării  în  Republica  Moldova;   ●  Ultramaratonul  ,,Rubicon”  pe  traseul  Chișinău-București;   ●  Gala  Sportului .   Activitățile  sportive  desfășurate  anual  la  nivel  de  țară,  pe  de  o  parte  facilitează  dezvoltarea  sportului  în  RM,  iar   de  altă  parte  contribuie  la  promovarea  în  societate  a  obiectivelor  și  valorilor  comune  europene.   În  anul  2018,  Republica  Moldova  a  ratificat  Convenția  Consiliului  Europei  privind  manipularea  în  competițiile  sportive  prin  Legea  nr.  285  din  2018 link.  În  temeiul  acestei  legi,  prin  HG  886/2024  a  fost  instituită  Platforma  Națională  Pentru  Integritate  în  Sport,  gestionată  de  către  Agenția  Națională  Antidoping,  având  scopul  de  a  proteja  sportul  de  activitățile  criminale  și  de  a  promova  valorile  eticii  sportive.   Legea  nr.   207  din  2017  cu  privire  la  ratificarea  Convenției  Consiliului  Europei  privind  violența  și  ieșirile  necontrolate  ale  spectatorilor  cu  ocazia  manifestărilor  sportive,  în  special,  meciurile  de  fotbal  Link și  modificările  operate  în  Codul  contravențional  al  Republicii  Moldova  218/2008,  art  365/3  privind  încălcarea  regulilor  de  comportament  al  spectatorilor  la  competiții  sportive  oficiale  desfășurate  în  incinta  sălilor  de  sport  sau  stadioane  Link reprezintă  cadrul  normativ  primar  care  servesc  ca  fundament  pentru  alinierea  politicilor  RM  la  cele  ale  UE.  ( Council  Conclusions  concerning  the  need  to  prevent  and  counter  the  use  of  pyrotechnics  in  spectator  areas  of  football  stadia  and  other  sports  venues  Link.  Și  Council  Conclusions  on  sports-related  violence  ‒  Council  Conclusions  (7  June  2021)  Link.   În  2025,  Republica  Moldova  a  adoptat  mai  multe  acte  normative  în  domeniul  sportului,  menite  să  îmbunătățească  și  să  modernizeze  acest  sector.  Aceste  măsuri  facilitează  dezvoltarea  infrastructurii  sportive  și  promovarea  sportului,  dar  și  alinierea  la  standardele  internaționale.  Astfel,  în  scopul  fortificării  finanțării  domeniului  sportului  și  creării  de  mecanisme  de  finanțare  stabile  pentru  politica  de  sport,  au  fost  întreprinse  un  șir  de  modificări  a  actelor  normative  relevante  care  să  asigure  majorarea  alocațiilor  financiare  de  la  bugetul  de  stat  și  eficientizarea  cheltuielilor  publice  în  domeniu.    Prioritățile  stabilite  pentru  alinierea  RM  la  valorile  și  standardele  prevăzute  în  actele  UE:   -  Armonizarea  cadrului  legislativ  și  normativ;  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

-  Dezvoltarea  unei  infrastructuri  sportive  durabile,  incluzive  și  accesibile;   -  Promovarea  educației  și  a  valorilor  europene  prin  sport;  -  Combaterea  practicilor  neloiale  și  ilegale  și  consolidarea  guvernanței  sportive;  -  Creșterea  capacităților  instituționale  pentru  participare  activă  în  proiectele  și  programele  Uniunii  Europene  în  domeniul  sportului.   
1.1.Cadrul  legislativ  Cultură    Actul  normativ  primar  care  reglementează  domeniul  culturii  este  Legea  culturii  nr.  413/1999  link,  cadrul  general  pentru  organizarea  și  funcționarea  domeniului  cultural  în  Republica  Moldova,  reglementând  protecția  și  valorificarea  patrimoniului  cultural,  statutul  și  drepturile  profesioniștilor  din  cultură,  finanțarea  publică  și  privată  a  sectorului,  promovarea  educației  și  participării  culturale,  precum  și  cooperarea  internațională  și  mobilitatea  artiștilor,  având  ca  scop  dezvoltarea  durabilă  a  culturii  și  accesul  larg  al  cetățenilor  la  viața  culturală.    În  raportul  de   Extindere  al  Comisiei  Europene  pentru  anul  2025,  se  constată  că  recomandările  Comisiei  din  anul  precedent  au  fost  parțial  implementate  și  rămân  valabile.  În  contextul  recomandării  din  anul  2024,  este  de  menționat  că  a  fost  aprobată  Strategia  națională  pentru  cultură  și  patrimoniu  pentru  anii  2025-2035 link,  contribuind  astfel   la  alinierea  parțială  a  cadrului  de  politici  național  la  acquis-ul  UE  în  domeniul  culturii  și  patrimoniului  cultural
 1
.  Strategia  se  bazează  pe  5  priorități  majore,  cu  accent  pe:  1.  Participarea  largă  și  incluzivă  la  viața  culturală  (modernizarea  și  digitalizarea   infrastructurii  culturale ;  consolidarea  rolului  sectorului  cultural  independent ;  dezvoltarea  educației  artistice  și  culturale ;  promovarea  cinematografiei  naționale);  2.  Protejarea  și  valorificarea  patrimoniului  cultural  prin  măsuri  sustenabile  (reformarea  cadrului  instituțional  în  domeniul  protejării  patrimoniului  cultural;  inventarierea  patrimoniului  cultural  imobil;  creșterea  rezilienței  în  fața  riscurilor;  combaterea  traficului  ilicit  de  bunuri  culturale;  promovarea  culturii  memoriei  și  educației  patrimoniale  prin  programe  educaționale  și  campanii  de  sensibilizare);  3.  Dezvoltarea  capitalului  uman  și  susținerea  creativității  (recunoașterea  și  consolidarea  statutului  omului  de  creație;  susținerea  și  promovarea  artiștilor  profesioniști  și  liber-profesioniști;  integrarea  profesională  a  tinerilor  specialiști  în  sectoarele  culturale  și  creative);  4.  Finanțarea  sustenabilă  și  echitabilă  (subvenționarea  tuturor  formelor  de  creație;  diversificarea  surselor  de  finanțare;  dezvoltarea  unui  mecanism  național  de  finanțare  incluziv  și  transparent);  5.  Internaționalizarea  culturii  și  patrimoniului  cultural  (valorificarea  capacităților  și  a  prezenței  diasporei;  promovarea  serviciilor  și  bunurilor  culturale  naționale  la  nivel  european  și  internațional;  susținerea  programelor  de  rezidență  și  mobilitate  artistică;  cooperarea  activă  în  rețele,  precum  UNESCO,  Consiliul  Europei,  UE,  Europa  Nostra  ș.a.  și  programe  europene  și  internaționale,  precum   ,,Europa  Creativă”,  „Europa  Cinemas”,  „Eurimages”).  
Implementarea  Strategiei  va  avea  loc  în  două  etape,  prin  intermediul  programelor  de  implementare  pentru  anii  2026-2030  (etapa  I)  și  2031-2035  (etapa  II),  asigurând  astfel  o  reformă  continuă  și  sustenabilă.  
1  Convenția  UNESCO  2005  pentru  protecția  și  promovarea  diversității  expresiilor  culturale;  Decizia  Consiliului  din  18  mai  2006  privind  încheierea  Convenției  pentru  protecția  și  promovarea  diversității  expresiilor  culturale  (2006/515/CE);  Rezoluția  Consiliului  privind  Planul  de  lucru  al  UE  pentru  cultură  2023–2026  (2022/C  466/01);  Rezoluția  Consiliului  Uniunii  Europene  și  a  Reprezentanților  Guvernelor  Statelor  Membre  reuniți  în  cadrul  Consiliului  privind  Dimensiunea  Culturală  a  Dezvoltării  Durabile  2019/C  410/01;  Concluziile  Consiliului  privind  gestionarea  riscurilor  în  domeniul  patrimoniului  cultural  2020/C  186/01;  Concluziile  Consiliului  privind  egalitatea  de  gen  în  domeniul  culturii;  Concluziile  Consiliului  privind  redresarea,  reziliența  și  durabilitatea  sectoarelor  culturale  și  creative  2021/C  209/03;  Concluziile  Consiliului  privind  cultura,  arhitectura  de  înaltă  calitate  și  mediul  construit  ca  elemente-cheie  ale  inițiativei  Noul  Bauhaus  european  2021/C  501  I/03;  Concluziile  Consiliului  privind  consolidarea  schimburilor  interculturale  prin  mobilitatea  artiștilor  și  a  profesioniștilor  din  sectoarele  culturale  și  creative,  precum  și  prin  multilingvism  în  era  digitală  2022/C  160/07;  Concluziile  Consiliului  privind  elaborarea  unei  strategii  europene  pentru  ecosistemul  industriilor  culturale  și  creative  2022/C  160/06;  Comunicarea  Comisiei  către  Parlamentul  European,  Consiliu,  Comitetul  Economic  și  Social  European  și  Comitetul  Regiunilor.  Spre  o  abordare  integrată  a  patrimoniului  cultural  european;  Comunicarea  comună  către  Parlamentul  European  și  Consiliu.  Către  o  strategie  pentru  relațiile  culturale  internaționale;  Comunicarea  Comisiei  către  Parlamentul  European,  Consiliu,  Comitetul  Economic  și  Social  European  și  Comitetul  Regiunilor.  O  nouă  agendă  europeană  pentru  cultură  COM/2018/267;  Cadrul  de  acțiune  european  pentru  patrimoniu  cultural;  Rezoluția  Parlamentului  European  din  20  octombrie  2021  referitoare  la  situația  artiștilor  și  la  redresarea  culturală  în  UE  2020/2261(INI);  Raportul  Parlamentului  European  privind  rolul  culturii,  educației,  media  și  sportului  în  combaterea  rasismului  2021/2057(INI);   Comunicarea  Comisiei  Orientări  UE  privind  reluarea  în  siguranță  a  activităților  în  sectoarele  culturale  și  creative  –  COVID-19  (2021/C  262/0)  Rezoluția  Consiliului  din  21  ianuarie  2002  privind  rolul  culturii  în  dezvoltarea  Uniunii  Europene  (2002/C  32/02);  Raportul  OMC  ,,Statutul  artiștilor  și  profesioniștilor  culturali  și  creativi”,  2023.  
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Finanțarea  culturii  În  scopul  fortificării  finanțării  domeniului  culturii  a  fost  creat  Fondul  național  al  culturii  (Legea  nr.  12/2024  link).  Pentru  punerea  în  aplicare  a  Convenției  UNESCO  din  2005  privind  protecția  și  promovarea  diversității  expresiilor  culturale, au  fost  dezvoltate  mai  multe  domenii  de  intervenție  ale  Fondului  național  al  culturii  în  vederea  susținerii  și  promovării  diversității  expresiilor  culturale  și  a  artiștilor,  susținerea  protejării  și  valorificării  monumentelor,  precum  și  creșterea  gradului  de  conștientizare  a  valorii  acestora  la  nivel  local,  național  și  internațional.  Cu  un  buget  record  de  28  milioane  lei,  prin  programele  Fondului  național  al  culturii   au  fost  sprijinite  161  de  proiecte  culturale  în  scopul  susținerii  inițiativelor  din  domeniul  artelor,  literaturii,  cercetării  și  formării  profesionale,  precum  și  a  programelor  de  dezvoltare  locală,  rezidență  și  mobilitate  artistică.   De  asemenea,  au  fost  operate  modificări  la  Legea  nr.  1421/2002  cu  privire  la  teatre,  circuri  şi  organizaţii  concertistice  link,  precum  și  la  actele  normative  secundare  (Hotărârea  Guvernului  nr.  16/2024)  în  vederea  creării  unui  cadru   legal  pentru  activitatea  economico-financiară  a  teatrelor,  circurilor  și  organizațiilor  concertistice,  precum  și  a  unui  sistem  de  protecție  socială  a  personalului  din  domeniu.   În  scopul  gestionării  programelor/proiectelor  culturale  și  editoriale  ale  Ministerului  Culturii  (parte  componentă  a  Fondului  național  al  culturii),  precum  și  implementării  unui  sistem  de  repartizare  a  mijloacelor  financiare  atât  instituțiilor  culturale,  cât  și  persoanelor  fizice,  dar  și  ONG-urilor  care  creează  artă,  a  fost  creat  Oficiul  Național  de  Dezvoltare  a  Culturii  link.   În  context,  măsurile  guvernamentale  de  intervenție  financiară  se  sincronizează  cu  direcția  prioritară  ,, Cultura  pentru  oameni:  creșterea  participării  culturale  și  a  rolului  culturii  în  societate”,  stipulată  în  Rezoluția  Consiliului  privind  Planul  de  lucru  al  UE  pentru  cultură  2023–2026  (2022/C  466/01)  link.  Pentru  promovarea  diversității  culturale  și  extinderea  accesului  la  activități  culturale,  în  special  în  mediul  rural,  a  fost  lansat  Programul  Național  „Acces  la  cultură”  (Hotărârea  Guvernului  nr.  212/2025 link)  cu  o  finanțare  totală  de  50  milioane  lei.  În  2025  au  fost  organizate  două  apeluri  de  proiecte,  fiind  selectate  spre  finanțare  117  de  inițiative  culturale  locale.   Datorită  Pachetului  guvernamental  ,,Spor  pentru  Moldova”,  au  fost  majorate  salariile  pentru  circa  1700  de  oameni  de  cultură,  în  medie,  cu  25%.   Ministerul  Culturii  a  luat  măsuri  proactive  pentru  a  dezvolta  și  implementa  Programul  de  formare  continuă  MANAGEMENT  ÎN  CULTURĂ,  destinat  managerilor  instituțiilor  culturale.   În  perioada  2024-2025,  10  de  participanți  au  fost  instruiți  cu  un  buget  alocat  în  sumă  de  40.000  mii  lei.    În  vederea  facilitării  accesului  tinerilor  la  produse  și  servicii  culturale,  precum  spectacole  de  teatru,  concerte,  produse  cinematografice  și  achiziții  de  cărți,  din  2022  se  implementează  Programul  Național  „Voucher  cultural”  link,  dedicat  tinerilor  în  vârstă  de  18  ani.  Până  în  prezent,  13.000  de  tineri  au  beneficiat  de  program,  achiziționând  53.000  de  produse  culturale.  În  2025,  au  fost  operate  modificări  Hotărârea  Guvernului  nr.  774/2022  prin  care  a  fost  extins  accesul  la  resurse  culturale.  Printre  principalele  noutăți  se  numără  introducerea  Voucherului  electronic  și  a  conceptului  de  platformă  privată,  menite  să  diversifice  modalitățile  de  utilizare  (aplicații  mobile  și  alte  soluții  digitale  moderne).   Prin  modificarea  Legii  culturii  nr.  413/1999  (amendarea  art.  10) link și  aprobarea  Regulamentului  cu  privire  la  modul  de  calcul,  repartizare,  utilizare  şi  evidenţă  a  transferurilor  cu  destinaţie  specială  pentru  susţinerea  tinerilor  absolvenți  din  domeniul  culturii  link au  fost  create  condiții  de  susținere  a  tinerilor  specialiști  din  domeniu .  Astfel,  din  1  iulie  2024,  o  indemnizație  unică  de  90  mii  lei  pentru  absolvenții  instituțiilor  de  învățământ  profesional  tehnic  post  secundar  și  de  120  mii  lei  pentru   absolvenții  instituțiilor  de  învățământ  superior  este  plătită  tinerilor  bibliotecari,  muzeografi  sau  artiști  care,  în  primul  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

an  după  absolvirea  instituțiilor  cu  profil  artistic,  merg  să  activeze  în  instituțiile  publice  din  domeniul  culturii  în  municipiile,  orașele  și  satele  din  țară.   În  vederea  creării  unui  mecanism  transparent,  echitabil  de  finanțare  din  mijloacele  prevăzute  în  bugetul  de  stat  pentru  susținerea  publicării  revistelor  culturale  și  editării  cărții  naționale  în  străinătate  a  fost  aprobat  Regulamentul  cu  privire  la  mecanismul  de  finanțare  pentru  traducerea  și  editarea  cărții  în  străinătate  link și  Regulamentul  cu  privire  la  mecanismul  de  finanțare  a  revistelor  culturale  din  mijloacele  bugetului  de  stat.  Efectele  introducerii  noilor  reglementări  sunt  destinate  persoanelor  juridice  și  fizice:  actorii  interesați  și  antrenați  în  domeniul  editorial  și  al  industriei  cărții  și  lecturii;  bibliotecile  publice  care  vor  avea  posibilitatea  să  beneficieze  prin  intermediul  serviciului/abonamentului  poștal  și  să-și  completeze  colecțiile  (fondurile  de  carte)  cu  circa  300  de  reviste  culturale  recepționate  cu  titlu  gratuit  din  proiectele  editoriale  ale  revistelor  culturale  câștigătoare,  precum  și  redactori,  autori,  cititori/utilizatori.  
În  2025,  a  fost  aprobat  Regulamentul  privind  desfășurarea  concursurilor  pentru  identificarea,  evaluarea  și  selectarea  proiectelor  și  programelor  de  rezidență  și  mobilitate  artistică  și  culturală link,  prevederile  acestuia  aliniindu-se  la  Concluziile  Consiliului  privind  consolidarea  schimburilor  interculturale  prin  mobilitatea  artiștilor  și  a  profesioniștilor  din  sectoarele  culturale  și  creative,  precum  și  prin  multilingvism  în  era  digitală  (2022/C  160/07).   Prin  crearea  Fondului  de  subvenționare  în  domeniul  mass-media  ( Legea  nr.  50/2024  link )  au  fost   fortificate  condițiile  de  dezvoltare  a  pluralismului  mediatic;  sprijinire  a  proiectelor  culturale,  educaționale  și  de  alfabetizare  media;  precum  și  jurnalismul  de  interes  public.  În  vederea  operaționalizării  mecanismului  de  subvenționare  în  domeniul  mass-mediei  au  fost  aprobate:  -  Regulamentul  de  organizare  și  desfășurare  a  concursului  de  selectare  a  membrilor  desemnați  de  Consiliul  de  Presă  în  Consiliul  de  experți  pentru  gestionarea  Fondului  de  subvenționare  în  domeniul  mass-media   link,  în  baza  căruia  au  fost  desemnați  cei  patru  membri  ai  acestuia  din  partea  societății  civile;  -  Regulamentului  privind  procedura  de  desemnare  a  beneficiarilor  de  subvenții,  de  alocare  și  distribuire  a  mijloacelor  Fondului,  de  monitorizare  și  evaluare  a  utilizării  subvențiilor  alocate  instituțiilor  mass-media  și  anexele  acestuia link;  -  Lista  domeniilor  prioritare  de  subvenționare  în  cadrul  Fondului  pentru  subvenționarea  mass-mediei  pentru  anul  2025 link,  care  a  introdus  o  gamă  variată  de  teme  precum  alfabetizarea  informațională  și  media,,  cultura  locală,  memoria  istorică,  incluziunea  și  coeziunea  socială  (inclusiv  produse  media  în  limbile  minorităților  naționale),  și  produse  media  locale/regionale).  Urmare  a  celor  2  concursuri  pentru  acordarea  subvențiilor  instituțiilor  mass-media,  desfășurate  pe  parcursul  anului  2025,  au  fost  selectați  23  de  proiecte  cu  un  buget  total  de  11  241  369,  2  lei.   Prin  instituirea  Fondului  Național  al  Cinematografiei  (Legea  nr.  240/2025 link)  au  fost  create  condiții  de  finanțare  constantă  a  proiectelor  cinematografice  din  bugetul  de  stat,  din  donații  și  alte  surse  legale,  inclusiv  din  profitul  Loteriei  Naționale.  Fondul  va  susține  producția  de  filme,  coproducțiile  internaționale,  distribuția,  participarea  la  festivaluri,  conservarea  și  promovarea  patrimoniului  național  de  film  filme  și  instruirea  specialiștilor  din  domeniu.  
Urmare  a  sesiunii  2025  a  Concursului  de  finanțare  a  proiectelor  cinematografice,  au  fost  selectate  câștigătoare  9  proiecte:  2  producții  naționale  de  ficțiune  și  7  coproducții  (cu  3  coproducții  mai  mult  decât  în  2024),  dintre  care,  4  coproducții  de  ficțiune  și  3  coproducții  documentare.  
Realizarea  prevederilor  Convenției  UNESCO  2005  pentru  protecția  și  promovarea  diversității  expresiilor  culturale  (ratificată  de  Republica  Moldova  în  2006)  link este  asigurată  prin  multiple  măsuri  la  nivel  național,  precum:  -  Organizarea  și  desfășurarea  anuală  a  Zilelor  Europene  ale  Patrimoniului  link -  Organizarea  și  desfășurarea  forumurilor  internaționale  dedicate  industriei  cinematografice  link  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

-  Sesiuni  teoretice  și  practice  pentru  deținătorii  publici  și  privați  de  bunuri  culturale  mobile link  -   Ateliere  practice  și  paneluri  de  discuții  organizate  și  desfășurate  în  cadrul  Forumului  Național  al  Culturii  cu  reprezentanți  ai  autorităților  publice  centrale  și  locale,  organizații  culturale,  artiști  și  experți  în  domeniul  culturii  link link ș.a.   Industriile  creative  Industriile  creative  din  Republica  Moldova  constituie  un  sector  emergent  cu  un  potențial  imens  de  a  impulsiona  dezvoltarea  economică  sustenabilă  și  de  a  consolida  coeziunea  socială.   Aprobarea  Programului  Național  de  Dezvoltare  a  Industriilor  Creative  „Moldova  Creativă”  pentru  anii  2024-2027  (Hotărârea  Guvernului  nr.  184/2024 link)  subliniază  angajamentul  strategic  al  țării  în  consolidarea  sectorului  prin  inițiative  orientate  spre  dezvoltare  și  integrare  în  contextul  global  al  economiei  creative,  precum  și  sprijină  realizarea  priorităților  stabilite  în  Acordul  de  Asociere  RM-UE  și  Programul  de  asociere  RM  –UE  2021-2027.   Programul  se  încadrează  în  obiectivele  strategice  de  integrare  europeană  ale  Republicii  Moldova,  fiind  în  concordanță  și  având  ca  prioritare  accederea  la  Programul  Uniunii  Europene  „Europa  Creativă”  și  alinierea  la  standardele  și  practicile  europene  menționate  în  Convenția  UNESCO  2005  pentru  protecția  și  promovarea  diversității  expresiilor  culturale  și  a  Rezoluției  Consiliului  privind  Planul  de  lucru  al  UE  pentru  cultură  2023–2026  (2022/C  466/01) .  Totodată,  prevederile  Programului  ,,Moldova  Creativă”  implică  alinierea  parțială  la  Concluziile  Consiliului  privind  redresarea,  reziliența  și  durabilitatea  sectoarelor  culturale  și  creative  (2021/C  209/03)  link;  Concluziile  Consiliului  privind  elaborarea  unei  strategii  europene  pentru  ecosistemul  industriilor  culturale  și  creative  2022/C  160/06  link;  Concluziile  Consiliului  privind  consolidarea  schimburilor  interculturale  prin  mobilitatea  artiștilor  și  a  profesioniștilor  din  sectoarele  culturale  și  creative,  precum  și  prin  multilingvism  în  era  digitală  (2022/C  160/07)  link; Rezoluția  Parlamentului  European  din  20  octombrie  2021  referitoare  la  situația  artiștilor  și  la  redresarea  culturală  în  UE  (2020/2261(INI))  link;  Concluziile  Consiliului  privind  egalitatea  de  gen  în  domeniul  culturii link.  
În  2025,  Republica  Moldova  a  inițiat  pentru  prima  dată  proiectul  „Indicatorii  tematici  UNESCO  pentru  cultură  în  Agenda  2030”  -  un  cadru  care  măsoară  contribuția  culturii  la  atingerea  ODD  și  sprijină  formularea  de  politici  culturale  bazate  pe  date.  Proiectul  răspunde  lipsei  unui  sistem  coerent  de  colectare  și  analiză  a  datelor  culturale,  care  a  determinat  subestimarea  rolului  culturii  în  strategiile  de  dezvoltare.  Inițiativa  este  implementată  de  UNESCO  în  parteneriat  cu  Ministerul  Culturii,  Primăria  municipiului  Cahul  și  Centrul  Artcor.  
În  scopul  implementării  politicii  sectoriale  în  domeniul  industriilor  creative,  la  nivel  național  de  asemenea  sunt  susținute  și  derulate  diverse  inițiative  și  programe,  demonstrând  angajamentul  Republicii  Moldova   față  de  susținerea  Convenției  UNESCO  2005  pentru  protecția  și  promovarea  diversității  expresiilor  culturale  și  politicile  UE  în  domeniu:   -  Platforma  digitală  ,,Creative  square” link ,  lansată  în  ianuarie  2024  (cartografierea  sistematică  a  sectorului  cultural  și  creativ  în  vederea  asigurării  accesului  la  parteneriate,  talente  și  extinderea  comunității  în  domeniu);  -  Programul  ,,Profesiile  Viitorului” link  (program  educațional  inovator  cu  specializări  în  Animație,  Game  Design  și  Producție);  -  Programul  de  stimulare  a  investițiilor  ,,373 ”  link (susținerea  IMM  –urilor  la  costuri  și  termene  de  finanțare  accesibile);  De  asemenea  sunt  promovate  măsuri  de  susținere  a  antreprenoriatului  în  industriile  creative  prin  evenimente  naționale  și  internaționale,  precum  Festivalul  Industriilor  Creative  (iunie  2025),  Digital  Poetry  Bootcamp,  NextGeneration  Young  Designers  Competition  (iunie  2025),  Voices  of  Moldova,  programul  de  rezidență  pentru  artiști  emergenți  și  participarea  la  Romanian  Design  Week  (mai  2025)  și  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Moldovan  Brands  Runway  (martie  2025).  Evenimentele  Digital  Poetry  Bootcamp,  NextGeneration  Young  Designers  Competition  și  Voices  of  Moldova  au  fost  finanțate  prin  programul  Fondului  național  al  culturii  pentru  proiecte  culturale  implementate  de  organizații  non-profit,  având  un  impact  semnificativ  asupra  ecosistemului  creativ  local  și  regional,  de  care  au  beneficiat  peste  400  de  antreprenori  și  creatori,  prin  consolidarea  capacităților  antreprenoriale  în  domenii  precum  design,  muzică,  arte  vizuale,  literatură  digitală  și  modă,  creșterea  vizibilității  naționale  și  internaționale,  precum  și  extinderea  rețelelor  de  colaborare  și  acces  la  piețe  noi.  Modificările  operate  la  unele  acte  normative  privind  activitatea  economică  independentă  a  persoanelor  fizice  (Legea  nr.  228/2025 link) aliniază  cadrul  legislativ  național  la  Concluziile  Consiliului  privind  redresarea,  reziliența  și  durabilitatea  sectoarelor  culturale  și  creative  (2021/C  209/03) link.  Amendamentele  instituie  un  cadru  modern  pentru  freelanceri  din  industriile  culturale  și  creative,  oferind  claritate  juridică  și  fiscală  prin  recunoașterea  cheltuielilor  deductibile.  Legea  stimulează  mobilitatea  profesională,  flexibilitatea  și  inovația,  facilitând  investițiile  și  integrarea  tinerilor  în  sectorul  creativ.   În  vederea  atragerii  investițiilor  străine  în  domeniul  producției  de  film  și  alte  opere  audiovizuale  a  fost  modificată   Legea  nr.  154/2018  link și  instituit  Programului  de  investiții în  domeniul  producției  de  film  și  alte  opere  audiovizuale.  Totodată,  a  fost  aprobat  Regulamentul  privind  Programul  de  investiții  în  domeniul  producției  de  film  și  alte  opere link.  Reglementările  operate  au  creat  condiții  de  finanțare  anuală  a  până  la  10  proiecte  cinematografice.  
La  02.09.2025  a  fost  semnat  Acordul  de  aderare  la  Programul  Uniunii  Europene  ,,Europa  Creativă”  în  corespundere  cu  Regulamentul  (UE)  2021/818  al  Parlamentului  European  și  al  Consiliului  din  20  mai  2021  de  instituire  a  programului  „Europa  creativă”  (2021-2027)  și  de  abrogare  a  Regulamentului  (UE)  nr.  1295/2013 link.  Acordul  deschide  noi  orizonturi  pentru  artiștii  și  organizațiile  culturale  din  țară,  care  vor  putea  accesa  finanțări  și  colaborări  la  nivel  european  începând  cu  01.01.2026.  În  context,  prin  modificarea  Codului  serviciilor  media  audiovizuale  nr.  174/2018  (Legea  nr.  221/2025 link)  a  fost  transpusă  parțial  Directiva  2010/13/UE  a  Parlamentului  European  și  a  Consiliului  din  10  martie  2010  privind  coordonarea  anumitor  dispoziții  stabilite  prin  acte  cu  putere  de  lege  sau  acte  administrative  în  cadrul  statelor  membre  cu  privire  la  furnizarea  de  servicii  mass-media  audiovizuale  (Directiva  serviciilor  mass-media  audiovizuale)  (versiune  codificată) link,   astfel  cum  a  fost  modificată  ultima  dată  prin  Directiva  2018/1808/UE  a  Parlamentului  European  și  a  Consiliului  din  14  noiembrie  2018
 2
.  
În  scopul  consolidării  imaginii  țării  pe  scena  internațională,  a  fost  aprobată  Concepția  Diplomației  Culturale  a  Republicii  Moldova  (Ordinul  comun  al  MC  și  MAE  nr.  339/2025).  Concepția  Diplomației  Culturale  se  aliniază  la  prevederile  Raportului  OMC  ,,Statutul  artiștilor  și  profesioniștilor  culturali  și  creativi”,  2023 link.,  iar  implementarea  acesteia  se  va  baza  pe  cooperarea  instituțiilor  culturale,  misiunilor  diplomatice,  mediului  academic  și  diasporei  pentru  promovarea  imaginii  Republicii  Moldova,  valorificarea  patrimoniului,  mobilitatea  artiștilor  și  dezvoltarea  parteneriatelor  internaționale.  Educație  artistică  În  conformitate  cu  prevederile  Comunicării  Comisiei  către  Parlamentul  European,  Consiliu,  Comitetul  Economic  și  Social  European  și  Comitetul  Regiunilor.  O  nouă  agendă  europeană  pentru  cultură  COM/2018/267 link,  au  fost  întreprinse  următoarele  acțiuni:   -  Aprobarea  Regulamentului  cu  privire  la  modul  de  calcul,  repartizare,  utilizare  și  evidență  a  transferurilor  cu  destinație  specială  pentru  sprijinirea  tinerilor  absolvenți  din  domeniul  culturii  (Hotărârea  Guvernului  nr.392/2024) link -  Conferința  învățământului  artistic,  organizată  de  Ministerul  Culturii  în  parteneriat  cu  Ministerul  Educației  și  Cercetării  link  -  Forumul  Național  dedicat  Școlilor  de  Muzică,  Arte  și  Arte  Plastice  link   
2
 T ranspunerea  integrală  a  Directivei  (precondiție  pentru  aderarea  la  componenta  MEDIA  a   Programului   ,,Europa  Creativă”)   este  planificată  în  PNA,  Capitolul   23.  Sistem  judiciar  și  drepturi  fundamentale.   

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

-  Modificarea  Codului  Educației  nr.  152/2014   pentru  a  integra  învățământul  artistic  în  sistemul  general  de  educație.  În  corespundere  cu  direcția  prioritară  ,,Cultura  pentru  oameni:  creșterea  participării  culturale  și  a  rolului  culturii  în  societate”  Rezoluția  Consiliului  privind  Planul  de  lucru  al  UE  pentru  cultură  2023–2026  (2022/C  466/01)  link,  în  2022,  în  scopul  dezvoltării  importanței  lecturii,  dragostei  față  de  carte  și  promovării  culturii  scrise,  a  fost  instituită  Ziua  Națională  a  Lecturii,  în  data  de  14  februarie  în  contextul  marcării  la  nivel  mondial  a  Zilei  Internaționale  a  Cititului  Împreună,  desfășurată  anual  în  primele  zile  ale  lunii  februarie.  În  acest  sens,  sunt  derulate  o  serie  de  acțiuni  culturale  majore  la  nivel  național:  
-  Proiectul  Național  de  Promovare  a  Lecturii:  Cartea  Deschisă;  -  Campania  Națională  de  promovare  a  lecturii  „Să  citim  împreună!”;   -  Salonul  Internațional  de  Carte  pentru  Copii  și  Tineret;  Salonul  Internațional  de  Carte  Bookfest  Chișinău;   -  Programul  Național  Lectura  Central;  Zilele  Literaturii  Române  la  Chișinău.   În  contextul  combaterii  dezinformării,   discursurilor  de  incitare  la  ură  și  a  știrilor  false  și  îmbunătățirii  alfabetizării  mediatice  a  fost  aprobat  Planului  interministerial  de  integrare  а  acțiunilor  de  Alfabetizare  Inf о rm а ți о n а lă  și  Media  (AIM)  în  р l а nuril е  de  acțiuni  ale  instituțiilor  de  stat  relevante  ре ntru  anii  2024  –  2026 link  Planul  se  aliniază  la  domeniile  prioritare  ale  UE,  stipulate  în  Rezoluția  Consiliului  privind  Planul  de  lucru  al  UE  pentru  cultură  2023–2026  (2022/C  466/01)  și  are  ca  scop  sporirea  nivelului  de  alfabetizare  informațională  și  media  a  cetățenilor  Republicii  Moldova,  asigurând  acces  la  educație  formală  și  informală  pentru  toate  vârstele,  inclusiv  pentru  minorități  lingvistice  și  etnice,  grupuri  vulnerabile  și  persoane  cu  nevoi  speciale.  În  perioada  2024–2025,  Biblioteca  Națională  a  Republicii  Moldova  și  Biblioteca  Națională  pentru  Copii  „Ion  Creangă”  au  desfășurat  peste  170  de  activități  dedicate  siguranței  online,  gândirii  critice  și  combaterii  dezinformării,  cu  peste  2.600  de  participanți.  Rețeaua  EMI  s-a  extins  la  20  de  formatori  naționali,  125  regionali  și  60  de  servicii  instituționalizate,  consolidând  rolul  bibliotecilor  ca  platforme  educaționale  pentru  responsabilitate  informațională  și  digitalizare  culturală.  Totodată,  în  2025,  numeroase  proiecte  media  au  vizat  educația  informațională,  reflectând  interesul  tot  mai  mare  pentru  formarea  unei  culturi  informaționale  echilibrate.  
Republica  Moldova  susține  rolul  culturii,  educației  și  media  în   combaterea  rasismului,  așa  cum  este  prevăzut  și  în  Raportul  Parlamentului  European  privind  rolul  culturii,  educației,  media  și  sportului  în  combaterea  rasismului  2021/2057(INI)  link).  Art.  11  alin.  (2)  din  Codul  serviciilor  media  audiovizuale  nr.  117/2018 link  prevede  interzicerea  programelor  audiovizuale  ,,suceptibile  d e  a  propaga,  incita,  promova  sau  justifica  ura  rasială,  xenofobia,  antisemitismul  sau  alte  forme  de  ură  fondate  pe  intoleranţă  sau  pe  discriminarea  pe  criterii  de  sex,  de  rasă,  de  naţionalitate,  de  religie,  de  dizabilitate  sau  de  orientare  sexuală”.  Totodată,  sunt  dezvoltate  și  promovate  diverse  inițiative  și  evenimente  cultural-educative,  menite  să  combată  rasismul:  -  dezvoltarea  și  aplicarea  mecanismului  de  sprijin  pentru  proiectele  asociațiilor  obștești  pe  dimensiunea  ,,minorităților  naționale”  (Ordinul  ministrului  culturii  nr.  13/2024);  -  implementarea  Programului  național  privind  asigurarea  respectării  drepturilor  omului  pentru  anii  2024-2027  (Hotărârea  Guvernului   nr.  164/2024);  -  implementarea  programelor  de  sprijinire  și  promovare  a  formelor  de  exprimare  culturală  a  minorităților  naționale,  inclusiv  măsuri  de  creștere  a  accesului  la  produse  și  servicii  culturale  (Proiectul  transfrontalier  Ucraina-Moldova:  O  abordare  multisectorială  pentru  copiii  și  adolescenții  afectați  de  război,  implementat  cu  sprijinul  organizației  WeWorld  Moldova  și  al  Teatrului  Republican  de  Păpuși  "Licurici");  -  organizarea  evenimentelor  culturale  la  nivel  național  și  regional  care  facilitează  schimbul  de  experiență  și  cunoștințe  între  minoritățile  locale  și  naționale  și  comunitățile  de  migranți  (Festivalul  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Național  ,,Zilele  Europene  ale  Culturii  Evreiești”  în  Moldova;  diverse  evenimente  dedicate  comemorării  genocidului  romilor  în  timpul  celui  de-al  Doilea  Război  Mondial;  comemorarea  victimelor  Holocaustului).   Modificările  operate  la  Regulamentul  de  organizare  și  funcționare  a  casei  de  cultură  (Hotărârea  Guvernului  nr.  560/2025 link),  au  introdus  claritate  și  reguli  metodologice  aprobate  de  Ministerul  Culturii,  pentru  o  mai  bună  gestionare  și  transparență  a  activităților  culturale,  facilitarea  modernizării  managementului  și  responsabilizarea  decizională.   Patrimoniu  cultural   Cu  referire  la  Comunicarea  Comisiei  către  Parlamentul  European,  Consiliu,  Comitetul  Economic  și  Social  European  și  Comitetul  Regiunilor.  Spre  o  abordare  integrată  a  patrimoniului  cultural  european  link,  Republica  Moldova  dispune  de  un  cadru  normativ  divers,  care  reglementează  protecția  și  valorificarea  acestuia,  prevederile  legale  fiind  actualizate  continuu  pentru  a  asigura  o  protecție  mai  eficientă  în  fața  schimbărilor  globale:  -  Legea  nr.1530/1993  privind  ocrotirea  monumentelor;  -  Legea  nr.218/2010  privind  protejarea  patrimoniului  arheologic;  -  Legea  nr.144/2024  pentru  aprobarea  Registrului  arheologic  național;  -  Legea  nr.192/2011  monumentelor  de  for  public;  -  Legea  nr.148/2018  privind  aprobarea  Registrului  național  al  monumentelor  de  for  public;  -  Legea  muzeelor  nr.  262/2017;  -   Legea  nr.  58/2012  privind  protejarea  patrimoniului  cultural  imaterial;  -  Legea  nr.  280/2011  privind  protejarea  patrimoniului  cultural  naţional  mobil;  -  Strategia  de  dezvoltare  a  Serviciului  de  evidență  și  circulație  a  bunurilor  culturale  mobile  pentru  perioada  2023-2025;  -   Legea  nr.  161/2017  privind  regimul  mormintelor  şi  operelor  comemorative  de  război.   Cu  toate  acestea,  resursele  financiare,  capacitățile  administrative  și  de  infrastructura  rămân  a  fi  limitate.  Cu  referire  la  patrimoniul  cinematografic,  este  de  menționat  ratificarea  Convenției  Consiliului  Europei  pentru  protecția  patrimoniului  audiovizual  și  a  Protocolului  ei  (Legea  nr.  189/2024)  link prin  care  va  fi  încurajată  promovarea  patrimoniului  cultural  și  audiovizual  distinct  al  Republicii  Moldova,  pentru  a  fi  recunoscut  și  apreciat  la  nivel  internațional,  intensificarea  eforturilor  de  restaurare  și  conservare  a  materialelor  audiovizuale,  precum  și  facilitarea  accesului  la  patrimoniul  cultural  prin  diverse  platforme  digitale.   Totodată,  în  2024  a  fost  creată  Arhiva  Națională  de  Film  (Hotărârea  Guvernului  nr.  664/2024  link)  precum  și  a  fost  aprobat  Nomenclatorul  serviciilor  prestate  de  către  Centrul  Național  al  Cinematografiei  prin  Arhiva  Națională  de  Film,  dar  și  Metodologia  de  calculare  a  tarifelor  pentru  lucrările  și  serviciile  aferente  prestate.   Cu  referire  la  Concluziile  Consiliului  privind  gestionarea  riscurilor  în  domeniul  patrimoniului  cultural  2020/C  186/01 link,  anual,  la  nivel  național  sunt  organizate  și  desfășurate  o  serie  de  evenimente  dedicate  patrimoniului  cultural,  menite  să  asigure  sensibilizarea  și  comunicarea  eficientă  și  pozitivă  cu  publicul:  -  Ziua  Internațională  a  Monumentelor  și  Siturilor;  -  Ziua  Națională  a  Portului  Popular;  -  Ziua  Internațională  a  Muzeelor  și  Noaptea  Europeană  a  Muzeelor;  -  Zilele  Patrimoniului  European;  -  Târgul  Național  al  Covorului  ,,Covorul  Dorului”.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

De  asemenea,  există  mai  multe  programe  TV  care  se  concentrează  pe  patrimoniul  cultural,  istorie  și  tradiții,  promovând  astfel  conștientizarea  importanței  conservării  și  valorificării  patrimoniului  național  link  
În  scopul  valorificării  culturii  memoriei  a  fost  aprobat  Planul  de  acțiuni  pentru  anii  2025–2028  privind  promovarea  culturii  memoriei  victimelor  represiunilor  politice  comise  de  către  regimul  totalitar  comunist  pe  teritoriul  Republica  Moldova  în  perioada  1917–1989 link.  Planul  urmărește  consolidarea  rezilienței  sociale,  educația  pentru  drepturile  omului  și  promovarea  unei  societăți  democratice  bazate  pe  dialog  intercultural  și  respect  pentru  diversitate  în  corespundere  cu  Convenția  UNESCO  2005  pentru  protecția  și  promovarea  diversității  expresiilor  culturale  și  a  Rezoluției  Consiliului  privind  Planul  de  lucru  al  UE  pentru  cultură  2023–2026  (2022/C  466/01) .  
În  Republica  Moldova,  problema  coerenței  politicilor  pentru  o  arhitectură  de  înaltă  calitate  și  un  mediu  construit  durabil  (conform  Concluziilor  Consiliului  privind  cultura,  arhitectura  de  înaltă  calitate  și  mediul  construit  ca  elemente-cheie  ale  inițiativei  Noul  Bauhaus  european  2021/C  501  I/03   link)  reprezintă  încă  un  domeniu  în  curs  de  dezvoltare.  În   acest  context,  este  de  menționat  că  în  cadrul  Ministerului  Culturii  își  desfășoară  activitatea  Consiliul  Național  al  Monumentelor  Istorice  (CNMI),  precum  și  Consiliul  Național  al  Monumentelor  de  For  Public.  Un  pas  important  în  creșterea  transparenței  activității  CNMI  și  fortificarea  mecanismelor  de  control  a  fost  realizat  prin  aprobarea  Regulamentului  de  organizare  și  funcționare  (Hotărârea  Guvernului  nr.  116/2025 link),  sporind  responsabilitatea  decizională  și  îmbunătățirea  managementului  și  guvernanței  patrimoniului  cultural  național.   În  vederea  reorganizării  sistemului  instituțional  în  domeniul  circulației  bunurilor  culturale  mobile,  în  conformitate  cu  recomandările  UNESCO,  a  fost  creat  Serviciul  de  evidență  și  circulație  a  bunurilor  culturale  mobile  link.  Totodată,  în  scopul  extinderii  accesului  la  oportunități  și  activități  culturale  și  facilitarea  circulației  ilicite  a  bunurilor  culturale  mobile  (alinarea  parțială  a  Comunicării  Comisiei  către  Parlamentul  European,  Consiliu,  Comitetul  Economic  și  Social   European  și  Comitetul  Regiunilor   privind  Planul  de  Acțiuni  al  UE  împotriva  traficului  de  bunuri  culturale  link)   a  fost  aprobat  Regulamentul  de  circulație  a  bunurilor  culturale  mobile,  care:  -  transpune  parțial  (transpune  art.  1;  art.  2;  art.  4;  art.  9  și  Anexa  I,  Secțiunea  A)  Regulamentul  (CE)  nr.  116/2009  al  Consiliului  din  18  decembrie  2008  privind  exportul  bunurilor  culturale  (versiune  codificată),  CELEX  32009R0116,  publicat  în  Jurnalul  Oficial  al  Uniunii  Europene,  L  nr.  39  din  10  februarie  2009;  -  transpune  art.  3  (3)  (5);  art.  4;  art.  5  (a)  și  (c);  art.  6  (1);  art.  6  (2)  (a)  și  (b);  art.  6  (4)  și  (5);  art.  7  (b);  art.  8  (1);  art.  9  (1)  și  (2)  din  Regulamentul  de  punere  în  aplicare  (UE)  nr.  1081/2012  al  Comisiei  din  9  noiembrie  2012  pentru  Regulamentul  (CE)  nr.  116/2009  al  Consiliului  privind  exportul  bunurilor  culturale  (text  codificat),  CELEX  32012R1081,  publicat  în  Jurnalul  Oficial  al  Uniunii  Europene,  L  nr.  324  din  22  noiembrie  2012.  Modificările  operate  la  Legea  nr.  280/2011  privind  protejarea  patrimoniului  cultural  mobil  (Legea  nr.  108/2025 link)  au  consolidat  protecția  patrimoniului  cultural  mobil  prin  alinierea  la  standardele  UE,  fortificarea  competențelor  Ministerului  Culturii  și  clarificarea  procedurilor  de  evidență,  recuperare  și  prevenire  a  traficului  ilicit  de  bunuri  culturale.  Amendamentele  la  Legea  nr.  280/2025  transpun:  –  art.  1  și  Anexa  I  secțiunea  A  din  Regulamentul  (CE)  nr.  116/2009  al  Consiliului  din  18  decembrie  2008  privind  exportul  bunurilor  culturale  (versiune  codificată),  publicat  în  Jurnalul  Oficial  al  Uniunii  Europene  L  39  din  10  februarie  2009,  CELEX:  32009R0116;  –  parțial  art.  1–6,  8–12,  14,  16  și  17  din  Directiva  2014/60/UE  a  Parlamentului  European  și  a  Consiliului  din  15  mai  2014  privind  restituirea  bunurilor  culturale  care  au  părăsit  ilegal  teritoriul  unui  stat  membru  și  de  modificare  a  Regulamentului  (UE)  nr.  1024/2012  (reformare)  (Text  cu  relevanță  pentru  SEE),  astfel  cum  a  fost  rectificată  prin  Rectificarea  la  Directiva  2014/60/UE  a  Parlamentului  European  și  a  Consiliului  din  15  mai  2014  privind  restituirea  obiectelor  culturale  care  au  părăsit  ilegal  teritoriul  unui  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

stat  membru  și  de  modificare  a  Regulamentului  (UE)  nr.  1024/2012,  publicată  în  Jurnalul  Oficial  al  Uniunii  Europene  L  159  din  28  mai  2014,  CELEX:  32014L0060.  Prevederile  netranspuse  vor  fi  aplicabile  pentru  Republica  Moldova  după  data  aderării.  
Cu  referire  la  Regulamentul  de  punere  în  aplicare  (UE)  2021/1079  al  Comisiei  din  24  iunie  2021  de  stabilire  a  unor  norme  detaliate  pentru  punerea  în  aplicare  a  anumitor  prevederi  ale  Regulamentului  (UE)  2019/880  al  Parlamentului  European  și  al  Consiliului  privind  introducerea  și  importul  bunurilor  culturale link,  acesta  nu  este  transpus  în  legislația  națională,  transpunerea  parțială  urmând  a  fi  realizată  prin  modificarea  Hotărârii  Guvernului  nr.  470/2023  pentru  punerea  în  aplicare  a  prevederilor  Legii  nr.  280/2011  privind  protejarea  patrimoniului  cultural  național  mobil
 3
.  Prevederile  netranspuse  ale  Regulamentului  vor  fi  aplicabile  pentru  Republica  Moldova  după  data  aderării.  
 În  perioada  01-03.04.2025,  la  Chișinău,  a  avut  loc  Training-ul  Regional  UNESCO  privind  combaterea  traficului  ilicit  de  bunuri  culturale,  organizat  sub  egida  UNESCO.  Evenimentul  a  reunit  experți  și  oficiali  din  România,  Ucraina,  Polonia,  Ungaria,  Slovacia  și  Republica  Moldova,  reprezentând  un  pas  concret  în  sprijinul  patrimoniului  cultural  ucrainean  și  al  promovării  păcii  și  dialogului  intercultural.  Ca  urmare,  au  beneficiat  de  instruire  42  participanți.  
În  octombrie  2025,  a  fost  lansată  a  2-a  ediție  Programului  de  Microcalificare  în  Managementul  Patrimoniului  Cultural  Mobil   (pentru  perioada  octombrie  -decembrie).  Programul  este   organizat  de  către  Serviciul  de  Evidență  și  Circulație  a  Bunurilor  Culturale  Mobile  în  parteneriat  cu  Ministerul  Culturii  și  USM.  Acesta  urmărește  dezvoltarea  competențelor  necesare  în  prevenirea  traficului  ilicit  de  bunuri  culturale  și  gestionarea  patrimoniului  cultural  mobil.  La  moment,  beneficiază  de  acest  program  reprezentanți  din   muzeele  locale,  APL  I  și  APL  II,  Serviciul  Vamal  al  Republicii  Moldova,  PCCOCS  și  Inspectoratul  General  de  Poliție.   Turism  cultural  Luând  în  considerare  faptul  că  atât  la  nivelul  UE,  cât  și  la  nivel  global,  este  recunoscut  într-o  măsură  din  ce  în  ce  mai  mare  rolul  dezvoltării  sectorului  turistic  în  redresarea  și  creșterea  economică  și  în  contextul  includerii  turismului  în  domeniile  naționale  strategice  prioritare,  a  fost  ratificat  Acordul  parțial  extins  al  rutelor  culturale  europene link 
  
Accederea  la  Acord  va  contribui  la  conservarea  unui  patrimoniu  divers  prin  itinerare  turistice  tematice,  alternative  și  proiecte  culturale.  La  data  de  20.04.2023,  Acordul  Parțial  Extins  a  intrat  în  vigoare  pentru  Republica  Moldova,  contribuind  astfel  la  crearea  condițiilor  de  promovare  a  țării  ca  destinație  turistică.   În  2021,  Republica  Moldova  a  aderat  la  Ruta  cultural-turistică  a  Bisericilor  din  Lemn   care  cuprinde  și  România,  precum  și  la  Ruta  Meșteșugarilor.  Ruta  Bisericilor  din  Lemn  din  România  și  Republica  Moldova  include  183  de  lăcașe  de  cult  din  România  și  7  biserici  de  lemn  din  RM,  având  drept  scop  dezvoltarea  turismului  religios.  Ruta  Meșteșugarilor  este  destinată  promovării  și  valorificării  a  20  de  meșteri  populari  din  14  localități  din  diferite  regiuni  ale  RM,  care  dispun  de  diverse  abilități:  sculptură  în  lemn,  sculptură  în  metal,  țesut  la  război,  costumelor  naționale  ș.a.  link        
1.2  Cadrul  Administrativ  Implementarea  acquis-ului  la  capitolul  26  Educație  și  Cultură   pe  dimensiunile  –  Tineret,  Sport  și  Cultură  este  în  primul  rând  competența  directă  a  Ministerului  Educației  și  Cercetării  și  a  Ministerului  Culturii.  Autoritățile  la  nivel  central  responsabile  de  sectoare  sunt  Guvernul  Republicii  Moldova,  care  aprobă  politicile  de  stat  în  domeniu:  
3
 Acțiune  planificată  în  PNA,  Capitolul  29.  Uniunea  Vamală,  Anexa  A.   

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Ministerul  Educației  și  Cercetării ,  elaborează  politici  sectoriale  în  domeniile  tineret  și  sport,  iar  agențiile  subrdonate,  federațiile  sportive   sunt  responsabile  de  implementarea  politicilor.    Personalul:  efectiv  limită   a  Ministerului  Educației  și  Cercetării   –  123   /  angajați  –  90.    Ministerul  Culturii ,  elaborează  politici  sectoriale  în  domeniul  cultură  și  patrimoniu  național,  turism  și  mass-media,  instituțiile   publice  concertistice,  teatrale,  bibliotecile,  muzeele,  instituțiile  publice  din  domeniile  educației,  cercetării  și  inovării,  precum  și  autoritățile   administrației  publice  locale  de  nivelul  I  și  II  fiind  entitățile  implementatoare.  Personal  efectiv  limită  –  54   /  angajați  –  46.   
Implementarea  politicilor  în  domeniu  se  realizează  și  prin  intermediul  mai  multor  agenții  de  implementare,  precum:     ●  Agenția  Națională  pentru  Dezvoltarea  Programelor  și  Activităților  pentru  Tineret  coordonează  implementarea  programelor  și  serviciilor  de  stat  în  domeniul  tineretului.   Personal:   efectiv  limită  –16  /  angajați  –  10;   ●  Centrul  pentru  Tehnologii  Informaționale  în  Educație   (CTICE),  care  coordonează  aspectele  legate  de  formarea  competențelor  digitale  și  asigură   funcționalitatea  sistemelor  IT;  ●  Federațiile  Sportive;   ●  Oficiul  Național  de  Dezvoltare  a  Culturii  (ONDC)  gestionează  Fondul  național  al  culturii  și  selectează  proiectele  culturale  și  editoriale  care  vor  fi  finanțate  din  bugetul  de  stat.   Personal:   efectiv  limită  –22  /  angajați  –  11;  ●  Centrul  Național  de  de  Cultură  Tradițională  (CNCT)  asigură  aplicarea  politicilor  de  protejare  în  teritoriu,  în  special  în  comunitățile  purtătoare  de  patrimoniu,  susține  prin  măsuri  concrete  viabilitatea  patrimoniului  cultural  imaterial  şi  transmiterea  lui  către  tânăra  generație,  inventariază  elementele  acestuia,  conservând  informațiile  pe  diverse  suporturi  moderne  Personal:   efectiv  limită  –31  /  angajați  –  25;  ●  Camera  Națională  a  Cărții  (CNC)  constituie,  dezvoltă,,  administrează,   cercetează  și  conservează  patrimoniul  documentar  național;   Personal:   efectiv  limită  –29  /  angajați  –  27;  ●  Centrul  Național  al  Cinematografiei  (CNC)  implementează  politica  de  stat  în  domeniul  cinematografiei,  protejează,  dezvoltă  și  pune  în  valoare  patrimoniul  cinematografiei  naționale;  Personal:   efectiv  limită  –16  /  angajați  –  10;  ●  Serviciul  de  evidență  și  circulație  a  bunurilor  culturale  mobile  (SECBCM)  responsabil  de  evidența  patrimoniului  cultural  mobil  și  de  circulația  bunurilor  culturale  mobile;  Personal:   efectiv  limită  –7  /  angajați  –  5;  ●  Institutul  Patrimoniului  Cultural  (IPC)  organizează  și  desfășoară  cercetări  în  domeniile  arheologie,  etnologie  și  studiul  artelor;  Personal:   efectiv  limită  –43  /  angajați  –  43;  ●  Agenţia  de  Inspectare  a  Monumentelor  (AIM)  inspectează  pe  teren  monumentele  de  istorie,  artă  şi  arhitectură  şi  zonele  lor  de  protecţie,  precum  şi  asigură  controlul/supravegherea  respectării  prevederilor  legislaţiei  în  vigoare  în  domeniul  ocrotirii  monumentelor;  Personal:   efectiv  limită  –7/  angajați  –  5;  ●  Agenţia  Naţională  Arheologică  (ANA)  activează  în  scopul  implementării  politicii  de  stat  în  domeniul  protejării  şi  valorificării  patrimoniului  arheologic;  Personal:   efectiv  limită  –16  /  angajați  –  16;  ●  Oficiul  Național  al  Turismului  (ONT)   coordonează  și  organizează  activitățile  orientate  spre  dezvoltarea  și  promovarea  turismului  receptor  și  intern,  conform  strategiilor  și  programelor  aprobate  de  Guvern;  Personal:   efectiv  limită  –25  /  angajați  –  13.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

În  procesul  de  elaborare  a  politicilor  în  domeniile  ce  țin  de  capitolul  de  negocieri  26,  domeniile  tineret,  sport  și  cultură   sunt  implicate  și  alte  ministere:   
●  Ministerul  Finanțelor,  care  aprobă  Cadrul  bugetar  pe  termen  mediu  și  Legea  bugetului  de  stat;  ●  Ministerul  Muncii  și  Protecției  Sociale,  angajabilitatea  tinerilor   inserția  pe  piața  muncii;    ●  Ministerul  Afacerilor  Interne,  Ministerul  Apărării,  Ministerul  Sănătății  și  Ministerul  Agriculturii  și  Industriei  Alimentare,  Ministerul  Dezvoltării  Economice  și  Digitalizării,  în  comun  cu  care  se  realizează  o  serie  de  proiecte  comune  pentru  tineri;   
Complexitatea  reformelor  ce  vizează  aspectele  de  integrare  europeană  denotă  necesitatea  stringentă  de  a  crește  capacitățile  umane  ale  acestor  instituții,  precum  și  a  instituțiilor  din  subordinea  acestora.    
2.  Planuri  de  viitor   
II.1  Planuri  legislative,  tineret    ●  Cadrul  normativ  secundar  pentru  implementarea  noii  Legi  cu  privire  la  activitatea  de  voluntariat;  ●  Hotărârea  de  Guvern  pentru  aprobarea  Programului  de  implementare  a  Strategiei  Tineret  2030  pentru  perioada  2027-2030;  ●  Pilotarea  unui  program  pentru  implicarea  tinerilor  în  consultări  privind  politicile  locale,  regionale,  naționale  și  europene  (Dialogul  cu  Tinerii).  
II.2  Planuri  legislative,  sport     
Pentru  alinierea  sectorului  sport  la  rigorile  și  actele  UE,  în  plan  legislativ,  vor  fi  aprobate:  
●  Ordin  al  ministrului  cu  privire  la  organizarea  și  funcționarea  cluburilor  sportive;  ●  Ordin  al  ministrului  cu  privire  la  organizarea  și  funcționarea  federațiilor  sportive  naționale;  ●  Hotărârea  Guvernului  cu  privire  la  aprobarea  Programului  de  implementare  a  Strategiei  Sport  2030  pentru  perioada  2026-2028;  ●  Hotărârea  de  Guvern  cu  privire  la  aprobarea  Regulamentului  de  funcționare  a                        Sistemului  Informațional  de  Management  al  Datelor  din  domeniul  Sport.   
II.3  Planuri  legislative,  cultură   Pentru  alinierea  sectorului   cultură  la  acquis  UE,  la  nivel  de  politici  publice,  vor  fi  aprobate :  ●  Programul  de  implementare,  pentru  anii  2026-2030  a  Strategiei  pentru  cultură  și  patrimoniu  2025  -  2035.   Totodată,  urmează  a  fi  aprobate  mai  multe  acte  normative  în  următoarele  domenii:   Domeniul  arte,  industrii  creative  și  educație  artistică:   ●  Adoptarea  Legii  privind  Statutul  omului  de  creație;  ●  Modificarea  Hotărârii  de  Guvern   nr.  846/2015  privind  punerea  în  aplicare  a  prevederilor  Legii  nr.  116/2014  cinematografiei;  ●  Adoptarea  Legii  privind  aderarea  la  Fondul  cultural  european  „Eurimages”;  ●  Adoptarea  Hotărârii  de  Guvern  cu  privire  la  aprobarea   Metodologiei  de  stabilire  și  plată  a  subvențiilor  din  bugetul  de  stat  pentru  teatrele,  circurile  și  organizațiile  concertistice  de  drept  public;  ●  Adoptarea  Hotărârii  de  Guvern  privind  procedurile  de  acordare  a  indemnizațiilor  de  merit  și  Regulamentul  de  funcționare  a  Comisiei  Naționale  pentru  acordarea  indemnizației  de  merit;  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

●   Emiterea  Ordinului  cu  privire  la  aprobarea  Registrului  artiștilor  liber  –  profesioniști;    Domeniul  patrimoniu  cultural:  ●  Adoptarea   Legii  privind  protejarea  monumentelor  istorice;  ●  Adoptarea  Legii  privind  crearea  Fondului  național  pentru  protejarea  patrimoniului  cultural  imobil;  ●  Adoptarea  Hotărârii  de  Guvern  cu  privire  la  aprobarea  Conceptului  Sistemului  Informațional  de  interoperabilitate  a  bazelor  de  date  în  domeniul  bunurilor  culturale  mobile.  În  contextul  reformei  instituționale  în  domeniul  patrimoniului  cultural,  urmează  a  fi  întreprinse  următoarele  acțiuni:  
●  Adoptarea  Hotărârii   de  Guvern  cu  privire  la  organizarea  și  funcționarea  Institutului  Patrimoniului  Cultural;  ●  Adoptarea  Hotărârii  de  Guvern  cu  privire  la  organizarea  și  funcționarea  Agenției  de  Inspectare  a  Monumentelor.   Turism  cultural  ●  Aprobarea  Ghidului  de  dezvoltare  a  rutelor  culturale  la  nivel   european.  Aprobarea  Ghidului  va  asigura  un  cadru  clar  și  practic  pentru  crearea  și  dezvoltarea  rutelor  culturale,  cu  un  accent  special  pe  alinierea  la  standardele  europene.  Acest  obiectiv  este  esențial  pentru  a  facilita  cooperarea  transfrontalieră,  promovarea  patrimoniului  cultural  și  stimularea  dezvoltării  turistice  durabile.  
2.1   Implementarea  acquis-ului  și  consolidarea  capacităților  administrative,  tineret    Acțiunile  de  implementare  a  politicilor  în  domeniul  tineretului  se  vor  axa  pe:    ●  Pilotarea  modelului  Eu  Youth  Dialogue  în  Republica  Moldova  prin:  elaborarea  și  implementarea  unui  Program  de  pilotare,  operaționalizarea  unui  Grup  Național  pe  Tineret  și  realizarea  unor  sesiuni  de  informare  pentru  consolidarea  capacităților,  precum  și  realizarea  unor  Forumuri  anuale  de  dialog  pentru  tineret;   ●  Crearea  Centrului  de  Resurse  și  Cercetare  în  domeniul  tineret  pe  lângă  Agenția  Națională  pentru  Dezvoltarea  Programelor  și  Activității  de  Tineret,  care  de  asemenea  va  fi  axat  pe  consolidarea  capacităților  tinerilor;   ●  Elaborarea  și  aprobarea  cadrului  de  referință  a  competențelor  dobândite  în  cadrul  programelor  de  voluntariat  ●  Consolidarea  capacităților  instituționale  ale  Centrelor  de  Tineret  din  țară.   ●  Implementarea  Programului  Guvernamental  „Programul  de  dezvoltare  a  Centrelor  de  tineret  2030”;   ●  Elaborarea  Programului  de  suport  pentru  structurile  de  autoguvernanță  studențești  ●  Implementarea  Programului  de  suport  pentru  consolidarea  Consiliilor  elevilor.   2.2  Implementarea  acquis-ului  și  consolidarea  capacităților  administrative,  sport     
În  domeniul  Sportului  activitățile  de  implementare  se  vor  axa  pe:   
●  Promovarea  sportului  pentru  toți  și  a  modului  sănătos  de  viață  prin  organizarea  unei  serii  de  evenimente  internaționale  și  naționale  precum:  ”Săptămâna  Europeană  a  Sportului”,   „Săptămâna  mișcării  în  Republica  Moldova”  ;   Forumul   Sportiv  al  Republicii  Moldova;   

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

●  Actualizarea  cadrului  normativ  secundar  în  domeniul  sportului  pentru  alinierea  la  prioritățile  Agendei  Europene  în  domeniul  sportului  prin   aprobarea  Contractului  și  Acordurilor  de  colaborare  cu  Federațiile  sportive;  aprobarea  Foii  de  parcurs  cu  privire  la  integrarea  obiectivelor  de  dezvoltare  durabilă  în  domeniul  sportului  de  masă;   ●  Fortificarea  activității  Comisiei  consultative  pe  lângă  Ministerul  Educației  și  Cercetării  cu  privire  la  politicile  și  programele  guvernamentale  de  sport  de  masă/mod  sănătos  de  viață/manipulări  în  sport;  .  ●  Operaționalizarea  Platformei  Naționale  pentru  Integritate  în  Sport  ●  Dezvoltarea  și  implementarea  programului  de  profesionalizare  și  creștere  a  competențelor  antrenorilor.   
2.3.  Implementarea  acquis-ului  și  consolidarea  capacităților  administrative,  cultură    În  vederea  realizării  Programului  de  implementare,  pentru  anii  2026-2030,  a  Strategiei  pentru  cultură  și  patrimoniu  2025  -  2035  și  a  Programului  ,,Europa  Creativă”  va  fi  asigurată:  
●  Implementarea   programelor  de  traduceri,  editare  a  cărții  și  revistelor  culturale  în  vederea  susținerii  industriei  cărții  și  lecturii  publice;  ●  Implementarea  programelor  de  dezvoltare  culturală  locale;  ●  Implementarea  programului  de  sprijin  pentru  organizațiile  necomerciale  în  promovarea  și  realizarea  proiectelor  culturale,  inclusiv  pentru  reprezentanții  diasporei;  ●  Susținerea  sectorului  independent  prin  sisteme  de  bună  guvernare,  cadru  normativ  și  de  politici  comun;  ●  Crearea  și  operaționalizarea  Biroului  Europa  Creativă;  ●  Integrarea  centrelor  de  excelență  și  inovații  din  sectorul  industriilor  creative  la  rețeaua  europeană  European  Creative  Hubs  Network  pentru  programe  de  mobilitate  și  dezvoltare  creativă;  ●  Crearea  unui  mecanism  de  subvenționare  pentru  teatre,  circuri  și  organizații  de  concerte  de  drept  public;  ●  Instituirea  și  operaționalizarea  unei  platforme  integrate  de  gestionare  a  fondurilor  publice  pentru  cultură;   De  asemenea,  va  fi  asigurată:  
●  Dezvoltarea  și  promovarea   cooperării  culturale  cu  țările  partenere  prin  activități  de   diplomație  culturale;  ●  Susținerea  activităților  creative  ale  artiștilor  independenți;   ●  Organizarea  și  desfășurarea   concursului  proiectelor  pentru  accesarea  programelor  de  rezidență  și  mobilitate  artistică  și  culturală   prin  intermediul  Fondului  național  al  culturii;  ●  Organizarea  concursului  proiectelor  pentru  accesarea  programelor  de  rezidență  și  mobilitate  artistică  și  culturală   prin  intermediul  Fondul  național  al  culturii;  ●  Modernizarea  programelor  de  formare  profesională  continuă  pentru  artiști  și  manageri  culturali  în  conformitate  cu  standardele  europene.  
În  domeniul  cinematografic,  se  preconizează:  
●  Inventarierea  patrimoniului  cinematografic;  ●  Crearea  Cinematecii  de  Film;  ●  Promovarea  patrimoniului  cinematografic  național;  ●  Susținerea  distribuției  cinematografice  prin  intermediul  Platformei  „Europa  Cinemas”  ●  Crearea  bazei  de  date  a  patrimoniului  cinematografic;  ●  Digitalizarea  patrimoniului  cinematografic  național;  ●  Integrarea  patrimoniului  cinematografic  național   în  circuitul  patrimoniului  audiovizual  european;  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

●  Integrarea  patrimoniului  cinematografic  național  în  activități  educative;  ●  Promovarea  producțiilor  cinematografice  prin  intermediul  Platformei  „Europa  Cinemas”;  ●  Aderarea  la  EFAD  (Agenția  Europeană  a  Fondurilor  de  Film)  și  promovarea  cinematografiei  autohtone  prin  parteneriate;  ●  Cofinanțarea  producțiilor  cinematografice  naționale  prin  intermediul   Fondul  cultural  european  „Eurimages”.  
În  domeniul  patrimoniului  cultural:  
●  Dezvoltarea  sistemului  informațional  de  interoperabilitate  a  bazelor  de  date  în  domeniul  bunurilor  culturale  mobile;  ●  Dezvoltarea  S.I.  „Inventarul  monumentelor”;  ●  Elaborarea  programelor  de  formare  profesională  continuă  în  domeniul  patrimoniului  cultural  inclusiv  pentru  specialiștii  implicați  în  reabilitarea  monumentelor  istorice  (arhitecți,  ingineri  etc.),  precum  și  pentru  reprezentanții  structurilor  de  forță  implicați  în  prevenirea  și  combaterea  traficului  ilicit  de  bunuri  culturale  și  specialiștii  din  domeniul  patrimoniului  cultural   responsabili  de  gestionarea   bunurilor  culturale;  ●  Digitalizarea  patrimoniului  cultural  și  valorificarea  acestuia  prin  soluții  digitale  interactive,  precum  și  utilizarea  tehnologiilor  digitale  în  proiectarea  și  prezentarea  expozițiilor  muzeale,  pentru  facilitarea  accesului,  interpretării  și  participării  publicului;          ●  Inventarierea  monumentelor  istorice  în  scopul  monumentelor  istorice  în  scopul  identificării  celor  cu  valoare  culturală  națională  excepțională;    ●  Restaurarea  și  valorificarea  monumentelor  istorice,  și  edificiilor  culturale,  prin  integrarea  acestora  în  circuitele  turistice  și  în  procesele  de  revitalizare  participativă  a  zonelor  istorice,  cu  implicarea  activă  a  comunităților  locale,  a  autorităților  publice  și  a  actorilor  economici  ●  Elaborarea  și  depunerea  dosarelor  de  nominalizare  pentru  înscrierea  bunurilor/elementelor  de  patrimoniu  cultural  material  și  imaterial  în  Lista  Patrimoniului  Mondial  UNESCO  și/sau  în  Lista  Reprezentativă  a  Patrimoniului  Cultural  Imaterial  al  Umanității,  precum  și  promovarea  acestora  pe  plan  internațional;  
●  Organizarea  și  desfășurarea  activităților  de  promovare  și  valorificare  a  patrimoniului  cultural,  inclusiv  sensibilizarea  arhitecților,  dezvoltatorilor,  autorităților  publice,  comunităților  locale  și  publicului  larg  privind  valoarea  și  semnificația  patrimoniului  cultural,   inclusiv  a  bunurilor  și  elementelor  înscrise  în  Lista  Patrimoniului  Mondial  UNESCO  și  în  Lista  Reprezentativă  a  Patrimoniului  Cultural  Imaterial  al  Umanității;     
●  Elaborarea  unui  studiu  național  de  evaluare  și  management  al  riscurilor  care  afectează  patrimoniul  cultural,  inclusiv  în  contextul  schimbărilor  globale.      
În  domeniul  turismului  cultural,  va  fi  asigurată:  
●  Organizarea  acțiunilor  de  promovare  a  rutelor  culturale  europene,  pentru  actorii  din  industria  turismului  din  Republica  Moldova;  ●  Cartografierea  națională  a  rutelor  culturale;  ●  Aderarea  Republicii  Moldova  la  rutele  culturale  europene.   3.  Aspecte  financiare  (estimarea  costurilor)  
Costurile  estimative  pentru  realizarea  acțiunilor  legislative   pentru  domeniul  culturii  constituie  1744.73  mii  lei,  dintre   care:  
●  1455.52  mii  lei  –  costuri  acoperite  din  bugetul  de  stat;  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Costurile  estimative  pentru  implementarea  acquis-ului  UE  și  consolidarea  capacităților  administrative  reprezintă   474288.62  mii  lei,  dintre  care:  
●  342538.61  mii  lei   costuri  acoperite  din  bugetul  de  stat;  ●  132750.00  mii  lei  –  costuri  neacoperite.  
Costurile  de  la  bugetul  de  stat  sunt  racordate  la  planificarea  bugetară  anuală  și  la  Cadrul  bugetar  pe  termen  mediu.   Costurile  de  implementare  vor  crește  pe  măsura  în  care  vor  fi   identificate  noi  surse  de  finanțare  de  la  parteneri,  precum  și  calcularea  costurilor  pentru  unele  acțiuni  cu  statut  de  –  resurse  nedeterminate.