Partea narativă Capitolul 24

SHA-256: c4cb10802ff0a6849d9df27f96c8375c2786b84b87d83c78bd915df644d96d72

Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10

Manifestul tuturor documentelor

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

CAPITOLUL 24: JUSTIȚIE, LIBERTATE ȘI SECURITATE 
Introducere  
Conform Raportului Comisiei Europene din 2025, Republica Moldova are un anumit nivel 
de pregătire în ceea ce privește alinierea la acquis -ul UE în domeniul justiției, libertății și 
securității. În perioada de raportare țara a înregistrat unele progrese prin continuarea 
îmbunătățirii alinierii juridice și a consolidării cadrelor strategice și instituționale, inclusiv prin 
revizuirea Strategiei de dezvoltare în domeniul  afacerilor interne pentru perioada 2022 -2030, 
precum și prin intensificarea cooperării și coordonării interinstituționale. 
Republica Moldova împărtășește valorile și principiile fundamentale ale spațiului de 
libertate, securitate și justiție al Uniunii Europene și recunoaște că respectarea acestora este 
necesară pentru procesul de aderare. Ca parte a eforturilor sale de aderar e, Republica Moldova se 
angajează să asigure că sistemul său de justiție și securitate reflectă pe deplin principiile Uniunii. 
În acest context, Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană 
stabilește o serie de măsuri care vizea ză modernizarea și consolidarea statului de drept, 
îmbunătățirea sistemului judiciar și întărirea cooperării internaționale în domeniul securității.  
Capitolul abordează aspecte privind lupta împotriva criminalității organizate și a corupției, 
consolidarea capacităților instituțiilor de aplicare a legii, îmbunătățirea gestionării migrației și 
protecția drepturilor fundamentale. Măsurile se concentrează pe consolidarea mecanismelor 
interne de justiție și securitate, în paralel cu promovarea unei cooperări internaționale mai 
coordonate cu agențiile și instituțiile europene relevante, cum ar fi Europol, Frontex și Eurojust. 
Pentru combaterea criminalității organizate, urmează a fi îmbunătățite instrumentele de prevenire 
și aplicare a legii, consolidate capacitățile investigațiilor financiare și întărite capacitățile de 
combatere a spălării banilor. Un obiectiv de bază este perfecționarea sistemului național de 
recuperare a activelor infracționale, asigurându-se că infracțiunile nu rămân nepedepsite. Totodată, 
vor fi implementate măsuri pentru consolidarea cooperării în domeniul aplicării legii cu agențiile 
din statele membre ale Uniunii Europene și cu instituțiile europene în domeniul afacerilor interne. 
Capitolul 24 include măsuri menite să îmbunătățească controalele la frontieră, să asigure crearea 
unui sistem de azil conform standardelor Uniunii Europene și internaționale, să gestioneze migrația 
ilegală și să sprijine programele de returnare voluntară. Aceste măsuri sunt orientate spre 
implementarea unui sistem de migrație echilibrat, care protejează drepturile fundamentale ale 
persoanelor și susține securitatea internă. Un alt obiectiv îl constituie dezvolt area unui mecanism 
național robust, capabil să răspundă cererilor de cooperare judiciară în domeniile penal, civil și 
comercial, garantând colaborarea eficientă cu statele membre ale Uniunii Europene și cu alte state 
partenere. Aceste măsuri vor întări capacitatea țării de a participa activ în cadrul justiției europene 
și de a răspunde rapid la provocările globale existente. 
Astfel, prin adoptarea setului integrat de măsuri descrise în Capitolul 24, Republica 
Moldova va contribui la dezvoltarea unui stat democratic, funcțional și sigur, iar progresul realizat 
în cadrul capitolului va sprijini în mod decisiv integrarea sa în familia europeană. 
În vederea implementării planurilor de viitor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) 
incluse în prezentul Program pentru Capitolul 24 „Justiție, libertate și securitate” sunt necesare 
mijloace financiare estimative de aproximativ 20.050,53 mii lei, integral acoperite din bugetul de 
stat, iar pentru consolidarea capacităților administrative (Anexa B) sunt necesare mijloace 
financiare estimative de aproximativ 3.460.899,15 mii lei, dintre care suma costurilor de 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

286.789,97 mii lei sunt acoperite din bugetul de stat, 1.355.741,48 mii lei sunt acoperite din 
asistență externă, iar suma de 1.818.367,70  mii lei reprezintă costul neacoperit. 
Tabelul 1. Nivelul de transpunere a actelor UE  
pentru Capitolul 24 (nr. Celex) 
 
32024L126
0 
32019L071
3 
32008F084
1 
32013L004
0 
32018L084
3 
32019L115
3 
32018L167
3 
32021L055
5 
32018R033
7 
32019L006
9 
32022L255
5 
32011L003
6 
32005D067
1 
32009D090
2 
32023L212
3 
32013L003
3 
32013L003
2 
32003L008
6 
32003L010
9 
32004L008
1 
32023R132
2 
32009R081
0 
32016R039
9 
32018R180
6 
32009L005
2 
32004R225
2 
32023L154
4 
32008F067
5 
C(2013) 
4914 
32012R121
5 
32019R111
1 
32022R083
8 
32017L137
1 
link 32008R076
7 
32007R086
1 
32020R178
3 
32020R178
4 
32012R065
0 
32008F090
9 
32022D252
0 
22003A071
9(01)  
32003F057
7 
32006F078
3 
32014L004
1 
32002F046
5 
22022A071
4(01) 
32016R110
3 
32016R110
4 
32014L002
8 
32009F082
9 
32024R301
1 
32008F094
7 
32014R065
5 
32024L123
3 
32021L188
3 
32001D088
7 
32014L006
2 
32013L002
9 
32002D099
6 
32021R078
4 
32019R114
8 
32022L255
7 
32005F021
4 
32009F094
8 
32018R180
5 
32009F090
5 
32007D041
2 
 
32002D095
6 
32004D091
9 
32002R103
0 
32011D110
5 
32023R154
3 
32013R060
3 
32019R189
6 
32021R058
1 
32019L088
4 
32008L011
5 
32008D061
6 
C(2020) 
2672 
32016L080
1 
32014L003
6 
32004D057
3 
32002R033
3 
32005E006
9 
32003D017
0 
32019L102
3 
32006R189
6 
32001D047
0 
32009R000
4 
32010R125
9 
31995R168
3 
32009G120
5(01) 
31996F027
7 
32015R084
8 
32018R172
7 
32023R213
1 
32017R193
9 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

verde - (transpus total), galben (transpus parțial), alb (netranspus) 
24.1. Prezentarea generală a Capitolului 24  
Capitolul 24 „Justiție, libertate și securitate”, are o structură organizatorică complexă și 
este orientat pe 11 domenii generale de activitate, care vizează  lupta împotriva crimei organizate; 
cooperarea în domeniul drogurilor;  lupta împotriva terorismului și prevenirea radicalizării;  
cooperarea în domeniul de aplicare a legii, schimbului de informații;  managementul frontierei de 
stat; azilul; migrația; vizele; cooperarea juridică în materie civilă și comercială; cooperarea juridică 
în materie penală și măsurile anticorupție. 
Dintre acestea, domeniul privind lupta împotriva crimei organizate, este compartimentat în 
8 subcapitole care acoperă următoarele aspecte:  prevenirea și combaterea crimei organizate ; 
investigații financiare – accesul autorităților de aplicare a legii la informații financiare; 
incriminarea și investigarea spălării banilor;  confiscarea, înghețarea bunurilor și sancțiuni 
financiare; prevenirea și combaterea criminalității informatice; abuzul sexual al copiilor, inclusiv 
online; traficul de arme de foc (inclusiv controlul armelor de foc, al componentelor esențiale și al 
munițiilor), traficul de ființe umane și situații excepționale și de urgență. 
Următorul domeniul format din subcapitole este migrația, care acoperă: migrația legală; 
neregulamentară și politica de returnare/readmisie iar blocul vizelor este divizat în compartimentul 
documentelor de călătorie.  
 
24.1.1. Prevenirea și combaterea criminalității organizate 
 
Prezentarea generală a situației 
Prevenirea și combaterea criminalității organizate sunt priorități fundamentale statului de 
drept, care își propune să garanteze un mediu sigur și stabil pentru cetățeni. O societate liberă și 
democratică se bazează pe respectarea drepturilor și libertățil or fundamentale ale persoanei, iar 
pentru ca acestea să fie protejate, autoritățile publice intervin ferm împotriva oricărui tip de 
manifestare a criminalității.  
32014L006
6 
32008D061
5 
32009D075
6 
32023R096
9 
32018R172
6 
32023D011
7 
32015L041
3 
32024R098
2 
22016A121
0(01) 
32021R123
2 
32017L210
3 
31997F082
7 
C(2018)67
4 
32003L011
0 
32023L097
7 
32022D251
9 
32002R074
3 
32003L000
8 32011L009
3 
32019R124
0 
32022R092
2 
32015H091
4 
32024L123
3 
C(2020) 
2672 final 
C(2013)491
4 
32021R0581 32018R1725 32018R1861 
32018R1862    
   

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Criminalitatea organizată, cu structurile sale complexe și impactul devastator asupra 
economiei și securității naționale, reprezintă o amenințare gravă la adresa valorilor fundamentale 
ale statului și cetățenilor săi. Pentru a preveni și combate criminalit atea organizată, statul adoptă 
măsuri pro-active și eficiente, care vizează atât prevenirea, cât și atragerea la răspundere penală, 
prin stabilirea nemijlocită a infracțiunilor. În acest context, autoritățile colaborează strâns, atât la 
nivel național, cât și internațional, pentru a limita infiltrarea grupurilor criminale în structuri legale 
și economice. De asemenea, instituțiile abilitate implementează strategii clare și investesc în 
formarea continuă a personalului, asigurându -se că sunt capabile să facă  față provocărilor 
complexe create de criminalitatea organizată. 
Declarația Universală a Drepturilor Omului și Constituția Republicii Moldova recunosc 
dreptul la viață, libertate și siguranță, iar statul are responsabilitatea de a asigura protecția acestora 
în fața oricăror amenințări. Combaterea criminalității organiza te contribuie la menținerea ordinii 
publice și siguranței cetățenilor. Prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, Guvernul se 
angajează să întărească securitatea națională și să protejeze interesele publice, implementând 
măsuri eficiente de prevenire, investigare și sancționare a activităților criminale care pun în pericol 
stabilitatea socială și economică a țării. 
Cadrul legislativ  
Cadrul legislativ al Republicii Moldova privind combaterea criminalității organizate și 
cooperarea în domeniul aplicării legii sunt parțial aliniat  cu acquis -ul Uniunii Europene. 
Domeniul prevenirii și combaterii criminalității organizate este reglementat printr-un set de legi și 
strategii. Codul penal stabilește norme privind infracțiunile și pedepsele, aplicându -se în 
conformitate cu Constituția și  tratatele internaționale, inclusiv acquis -ul european. Codul de 
procedură penală garantează respectarea drep turilor părților implicate, în conformitate cu 
standardele internaționale. Legea nr. 50/2012 reglementează măsurile pentru prevenirea și 
combaterea criminalității organizate, iar Legea nr. 59/2012 se concentrează pe activitățile speciale 
de investigație. H otărârea Guvernului nr. 288/2012 a creat Consiliul Național de coordonare, 
responsabil pentru prevenirea și combaterea criminalității organizate.  
Cadrul strategic al Moldovei se aliniază priorităților strategice ale Uniunii Europene, 
inclusiv digitalizarea aplicării legii și a sistemului judiciar, subliniind totodată importanța 
cooperării internaționale. Strategiile naționale, cum ar fi „Moldova Eur opeană 2030” și Strategia 
securității naționale din 2023, stabilesc obiectivele pe termen lung ale țării în acest domeniu, iar 
Strategia de dezvoltare a domeniului afacerilor  interne pentru anii 2022 -2030 vizează reducerea 
criminalității și protejarea drep turilor omului. Conform Acordului de Asociere, Programul de 
prevenire și combatere a criminalității pentru anii 2022 -2025 implementează angajamentele 
Republicii Moldova față de Uniunea Europeană, promovând cooperarea internațională și 
consolidarea capacităților autorităților în lupta împotriva criminalității. De asemenea, vizează 
implementarea Proiectului Hotărâre de Parlamen t privind aprobarea documentului de politici 
publice în domeniul securității cibernetice și conformarea cu Directiva NIS 2. La fel, Republica 
Moldova este parte la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității 
transnaționale organizate și la protocoalele adiționale ale acesteia. 
Cadrul administrativ 
Republica Moldova dispune de un sistem administrativ complex pentru prevenirea și 
combaterea criminalității organizate, având mai multe entități cheie implicate, printre care se 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

enumeră Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Centrul Național 
Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul Vamal și Serviciul pentru Prevenirea 
și Combaterea Spălării Banilor.  
Ministerului Afacerilor Interne sunt subordonate subdiviziuni ce dețin competențe de 
menținere a ordinii și securității publice, de prevenire, combatere și investigare a infracțiunilor 
grave, deosebit de grave și excepțional de grave comise pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 
de combatere a migrației ilegale și criminalității transfrontaliere. Ministerul Afacerilor Interne este 
responsabil de elaborarea și implementarea politicilor publice, managementul integrat al frontierei. 
Ministerul Afacerilor I nterne gestionează, de asemenea, protecția civilă și securitatea națională, 
formulând politici publice și evaluând acte normative în acest sens. Subdiviziunile competente ale 
Ministerului Afacerilor Interne (efectivul-limită de 18036 de unități) sunt Inspectoratul General al 
Poliției (efectivul -limită de 9126 de unități), Inspectoratul General al Poliției de Frontieră 
(efectivul-limită de 3 686 de unități), Inspectoratul Genera l pentru Migrație (efectivul -limită de 
247 de unități) și Inspectoratul General de Carabinieri (efectivul -limită de 11 79 de unități). 
Inspectoratul General al Poliției asigură îndeplinirea funcțiilor stabilite în domeniul de prevenire 
și combatere a criminalității organizate, având atribuții de investigare a tuturor tipurilor de 
infracțiuni comise de către structurile criminale. Acesta c oordonează activitățile investigative ale 
subdiviziunilor teritoriale de poliție, asigurând o abordare unitară și eficientă a combaterii 
infracționalității la nivel național. În subordinea sa se află Inspectoratul național de investigații, o 
subdiviziune specializată în gestionarea infracțiunilor transfrontaliere și a celor organizate, având 
competențe extinse pentru a interveni în cazurile care implică grupuri criminale complexe ce 
operează inclusiv dincolo de granițele țării. De asemenea, Inspectoratul Ge neral al Poliției de 
Frontieră este responsabil pentru asigurarea securității la frontierele naționale, având ca principale 
obiective prevenirea și combaterea migrației ilegale, dar și supravegherea fluxurilor 
transfrontaliere. La fel, deține atribuții în menținerea ordinii și siguranței naționale. În paralel, 
Inspectoratul General pentru Migrație reglementează statutul și șederea străinilor pe teritoriul țării 
și exercită controlul asupra fluxurilor transfrontaliere. La fel, contribuie la prevenirea și 
combaterea criminalității organizate, fiind important în coordonarea măsurilor de securitate 
internațională și protejarea integrității teritoriului național. Subdiviziunile menționate lucrează 
împreună pentru a asigura un sistem de siguranță publică eficient, bazat pe prevenirea, identificarea 
și combaterea infracțiunilor de amploare. 
Totodată, Ministerul Afacerilor Interne colaborează continuu și eficient cu Procuratura 
Generală și procuraturile de specialitate ale acesteia, în vederea prevenirii și combaterii activităților 
infracționale ale grupărilor criminale care operează pe teritoriul Republicii Moldova. Prin această 
cooperare interinstituțională, autoritățile își coordonează resursele și expertiza pentru a identifica 
rapid și a desființa rețelele infracționale, contribuind astfel la întărirea securității naționale și 
protejarea ce tățenilor de pericolele criminalității organizate. Republica Moldova a investit în 
consolidarea capacităților operaționale ale agențiilor sale de aplicare a legii, îmbunătățind 
infrastructura, resursele umane și tehnologia disponibilă pentru combaterea cri minalității 
organizate. Prin colaborarea cu autoritățile ucrainene, Republica Moldova a demonstrat o eficiență 
sporită în desfășurarea unor operațiuni comune, care au dus la identificarea și distrugerea grupărilor 
criminale internaționale. Aceste realizări subliniază angajamentul  țării în consolidarea securității 
interne și regionale, având un rol activ în cooperarea internațională pentru combaterea 
criminalității transfrontaliere. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Planuri de viitor 
Planuri legislative 
În următorii ani, Republica Moldova își propune să îmbunătățească cadrul său legislativ și 
instituțional pentru a preveni și combate mai eficient criminalitatea organizată, aliniindu -se în 
același timp la cele mai bune practici internaționale din domeniu.  
Până la aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova își propune să revizuiască și 
să alinieze cadrul său legislativ național în conformitate cu angajamentele asumate față de Comisia 
Europeană în cadrul sesiunii de screening bilateral. Un obiectiv impo rtant va fi modificarea 
legislației pentru a implementa Acțiunea Comună 97/827/JAI din 5 decembrie 1997, care stabilește 
un mecanism de evaluare a aplicării și implementării angajamentelor internaționale în lupta 
împotriva criminalității organizate. Totoda tă, țara va întreprinde măsuri pentru implementarea 
Deciziei 2009/902/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009, privind crearea Rețelei Europene de 
Prevenire a Criminalității (EUCPN), precum și a Deciziei -cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 
24 octombrie 20 08 privind lupta împotriva crimei organizate, inclusiv, Directiva 2013/29/UE a 
Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013 privind armonizarea legislației statelor 
membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a articolelor pirotehnice. 
Prin aceste modificări, Republica Moldova va întări cadrul său legislativ și instituțional, 
devenind astfel mai capabilă să răspundă eficient provocărilor legate de criminalitatea organizată 
și va facilita integrarea completă în rețelele internaționale de prevenire și combatere a fenomenului. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Pentru a sprijini prevenirea și combaterea criminalității organizate, Republica Moldova își 
propune să dezvolte și să implementeze mai multe măsuri strategice care vor întări capacitățile 
autorităților naționale în domeniu. Unul dintre principalele obiecti ve este punerea în funcțiune, 
până la sfârșitul anului 2027, a laboratorului ADN al Centrului tehnico -criminalistic și expertize 
judiciare al Inspectoratului General al Poliției, alături de activarea Unității de Informații privind 
Pasagerii. Aceste două st ructuri vor adăuga un nivel important de capacitate tehnologică și 
operațională în investigațiile privind criminalitatea organizată, permițând autorităților să identifice 
operativ infractorii și să monitorizeze eficient fluxurile de pasageri, necesare în c ombaterea 
rețelelor de criminalitate transfrontalieră. În același timp, Republica Moldova își propune să 
actualizeze „Registrul de Informații Criminalistice și Criminologice” și, până la sfârșitul anului 
2027, să finalizeze o analiză detaliată privind modalitățile de asigurare a interoperabilității acestuia 
cu sistemele ECRIS și ECRIS-TCN. Aceste măsuri vor optimiza gestionarea datelor criminalistice, 
vor sprijini identificarea infractorilor și vor facilita schimbul rapid de informații în cadrul 
cooperării internaționale.  
În plus, până în 2026, autoritățile de aplicare a legii vor fi echipate cu sisteme de 
comunicații TETRA, care vor îmbunătăți semnificativ capacitatea de coordonare și reacție în 
operațiunile destinate combaterii criminalității organizate. Prin implementare a acestor inițiative 
tehnologice și instituționale, autoritățile naționale vor spori securitatea și eficiența în fața 
provocărilor criminalității transnaționale.  
Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Prevenirea și combaterea criminalității organizate” sunt necesare mijloace financiare 
estimative de aproximativ 495,16 mii lei, integral acoperite din bugetul de  stat, iar pentru 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

implementarea măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) pentru 
același domeniu sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 423.902,03 mii lei, 
dintre care suma costurilor de 57.360,73 mii lei este acoperit ă din bugetul de stat, suma de 
243.741,30 mii lei este acoperită din asistență externă, iar suma de 122.800,00 mii lei reprezintă 
costul neacoperit. 
24.1.2. Investigațiile financiare, inclusiv accesul organelor de aplicare a legii 
la informațiile financiare 
24.1.3 Incriminarea și investigarea spălării banilor 
 
Prezentarea generală a situației  
Investigațiile financiare reprezintă un proces complex desfășurat de autoritățile competente 
pentru identificarea și combaterea infracțiunilor economice, inclusiv spălarea banilor, finanțarea 
terorismului și alte infracțiuni grave. Acestea implică colectar ea și analiza tuturor informațiilor 
relevante pentru a urmări bunurile și instrumentele obținute sau utilizate în comiterea 
infracțiunilor, precum și pentru a dispune confiscarea acestora. Importanța investigațiilor 
financiare rezidă în identificarea mijloacelor folosite la comiterea infracțiunilor, dar și în stabilirea 
rezultatelor financiare ale acestora, pentru a asigura confiscarea ulterioară a acestora. Astfel, 
confiscarea bunurilor și sumelor obținute în urma comiterii infracțiunilor contribuie semnif icativ 
la recuperarea prejudiciilor produse. Investigațiile financiare cuprind un ansamblu larg de 
activități, prin utilizarea metodelor directe (identificarea faptelor, percheziții etc.) și indirecte 
(solicitarea documentelor, audieri, expertize). Obiecti vele principale ale acestora sunt: 
identificarea bunurilor obținute din infracțiuni și urmărirea acestora, demararea procedurilor de 
asigurare și confiscare a bunurilor, identificarea bunurilor utilizate sau destinate comiterii unor 
infracțiuni, deschiderea procedurii de investigare a spălării banilor, descoperirea altor infracțiuni 
și identificarea altor persoane fizice sau juridice legate de cele investigate inițial, precum și crearea 
unui profil financiar al persoanelor suspectate. 
Cadrul legislativ  
Domeniul investigațiilor financiare din Republica Moldova este reglementat de un cadru 
legislativ complex și cuprinzător, parțial aliniat la acquis-ul Uniunii Europene, și este destinat să 
asigure proceduri și măsuri adecvate pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor economice, 
inclusiv a spălării banilor și a finanțării terorismului. Acest cadru include acte normative 
fundamentale ce stabilesc comp etențele, atribuțiile și procedurile aplicabile autorităților 
competente în domeniu. Printre reglementările de bază se numără Codul penal și Codul 
contravențional, care stabilesc tipurile de infracțiuni și contravenții, inclusiv cele de natură 
economică, ce sunt fundamentale pentru investigarea și incriminarea activităților ilegale. Legea 
nr. 308/2017 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului reprezintă 
un pilon în cadrul legislației naționale, având la bază directivele in ternaționale și standardele 
mondiale în domeniu. Legea este completată de Legea nr. 75/2020 privind procedura de constatare 
a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, care detaliază 
aplicarea sancțiunilor pentru încă lcarea acestor norme. Legea nr. 48/2017 reglementează 
activitatea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, care deține competențe privind 
recuperarea bunurilor obținute din activități ilegale, în timp ce alte acte, precum Legea nr. 3/2016 
privind Procuratura și Legea nr. 1104/2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție, stabilesc 
competențele și atribuțiile autorităților de aplicare a legii în investigarea infracțiunilor financiare. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

În completarea acestui cadru legislativ, Hotărârile Guvernului nr. 896/2023 și nr. 167/2024 
stabilesc metodologia și jurisdicțiile care nu respectă standardele internaționale de transparență, în 
contextul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, asigurând astfel integrarea normelor 
internaționale. De asemenea, ordinele emise de Procurorul General, precum Ordinul nr. 
41/26/2018, care reglementează urmărirea penală a infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare 
a terorismului, și Ordinul nr. 18/11/2019, care reglementează investigațiile financiare paralele, stau 
la bază pentru buna desfășurare a procesului de investigații. Alte acte importante sunt ordinele 
Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, cum ar fi nr. 5/2018 și nr. 37 /2018, care 
reglementează analiza și investigațiile financiare, iar Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 
582/2020 stabilește procedurile de expediere și recepționare a documentelor prin sistemul 
informațional automatizat de documente electronice. Aceste reglementări asigură o gestionare 
adecvată a informațiilor financiare și facilitează accesul autorităților competente la datele necesare 
pentru investigarea și combaterea spălării banilor. 
Acest cadru legislativ consolidat permite o desfășurare eficientă a investigațiilor financiare 
și aplicarea măsurilor necesare pentru combaterea infracțiunilor economice. În plus, Republica 
Moldova a înregistrat progrese semnificative în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor 
și finanțării terorismului, prin implementarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a 
spălării banilor și finanțării terorismului pentru perioada 2020-2025, aprobarea evaluării naționale 
a riscurilor și adoptarea modificărilor la Legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor și 
finanțării terorismului. Aceste măsuri au consolidat cadrul legislativ și instituțional, iar domeniul 
spălării banilor este acum incriminat în mod clar de Codul penal, asigurând o bază solidă pentru 
combaterea fenomenului la nivel național. 
Cadrul administrativ 
În Republica Moldova investigațiile financiare sunt realizate de mai multe autorități 
specializate, care lucrează împreună pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor financiare. 
Printre principalele instituții implicate în acest proces se enumeră Procuratura Generală, Serviciul 
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național 
Anticorupție, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Procuratura investighează infracțiunile 
financiare, conduce urmărirea penală și  reprezentă învinuirea în instanțele de judecată. Serviciul 
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor funcționează ca un centru național pentru colectarea, 
analiza și diseminarea datelor financiare, având un rol de interfață între sectorul financiar și 
sistemul organelor de drept. Acesta identifică, prin analize complexe și investigații financiare, 
scheme de spălare a banilor și finanțare a terorismului, care sunt apoi trimise autorităților 
competente pentru examinare. Ministerul Afacerilor Interne, prin Di recția investigații infracțiuni 
spălarea banilor și finanțarea terorismului a Inspectoratului național de investigații, din subordinea 
Inspectoratului General al Poliției, creată în 2020, deține competențe privind investigarea 
infracțiunilor de spălare a b anilor și a celor conexe, efectuând, totodată, lucrări analitice și 
informaționale în domeniul terorismului, extremismului și mercenariatului, inclusiv verificarea 
persoanelor implicate în grupuri sau mișcări teroriste. Centrul Național Anticorupție este 
autoritatea responsabilă de prevenirea și combaterea corupției și a infracțiunilor conexe. Dispune 
de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, care efectuează investigații financiare paralele 
și asigură recuperarea bunurilor obținute ilicit, inclusi v din infracțiuni de corupție și spălare de 
bani. La rândul său, Serviciul Fiscal de Stat are ca sarcină principală administrarea impozitelor și 
taxelor în interesul statului, asigurând un proces fiscal eficient și sprijinind contribuabilii în 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

conformarea la legislația fiscală. Acesta garantează resursele necesare statului pentru finanțarea 
proiectelor sociale și dezvoltarea generală a societății. În final, Serviciul Vamal, subordonat 
Ministerului Finanțelor, asigură securitatea economică și fis cală a statului, facilitând comerțul 
legitim și oferind servicii publice de calitate pentru mediul de afaceri și cetățeni. Prin administrarea 
veniturilor vamale și exercitarea controlului pe baza analizei de risc, acesta aplică tehnici moderne 
de vămuire, asigurând un proces profesionist, transparent și responsabil. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
În prima etapă, autoritățile competente vor dezvolta un proiect legislativ destinat 
reglementării activelor virtuale, asigurând astfel alinierea la prevederile Directivei UE 2018/843 a 
Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018, ce modifică Di rectiva (UE) 2015/849 
privind prevenirea utilizării sistemului financiar pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului, 
alături de alte acte legislative conexe. Totodată, pentru a alinia legislația națională la Directiva 
(UE) 2019/1153 a Parlamentului  European și a Consiliului din 20 iunie 2019, ce reglementează 
utilizarea informațiilor financiare și a altor date în scopul prevenirii, depistării, investigării și 
urmării infracțiunilor, autoritățile vor elabora un proiect de lege pentru modificarea Codului penal, 
Codului de procedură penală, Legii nr. 308/2017 privind prevenirea și combaterea spălării banilor 
și finanțării terorismului și altor acte normative relevante. La fel, în conformitate cu articolul 6 
alineatul (8) din Legea nr. 308/2017, Serviciu l pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, 
în colaborare cu autoritățile de supraveghere, instituțiile de drept și alte autorități competente, va 
organiza și actualiza evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului pe parcursul 
anului 2025. Evaluarea va contribui la optimizarea legislației, instituțiilor și politicilor în domeniu, 
asigurând o distribuire mai eficientă a resurselor și va sprijini autoritățile, organizațiile de profil și 
entitățile raportoare în identificarea r iscurilor naționale. Pe baza rezultatelor evaluării, se vor 
propune măsuri de reducere a riscurilor, care vor fi incluse în documentele de politică pentru 
perioada următoare. 
Adoptarea unei noi Strategii naționale pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și 
finanțării terorismului (2026 -2030) va stabili o serie de obiective generale şi specifice, care vor 
avea drept scop consolidarea sistemului național de prevenire şi combatere a spălării banilor şi 
finanțării terorismului.  
Astfel, Republica Moldova își propune să își alinieze complet cadrul juridic la Directivele 
Uniunii Europene 2018/843, 2019/1153 și 2018/1673, consolidând măsurile de drept penal pentru 
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Reformele în curs vizează îmbunătățirea rezultatelor în investigațiile, urmările penale și 
condamnările referitoare la combaterea spălării banilor. Pentru a se alinia complet la standardele 
Uniunii Europene, Republica Moldova va adopta măsuri în următorii ani, indiferent de structura 
juridică, inclusiv prin achiziționarea unei soluții software integrate, special concepută pentru a 
sprijini activitatea Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.  
În acest scop, țara va implementa o aplicație de raportare specializată, care va optimiza și 
uniformiza procesul de raportare către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. 
Implementarea acestui sistem va spori interoperabilitatea bazelor de da te, va facilita schimbul de 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

informații în timp real și va eficientiza diseminarea datelor între instituțiile implicate. Sistemul va 
include trei componente esențiale: 
- Colectarea datelor: informațiile vor fi transmise de entitățile raportoare către sistemul 
goAML. 
- Analiza datelor: se va realiza o analiză bazată pe multiple criterii și indicatori de risc, 
efectuată de analiștii Serviciului. 
- Schimbul de date: datele vor fi schimbate între Serviciul Prevenirea și Combaterea 
Spălării Banilor și autoritățile competente, atât pe plan național, cât și internațional, în cadrul unui 
mecanism de coordonare regională și globală. 
În contextul sporirii fluxului de schimb de informații internațional, asigurarea cooperării 
cu autoritatea nou creată la nivelul Uniunii Europene – Autoritatea de Combatere a Spălării Banilor 
(AMLA), precum și în scopul asigurării activității Centrului de Instruire în domeniul preveniri și 
combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, se planifică consolidarea capacităților 
instituționale ale Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, prin extinderea numărului 
de personal cu 5 unități.  
Aspecte financiare (estimarea costurilor)  
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Investigații financiare – accesul autorităților de aplicare a legii la informații 
financiare. Incriminarea și investigarea spălării banilor” sunt necesare mijloace financiare 
estimative de aproximativ 733,88 mii lei, integral acoperite din bugetul de stat, iar pentru 
implementarea măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) pentru 
același domeniu sunt necesare m ijloace financiare estimative de aproximativ 12.542,90 mii lei, 
dintre care suma costurilor de 6.774,72 mii lei este acoperită din bugetul de stat, suma de 3.168,18 
mii lei este acoperită din asistență externă, iar suma de 2.600,0 mii lei reprezintă costul neacoperit. 
 
24.1.4. Confiscarea, sechestrarea/înghețarea activelor și penalități financiare 
Prezentarea generală a situației 
Recuperarea bunurilor infracționale a devenit o prioritate internațională datorită impactului 
economic semnificativ al crimei organizate, care cauzează pierderi anuale estimate între 218 și 282 
de miliarde de euro în Uniunea Europeană. Totuși, doar o mică parte dintre aceste bunuri sunt 
confiscate sau recuperate, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare. În acest sens, 
Comisia Europeană a propus întărirea cooperării între birourile de recuperare, inclusiv prin 
extinderea Directivei 2014/42, pentru a spori eficiența procesului în statele membre. 
În acest context, Republica Moldova a făcut progrese semnificative în alinierea la 
standardele internaționale, în special prin implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea 
Europeană din 2014. Articolul 4 din Acord subliniază necesitatea reformelor intern e importante, 
inclusiv eficientizarea luptei împotriva corupției și consolidarea cooperării internaționale, precum 
și aplicarea eficientă a instrumentelor juridice internaționale, cum ar fi Convenția Organizației 
Națiunilor Unite împotriva Corupției din 2003. 
Republica Moldova are un anumit nivel de pregătire și a înregistrat progrese în 
implementarea aquis-ului Uniunii Europene în domeniu, în special prin combaterea criminalității 
financiare și recuperarea activelor provenite din infracțiuni. Totodată, Republi ca Moldova a 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

dezvoltat o abordare strategică pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra 
vieții economice, politice și publice, denumit și planul de "deoligarhizare". Implementarea 
coordonată a planului a îmbunătățit anchetele proactive și eficien te de combatere a corupției și a 
condus la un bilanț pozitiv de procese și condamnări, cu recuperarea efectivă a bunurilor. 
Pentru a sprijini recuperarea bunurilor obținute ilegal, a fost înființată Agenția de 
Recuperare a Bunurilor Infracționale în cadrul Centrului Național Anticorupție, iar Codul de 
procedură penală a fost modificat pentru a include prevederi specifice acestui proces. De asemenea, 
au fost dezvoltate proceduri clare pentru cooperarea în domeniu, incluzând ghiduri și instrucțiuni 
privind sechestrarea, confiscarea bunurilor infracționale și investigarea infracțiunilor financiare. 
Exemple relevante includ Ordinul Procurorului General nr. 41/26 din 6 septembrie 2018, care 
aprobă metodica de urmărire a infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, și 
Ordinul nr. 18/11 din 9 aprilie 2019 pentru investigațiile financiare paralele. 
În ciuda acestor progrese, Republica Moldova continuă să îmbunătățească legislația pentru 
a combate mai eficient infracțiunile grave, criminalitatea organizată și corupția. Modificările 
legislative realizate până acum nu acoperă toate aspectele necesare pentru a eficientiza sistemul de 
recuperare a bunurilor infracționale. Printre deficiențele persistente se numără limitările în 
investigațiile financiare paralele și lipsa unor măsuri extinse de confiscare a bunurilor, provocând 
dificultăți în lupta împotriva crimei organizate și a corupției. 
Cadrul legislativ  
În ceea ce privește cadrul legislativ privind confiscarea, sechestrarea/înghețarea activelor 
și penalitățile financiare, Codul penal nr. 985/2002, Codul de procedură penală nr. 122/2003 și 
Legea nr. 48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracț ionale reglementează aceste 
aspecte, fiind aliniate parțial la acquis-ul Uniunii Europene. În special, aceste acte legale reflectă 
dispozițiile Deciziei -Cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea 
ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor în Uniunea Europeană, ale Directivei 2014/42/UE 
a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea 
instrumentelor și produselor infracționale, precum și ale Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului din 
6 decembrie 2007 privind cooperarea între oficiile de rec uperare a creanțelor din statele membre 
în domeniul urmăririi și identificării produselor rezultate din infracțiuni sau a altor bunuri legate 
de infracțiuni. Cooperarea cu autoritățile publice competente în domeniul activității Agenției de 
Recuperare a Bunurilor Infracționale este reglementată prin Legea nr. 48/2017. 
Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (reglementată de Legea nr. 48/2017), 
colaborează cu autoritățile publice competente în domeniul activității sale și este conectată la 
canalul securizat EUROPOL/SIENA, prin care efectuează schimb de informații cu omologii din 
alte jurisdicții. De asemenea, în calitate de membru al rețelelor CA RIN și BAMIN, Agenția 
utilizează aceste platforme pentru schimbul de informații și identificarea bunurilor provenite din 
infracțiuni, iar prin canale diplomatice, facilitează identificarea și urmărirea acestora. Astfel, nu se 
impune alinierea deplină la De cizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind 
cooperarea între oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre, deoarece mecanismul 
existent este deja funcțional și eficient. 
În ceea ce privește Directiva (UE) 2024/1260 a Parlamentului European și a Consiliului 
din 24 aprilie 2024 privind recuperarea și confiscarea activelor, deși statele membre trebuie să 
adopte actele cu putere de lege și cele administrative necesare pentru a se conforma acesteia până 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

la 23 noiembrie 2026, se poate afirma cu certitudine că legislația Republicii Moldova s -a aliniat 
parțial prevederile acestei directive. Astfel, alinierea parțială la directivă este realizată prin 
următoarele acte normative: Codul penal, Codul de procedură  penală, Legea nr. 48/2017 privind 
Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Hotărârea Guvernului nr. 684/2018 privind 
Regulamentul pentru evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), 
Legea nr. 120/2017 privind pr evenirea și combaterea terorismului, Legea nr. 241/2005 privind 
prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, Legea nr. 50/2012 privind prevenirea și 
combaterea criminalității organizate, Legea nr. 308/2017 privind prevenirea și combaterea spălării 
banilor și finanțării terorismului, Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, 
Legea nr. 1104/2002 privind Centrul Național Anticorupție, Hotărârea Guvernului nr. 972/2001 
pentru aprobarea Regulamentului privind evidența, evaluarea și vânzarea bunurilor confiscate, fără 
stăpân, sechestrate și ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a 
bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, precum și Hotărârea 
Parlamentului nr. 342 din 15 decembrie 2022 privind aprobarea Programului național de 
recuperare a bunurilor infracționale pentru perioada 2023 -2027 și a Planului de acțiuni pentru 
implementarea acestuia. 
De asemenea, trebuie menționat că Directiva (UE) 2024/1260 înlocuiește Decizia 
2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007, care reglementa cooperarea între oficiile de 
recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării bunurilor provenite 
din infracțiuni, precum și Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 
aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracționale din 
Uniunea Europeană. Cu referire la Decizia-cadru 2005/214/JAI privind recunoașterea reciprocă a 
sancțiunilor financiare, Decizia-cadru 2006/783/JAI privind recunoașterea reciprocă a hotărârilor 
de confiscare și Regulamentul (UE) 2018/1805 privind recunoașterea ordinelor de 
indisponibilizare și confiscar e, se precizează că prevederile acestora au fost parțial aliniate în 
legislația națională prin Legea nr. 371/2006 și Codul de procedură penală. De asemenea, 
Regulamentul (UE) 2018/1805 a înlocuit Deciziile-cadru 2003/577/JAI și 2006/783/JAI. Referitor 
la D irectiva (UE) 2019/1153 privind utilizarea informațiilor financiare în scopuri penale și 
Directiva (UE) 2024/1654 privind accesul autorităților competente la registrele centralizate de 
conturi bancare, acestea sunt parțial aliniate prin Legea nr. 48/2017 ș i Legea nr. 308/2017. 
Conform art. 6 și 14 din Legea nr. 48/2017, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale poate 
solicita informații de la entități, fără a invoca secretul comercial, bancar sau protecția datelor 
personale. Agenția are acces și la re gistrul centralizat al conturilor bancare gestionat de Serviciul 
Fiscal de Stat. Astfel, nu este necesar să se alinieze integral, întrucât mecanismul existent este 
funcțional. 
Cadrul administrativ 
La nivel național, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului 
Național Anticorupție, cu statut de Birou de Recuperare a Bunurilor (ARO) și Birou de 
Management al Bunurilor (AMO), este o unitate autonomă specializată, responsabilă de 
gestionarea bunurilor indisponibilizate în cadrul procedurilor penale. Conform Legii nr. 48/2017. 
Agenția deține atribuții de bază în efectuarea investigațiilor financiare paralele, evaluarea, 
administrarea și valorificarea bunurilor confiscate, precum și în menținerea evidenței bunurilor 
infracționale. Aceasta cooperează atât pe plan național, cât și internațional cu autoritățile 
competente și efectuează schimb de informații cu autoritățile străine, contribuind la aplicarea celor 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

mai bune practici în gestionarea bunurilor supuse măsurilor de sechestru și confiscare. Agenția 
este structurată în 4 direcții și 1 secție, având un total de 34 de funcții: 
- Direcția Investigații Financiare: realizează investigații financiare paralele și este compusă din 
1 șef și 7 ofițeri de urmărire penală. 
- Direcția Investigații Speciale: efectuează măsuri speciale de investigație și include 1 șef și 9 
ofițeri de investigații. 
- Direcția Sisteme Informatice și Analitică: desfășoară activități analitice și accesarea bazelor 
de date, fiind formată din 1 șef și 4 inspectori. 
- Direcția Evaluare, Administrare și Valorificare a Bunurilor Indisponibilizate: gestionează 
bunurile sechestrate și profilurile financiare, incluzând 1 șef și 7 inspectori. 
- Secția Cooperare Internațională, Secretariat și Arhivă : gestionează corespondența și 
arhivarea, fiind alcătuită din 1 șef și 3 inspectori. 
În ceea ce privește infrastructura de date, Agenția are acces extins la toate bazele de date 
publice și restricționate, inclusiv Registrul conturilor bancare, Registrul populației, Registrul 
transporturilor, Registrul imobilelor, Registrul societăților comerciale și altele, totalizând peste 30 
de registre. De asemenea, agenția poate solicita direct informații care includ date comerciale, 
bancare, secrete profesionale sau personale, fără a fi necesară o hotărâre judecătorească. Prin 
acorduri de colaborare cu furnizori de date, agenția beneficiază și de acces direct la o serie de baze 
private. În general, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale cooperează cu toate 
autoritățile locale în domeniul recuperării activelor, direct sau prin intermediul rețelei CARIN sau 
al canalului EUROPOL/SIENA. Din februarie 2020, Agenția de Recuperare a Bunurilor 
Infracționale este conectată la canalul EUROPOL/SIENA, un canal securizat de schimb de date 
între statele membre EUROPOL, țările terțe și organismele internaționale de aplicare a legii. Acest 
canal permite schimbul rapid, eficient și sigur de date, informații și documente între autoritățile de 
aplicare a legii și asigură obținerea de către Agenție a informațiilor privind activele situate în 
străinătate. Investigați ile financiare depășesc frecvent granițele Republicii Moldova, implicând 
necesitatea cooperării cu organisme internaționale. Printre acestea se numără: Comisia Europeană, 
Eurojust, EUROPOL, BAMIN, rețeaua CARIN, INTERPOL, OSCE, GIZ, SELEC, UNODC și 
UNICRI. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
Pentru a alinia legislația națională la acquis -ul Uniunii Europene în domeniul confiscării, 
sechestrării/înghețării și sancțiunilor financiare, Republica Moldova a elaborat un plan normativ 
care include acte destinate armonizării instrumentelor de confisca re și sechestrare a bunurilor 
provenite din activități infracționale. Acest plan nu doar că urmărește conformarea cu standardele 
europene, dar și îmbunătățirea și consolidarea mecanismului de recuperare a bunurilor 
infracționale, pentru a asigura eficiența  proceselor legale de confiscare și prevenirea utilizării 
acestora în scopuri ilegale. 
În perioada 2025-2026, Republica Moldova va implementa un mecanism mai eficient de 
confiscare, integrat în procedurile penale, prin măsurile prevăzute în Programul Național de 
Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023 -2027 și Planul de măsuri pentru limita rea influenței 
excesive a intereselor private, cunoscut și ca planul de „deoligarhizare”. Aceste inițiative vor crea 
un cadru robust pentru recuperarea bunurilor dobândite ilicit, reducând influențele externe și 
interesele private asupra proceselor economi ce și politice. Măsurile incluse vor transpune direct 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/1805, referitoare la recunoașterea reciprocă a ordinelor de 
indisponibilizare și confiscare a bunurilor, și normele din Directiva (UE) 2024/1260, ce 
reglementează mecanismele de confiscare extinsă. Un element central a l planului îl reprezintă 
consolidarea mecanismului de confiscare civilă, care va permite statului să preia bunurile obținute 
ilegal prin fraudarea legii și a interesului public. Proiectul de lege privind confiscarea civilă, 
elaborat de Ministerul Justiției cu sprijinul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale și al 
Autorității Naționale de Integritate, prevede ca confiscarea bunurilor să fie realizată prin 
intermediul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale. Aceasta va iniția procedurile legale 
în cazul persoanelor acuzate de infracțiuni prevăzute de Codul penal. Confiscarea va viza 
persoanele condamnate, dar care nu au avut confiscarea extinsă a bunurilor, precum și pe cele ale 
căror bunuri au fost supuse sechestrului, chiar dacă urmărirea penală a fost încetată sau au fost 
scoase de sub acuzare. Aceste măsuri vor ajuta autoritățile să aplice un mecanism de confiscare 
eficient, inclusiv în cazul persoanelor care au scăpat de condamnare, dar asupra căror bunuri există 
dovezi clare de proveniență ilicită. 
Un alt obiectiv important al planului este crearea unui mecanism clar pentru utilizarea 
bunurilor confiscate în scopuri sociale și de interes public. Proiectul de lege prevede armonizarea 
reglementărilor naționale cu legislația Uniunii Europene privind reu tilizarea socială a bunurilor 
confiscate. Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a Centrului Național Anticorupție va 
fi responsabilă de valorificarea acestor bunuri, de gestionarea evidenței acestora în bugetul de stat 
și de coordonarea proceduri lor necesare. Scopul este de a utiliza bunurile confiscate pentru 
proiecte sociale, educaționale și de infrastructură, contribuind astfel la dezvoltarea comunităților 
locale și susținerea proiectelor de interes public. În ansamblu, obiectivul principal al acestui plan 
este întărirea mecanismului național de urmărire și identificare a bunurilor infracționale, sprijinind 
autoritățile competente în procesul de confiscare și executare a acestora. Prin alinierea legislației 
la standardele Uniunii Europene și implementarea unor măsuri eficiente de gestionare a activelor, 
Republica Moldova va crea un cadru normativ solid pentru combaterea criminalității economice 
și recuperarea bunurilor infracționale, în concordanță cu cele mai bune practici internaționale. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Pentru a implementa cu succes planul legislativ, este necesar să se consolideze capacitățile 
administrative ale instituțiilor responsabile de confiscarea și recuperarea bunurilor infracționale. 
Aceste măsuri sunt vitale pentru asigurarea unei aplicări eficiente și corecte a noilor reglementări, 
susținând autoritățile în procesul de confiscare a bunurilor provenite din activități ilegale. 
Un prim pas important în realizarea acestui obiectiv este organizarea de cursuri de instruire 
pentru personalul din autoritățile implicate în procesul de confiscare. Scopul acestor cursuri este 
familiarizarea acestora cu noile reglementări și asigurarea capacității de a aplica corect mecanismul 
îmbunătățit de confiscare a bunurilor infracționale. Cursurile vor aborda atât aspectele teoretice ale 
legislației europene și naționale, cât și aplicațiile practice ale noilor instrumente legislative. Prin 
această instruire continuă, se va contribui la creșterea profesionalismului și eficienței autorităților 
responsabile, oferindu -le toate cunoștințele necesare pentru a implementa mecanismele de 
confiscare într-un mod coerent și conform normelor europene. 
Un alt aspect pentru o implementare eficientă a mecanismului de confiscare este dotarea 
corespunzătoare a Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale. Aceasta trebuie să dispună de 
condițiile necesare pentru depozitarea bunurilor infracționale, care p ot include o gamă largă de 
active, de la bunuri imobiliare la vehicule sau obiecte de valoare. Este important ca agenția să 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

dispună spații sigure și adecvate pentru gestionarea acestora, iar măsurile de protecție 
implementate trebuie să prevină deteriorarea sau pierderea bunurilor, astfel asigurându -se 
respectarea principiilor transparenței și legalității în procesul de recuperare. 
Un element în gestionarea bunurilor infracționale confiscate este implementarea unui 
sistem informatic automatizat, „Registrul bunurilor infracționale confiscate”. Acest sistem 
centralizat va urmări fiecare bun confiscat de la momentul indisponibilizării p ână la finalizarea 
procesului de recuperare sau redistribuire, asigurând transparența și facilitând un management 
eficient al activelor, reducând riscurile de eroare sau fraudă. Prin acest registru, agențiile implicate 
vor putea coordona mai bine activitățile și raporta stadiul fiecărui bun confiscat. 
Pentru valorificarea eficientă a bunurilor confiscate, va fi dezvoltată o platformă online 
dedicată vânzării prin licitație publică. Aceasta va permite o gestionare mai rapidă și transparentă 
a bunurilor confiscate, iar licitațiile vor fi accesibile atât a utorităților, cât și publicului larg, 
asigurând astfel transparența și concurența corectă. Veniturile generate vor putea fi folosite pentru 
finanțarea unor proiecte publice, cum ar fi cele sociale sau de dezvoltare economică. 
În contextul îmbunătățirii mecanismului de confiscare, inclusiv confiscarea civilă și 
reutilizarea socială a bunurilor, va fi necesară suplimentarea personalului Agenției de Recuperare 
a Bunurilor Infracționale. Creșterea volumului de activitate și extinde rea atribuțiilor agenției vor 
impune angajarea de noi funcționari publici cu competențe în investigarea bunurilor infracționale 
și gestionarea activelor confiscate, astfel încât agenția să poată răspunde mai eficient provocărilor 
și să aplice corect reglementările europene. 
Totodată, pentru a îmbunătăți procesul de recuperare a bunurilor infracționale, va fi 
dezvoltat un modul suplimentar în „Registrul Bunurilor Infracționale Indisponibilizate”, care va 
permite o căutare mai rapidă și eficientă prin integrarea acestuia cu bazele de date relevante, interne 
și externe. Sistemul informațional destinat ținerii Registrului Bunurilor Infracționale 
Indisponibilizate va consuma, prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), 
sprijinind investigațiile financiare paralele și facilitând identificarea rapidă a bunurilor care pot fi 
confiscate sau valorificate. 
Aceste măsuri administrative sunt necesare pentru implementarea cu succes a planului de 
confiscare a bunurilor infracționale și pentru asigurarea unei gestionări eficiente și conforme cu 
standardele Uniunii Europene. Ele vor contribui la consolidarea capac ităților instituționale și la 
dezvoltarea unei infrastructuri administrative care să răspundă cerințelor unui sistem de justiție 
mai transparent și mai eficient. 
Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Confiscarea, înghețarea bunurilor și sancțiuni financiare” sunt necesare mijloace 
financiare estimative de aproximativ 336,92 mii lei, integral acoperite din bugetul de stat, iar 
pentru implementarea măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) 
pentru același domeniu sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 22.183,90 mii 
lei, dintre care suma costurilor de 1.283,90 mii lei este acoperită din bugetul de stat, iar suma de 
20.900,00 mii lei reprezintă costul neacoperit. 
24.1.5. Prevenirea și combaterea criminalității cibernetice 
Prezentarea generală a situației 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Criminalitatea cibernetică reprezintă o amenințare majoră în era digitală, având un impact 
semnificativ asupra securității economice, sociale și naționale. În contextul globalizării și al 
digitalizării rapide, nu face excepție de la acest fenomen, confrunt ându-se cu o varietate de 
infracțiuni cibernetice, de la atacuri asupra infrastructurii critice, la fraude online, furt de identitate 
și activități ilegale desfășurate în mediul virtual. Dezvoltarea tehnologiilor informaționale și 
extinderea accesului la internet au adus beneficii considerabile, dar au oferit și oportunități pentru 
activități infracționale tot mai sofisticate. Infractorii cibernetici exploatează vulnerabilitățile 
tehnice, legislative și educaționale pentru a lansa atacuri, punând în pericol  atât utilizatorii 
individuali, cât și organizațiile publice și private. 
În Republica Moldova, criminalitatea cibernetică a devenit o prioritate pe agenda 
autorităților, având în vedere creșterea numărului de incidente raportate și complexitatea 
metodelor utilizate de atacatori. Instituțiile responsabile, precum Centrul pentru combaterea 
crimelor cibernetice al Inspectoratului național de investigații, din cadrul Inspectoratului General 
al Poliției, au intensificat măsurile de prevenire, investigare și combatere a acestui tip de 
infracțiuni, colaborând cu parteneri internațional i și organizații regionale pentru îmbunătățirea 
securității cibernetice. 
Cadrul legislativ  
Combaterea eficientă a criminalității cibernetice necesită un cadru legislativ robust, capabil 
să răspundă provocărilor impuse de dezvoltarea tehnologică și de complexitatea tot mai mare a 
infracțiunilor din acest domeniu. Republica Moldova a făcut progrese semnificative în armonizarea 
legislației naționale cu standardele internaționale, ratificând convenții și tratate relevante.  Un 
document de referință în acest sens este Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea 
cibernetică, cunoscută ca Convenția de la Budapesta. Aceasta, adoptată la 23 noiembrie 2001 și 
ratificată de către Republica Moldova prin Legea nr. 6/2009, oferă un set complet de norme pentru 
prevenirea, investigarea și combaterea infracțiunilor cibernetice, precum și încurajează cooperarea 
internațională. În decembrie 2022, Republica Moldova a semnat cel de -al Doilea Protocol 
Adițional la Convenția Consiliului  Europei privind criminalitatea cibernetică. Acest document 
introduce mecanisme noi pentru schimbul de informații între autorități și furnizorii de servicii, 
simplificând investigațiile transfrontaliere și sporind eficiența în combaterea criminalității 
informatice.   
În completarea acestui cadru legislativ, Convenția Consiliului Europei privind protecția 
copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual (Lanzarote), adoptată la 25 octombrie 
2007 și ratificată la 19 decembrie 2011, introduce măsuri specifice pen tru protecția copiilor 
împotriva abuzurilor din mediul online. Aceasta vizează prevenirea distribuirii de materiale ilegale 
și sprijinirea victimelor prin mecanisme adecvate de protecție.  La nivel internațional, Republica 
Moldova a aderat, de asemenea, la Protocolul Opțional la Convenția Organizației Națiunilor Unite 
privind Drepturile Copilului, care reglementează aspecte legate de vânzarea de copii, prostituția 
infantilă și pornografia infantilă. Adoptat de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 
25 mai 2000 și ratificat la 22 februarie 2007, acest protocol evidențiază angajamentul țării în 
asigurarea protecției drepturilor copilului atât în mediul online, cât și offline.  
Pe plan intern, adoptarea Legii nr. 20/2009 privind prevenirea și combaterea criminalității 
cibernetice a reprezentat o etapă importantă. Legea stabilește măsuri clare pentru prevenirea și 
investigarea infracțiunilor informatice și include crearea unui pun ct de contact 24/7, destinat 
coordonării rapide în cazurile de criminalitate cibernetică, inclusiv la nivel internațional. Totodată, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

pentru a răspunde mai operativ provocărilor tehnologice, Legea nr. 200/2024, adoptată de 
Parlament în iulie 2024, aduce amendamente semnificative Legii nr. 20/2009. Aceste modificări 
îmbunătățesc mecanismele de prevenire și investigare, consolidând coopera rea internațională în 
domeniul securității cibernetice.  Un alt pas important în alinierea legislației naționale la 
standardele internaționale a fost ratificarea, prin Legea nr. 302/2016, a Protocolului Adițional la 
Convenția de la Budapesta, care extinde domeniul de aplicare al convenției prin incriminarea 
actelor rasiste și xenofobe comise prin intermediul sistemelor informatice, ceea ce reflectă 
angajamentul Republicii Moldova în combaterea discursului de ură și a discriminării în mediul 
online.  
Prin integrarea convențiilor internaționale și actualizarea legislației naționale, Republica 
Moldova demonstrează un angajament ferm în combaterea criminalității cibernetice. Aceste 
inițiative legislative nu doar întăresc cadrul juridic intern, ci și poziț ionează țara ca un partener 
activ în eforturile globale de protecție a spațiului digital și de asigurare a securității cetățenilor în 
fața noilor amenințări informatice. 
Cadrul administrativ 
Centrul pentru combaterea crimelor cibernetice reprezintă o subdiviziune administrativă a 
Inspectoratului național de investigații creată în scopul organizării, coordonării și desfășurării 
activității de combatere a infracțiunilor informatice și celor cone xe, precum și a infracțiunilor 
grave, deosebit de grave și excepțional de grave cu rezonanță socială sporită, comise prin utilizarea 
sistemelor informatice. Acesta include patru secții distincte, fiecare având un rol în protejarea 
securității cibernetice, după cum urmează: 
- Secția 1:  se ocupă de prevenirea și combaterea infracțiunilor cibernetice naționale și 
transfrontaliere, inclusiv a celor care vizează confidențialitatea și integritatea sistemelor 
informatice, precum și protecția intimității personale și a corespondenței. 
- Secția 2: se concentrează pe investigațiile privind infracțiunile financiare online grave și deosebit 
de grave, inclusiv cele comise prin utilizarea sistemelor informatice și a mijloacelor de plată 
electronice sau criptomonede. De asemenea, se ocupă cu depistarea f raudelor legate de ATM -
uri și dispozitivele de plată electronică. 
- Secția 3 : are ca obiectiv combaterea pornografiei infantile, abuzului sexual online asupra 
minorilor și promovarea materialelor care încurajează astfel de infracțiuni. De asemenea, 
gestionează bazele de date naționale și internaționale legate de aceste infracțiuni. 
- Secția 4:  se axează pe asistența tehnică și consultativă, utilizând echipamente și software 
specializat pentru investigarea infracțiunilor informatice. Aceasta examinează sistemele și 
dispozitivele informatice și colectează dovezi digitale. 
 Centrul dispune de 30 de posturi, din care 27 sunt ocupate în prezent, iar personalul este 
distribuit între cele patru secții. Printre atribuțiile principale ale Centrului se numără prevenirea și 
combaterea infracțiunilor cibernetice, monitorizarea fenome nului criminal și gestionarea 
sistemelor IT, dezvoltarea capacităților proprii și asigurarea cooperării naționale și internaționale. 
În cadrul activităților de investigare, angajații Centrului au acces la diverse baze de date, precum 
BCD e -Cadastru, SIA Ro ssoft, SIA "Criminal și Criminologic", și altele, pentru a susține 
activitățile de identificare și combatere a infracțiunilor informatice. 
 La nivel național, Centrul colaborează cu instituții precum Serviciul Tehnologiilor 
Informaționale a Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul de Securitate și Informații, Procuratura 
pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Banca N ațională a Moldovei și 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Agenția pentru Securitate Cibernetică din subordinea Ministerului Dezvoltării Economice și 
Digitalizării. 
 La nivel internațional, Centrul cooperează cu organizații precum Europol, Interpol, 
Eurojust, Consiliul Europei, ENISA, FBI și diverse companii private specializate în criminalistică 
digitală, facilitând astfel investigarea și prevenirea infracțiunilor cibernetice pe plan global. 
 Totodată, Republica Moldova continuă să își întărească capacitățile de investigare a 
criminalității cibernetice. Începând cu luna februarie 2025, țara dispune de un laborator de ultimă 
generație, ce a fost lansat pentru a consolida capacitatea autoritățilo r de a preveni, investiga, 
combate criminalitatea informatică, oferind tehnologie avansată și expertiză specializată în 
domeniul investigațiilor digitale. Datorită tehnologiilor avansate, angajații Inspectoratului General 
al Poliției vor putea analiza și g estiona amenințările cibernetice în timp real, protejând mai bine 
spațiul digital al țării. Astfel, se va colecta și analiza probe digitale pentru o identificare rapidă a 
infractorilor, iar experții în criminalistică vor beneficia de formare continuă prin simulări pentru a 
detecta și contracara atacurile informatice. În plus, vor putea testa măsuri de securitate într -un 
mediu controlat. Îmbunătățirea capacităților tehnice va sprijini schimbul de informații cu 
instituțiile Uniunii Europene și parteneri inter naționali, contribuind la combaterea infracțiunilor 
transfrontaliere. Laboratorul, finanțat de Uniunea Europeană prin proiectul EU4Security Moldova, 
extinde capacitățile Centrului Tehnico -Criminalistic, aliniind Republica Moldova la standardele 
europene. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
În contextul procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și al 
alinierii la standardele internaționale în domeniul combaterii criminalității cibernetice, autoritățile 
naționale depun eforturi considerabile pentru a dezvolta un cadru l egislativ dezvoltat, capabil să 
facă față provocărilor generate de evoluțiile rapide în tehnologiile digitale și securitatea 
cibernetică. Cadrul legislativ vizează atât prevenirea, cât și combaterea eficientă a infracțiunilor 
cibernetice și este parțial aliniat la acquis-ul Uniunii Europene. Acesta are rolul de protejare a 
cetățenilor și garantarea securității naționale împotriva amenințări digitale.  
În același timp, integrarea normelor europene în legislația națională reprezintă un pas 
important pentru crearea unui sistem coerent de răspuns la criminalitatea informatică și întărirea 
colaborării internaționale. Astfel, autoritățile din Republica Moldova au inițiat o serie de proiecte 
legislative care vizează consolidarea capacităților instituționale și asigurarea unei reacții rapide și 
eficiente la infracțiunile cibernetice, într-un cadru de cooperare internațională. Printre acestea, se 
numără proiectel e de acte normative care reglementează diverse aspecte ale procesului de 
investigare și prevenire a infracțiunilor digitale, contribuind la întărirea securității cibernetice și la 
protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. 
În paralel, se planifică modificarea Codului de procedură penală și a altor acte normative 
relevante pentru a alinia legislația națională la standardele internaționale, în special la cel de -al 
doilea Protocol adițional la Convenția Consiliului Europei priv ind criminalitatea informatică. 
Aceste modificări vor întări capacitatea instituțiilor statului de a coopera eficient cu alte state în 
domeniul combaterii criminalității cibernetice, asigurând în același timp respectarea drepturilor 
fundamentale ale persoa nelor implicate în procesele legale. De asemenea, Republica Moldova 
urmează să ratifice cel de -al doilea Protocol adițional la Convenția Consiliului Europei, care va 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

întări cooperarea internațională, în special în ceea ce privește schimbul de informații și divulgarea 
probelor electronice între autoritățile judiciare ale diferitelor state. Acest protocol va permite țării 
să participe activ la combaterea criminalității cibernetice la nivel global, contribuind la protejarea 
cetățenilor și a securității naționale. 
În concordanță cu reglementările europene, Republica Moldova va adopta și 
Regulamentele și Directivele UE relevante, inclusiv Regulamentul (UE) 2023/1543 privind 
ordinele europene de divulgare a probelor electronice și Ordinul european de păstrare a probel or 
electronice, care reglementează procesul de obținere a probelor electronice în cadrul anchetelor 
transfrontaliere. Aceste măsuri vor sprijini autoritățile naționale relevante în realizarea unor 
investigații eficiente și în colaborarea cu alte state membre ale Uniunii Europene, facilitând astfel 
combaterea infracțiunilor cibernetice. În plus, se lucrează la elaborarea proiectelor de acte 
normative pentru alinierea la Directiva (UE) 2023/1544, Directiva UE 2019/713, Directiva 
2013/40/UE și Directiva (UE) 2022/2555. 
Prin aceste măsuri legislative, Republica Moldova își propune să se alinieze la standardele 
europene și internaționale în domeniul criminalității cibernetice, asigurându -se că instituțiile 
statului sunt bine echipate pentru a preveni și combate infracțiuni le informatice. Acest cadru 
legislativ va întări capacitățile autorităților de investigare și urmărire penală, va sprijini cooperarea 
internațională în domeniul combaterii criminalității cibernetice și va proteja drepturile și 
securitatea cetățenilor în fața amenințărilor digitale. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
În cadrul eforturilor de consolidare a capacităților administrative ale Republicii Moldova 
în domeniul prevenirii și combaterii crimelor cibernetice, autoritățile naționale planifică o serie de 
măsuri menite să îmbunătățească eficiența răspunsului la ameni nțările digitale și să sporească 
protecția cetățenilor. Printre aceste măsuri se numără dezvoltarea unor acțiuni active de informare 
a populației cu privire la măsurile preventive și la modalitățile de raportare a infracțiunilor și 
contravențiilor comise î n mediul online. De asemenea, autoritățile vor intensifica campaniile de 
informare a populației cu privire la disponibilitatea și funcționarea acestei platforme online, 
asigurându-se astfel că cetățenii sunt conștienți de instrumentele puse la dispoziție d e autoritățile 
competente pentru raportarea infracțiunilor informatice.  
În paralel, se preconizează creșterea numărului de unități de personal în cadrul Centrului 
pentru combaterea crimelor cibernetice, având în vedere planurile de regionalizare ale Poliției, 
ceea ce va permite o reacție mai rapidă și mai eficientă la nivel lo cal în fața amenințărilor 
cibernetice. Pentru a sprijini aceste inițiative, Centrul va fi dotat cu instrumente inteligente de 
investigare, care vor spori capacitatea de a desfășura investigații complexe și de a răspunde la 
infracțiuni informatice tot mai s ofisticate. În plus, angajații Centrului vor beneficia de instruire 
continuă, axată pe noile metode și tehnici de investigare a infracțiunilor cibernetice și conexe, 
astfel încât să fie pregătiți să facă față provocărilor emergente din domeniu.  
Măsurile menționate vor contribui semnificativ la întărirea capacităților administrative și 
la crearea unui sistem de protecție mai eficient împotriva criminalității cibernetice în Republica 
Moldova. 
Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Prevenirea și combaterea criminalității informatice” sunt necesare mijloace financiare 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

estimative de aproximativ 2.113,54 mii lei, integral acoperite din bugetul de stat, iar pentru 
implementarea măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) pentru 
același domeniu sunt necesare mijloace financiare estimative de  aproximativ 9.462,00 mii lei, 
dintre care suma costurilor de 1.780,00 mii lei este acoperită din bugetul de stat, suma de 2.000,00 
mii lei este acoperită din asistență externă, iar suma de 5.682,00 mii lei reprezintă costul 
neacoperit. 
24.1.6. Abuzul sexual asupra copiilor, inclusiv în mediul online 
Prezentarea generală a situației  
Abuzul sexual asupra copiilor, inclusiv în mediul online, reprezintă una dintre cele mai 
grave forme de încălcare a drepturilor fundamentale. Fenomenul nu doar că vulnerabilizează 
copilul în fața unor traume fizice și psihice, dar îi afectează profund dezv oltarea ca individ. 
Consecințele sunt devastatoare, influențând nu doar starea de bine a copilului în prezent, ci și 
capacitatea sa de a se integra și de a funcționa sănătos în societate pe termen lung. 
Având în vedere amploarea și complexitatea fenomenului, inclusiv impactul tot mai mare 
al abuzului în mediul digital, Republica Moldova a recunoscut necesitatea unor măsuri eficiente 
de prevenire și protecție. Au fost adoptate măsuri concrete prin ratifica rea unor tratate 
internaționale relevante și a modificat legislația națională pentru a respecta standardele 
internaționale. Aceste măsuri sunt necesare pentru asigurarea unui cadru legal care să prevină și 
să combată eficient abuzul și exploatarea sexuală a copiilor, asigurând totodată protecția lor într -
un context tot mai digitalizat. Implementarea unui astfel de cadru normativ se dovedește a fi 
imperativă pentru a sprijini victimele și a descuraja făptuitorii, oferind copiilor un mediu mai sigur 
și mai protejat în fața acestor pericole. Astfel, în Republica Moldova se va institui un mecanism 
care va permite sistarea accesului la paginile web care conțin informații destinate și utilizate pentru 
pregătirea sau comiterea infracțiunilor, în special cele ce se referă la asigurarea unui ecosistem 
online sigur. 
Cadrul legislativ 
În cadrul legislației naționale și internaționale care reglementează protecția drepturilor 
copilului și combaterea abuzului sexual asupra acestora, inclusiv exploatarea în mediul online, 
Republica Moldova a adoptat și ratificat mai multe convenții și proto coale care reflectă 
angajamentele internaționale în domeniul protecției copiilor. Astfel, începând cu Convenția 
Organizației Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului din 20 noiembrie 1989, ratificată de 
Republica Moldova la 25 februarie 1993, au fost încheiate importante acorduri care vizează 
prevenirea abuzului și exploatării copiilor. Protocolul Opțional privind Vânzarea de Copii, 
Prostituția Infantilă și Pornografia Infantilă a fost ratificat prin Legea nr. 29/2007, care 
reglementează măsurile de pr evenire și sancționare a formelor de abuz și exploatare sexuală a 
copiilor. Totodată, Protocolul Opțional privind implicarea copiilor în conflicte armate, ratificat 
prin Legea nr. 15/2004, protejează copiii împotriva recrutării și utilizării acestora în co nflicte 
armate, în timp ce Protocolul Opțional privind Drepturile Copilului în procedura de comunicare a 
fost ratificat prin Legea nr. 117/2022, și oferă mecanisme suplimentare de protecție și promovare 
a drepturilor copiilor în fața autorităților internaționale. 
Un alt instrument este Convenția Consiliului Europei (CoE) privind Protecția Copiilor 
împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual, cunoscută și sub denumirea de Convenția de la 
Lanzarote din 2007, care este în vigoare pentru Republica Moldova din 1 iu lie 2012. Aceasta 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

stabilește măsuri clare pentru prevenirea abuzului sexual și protecția copiilor, incluzând aspecte 
legate de exploatarea sexuală în mediul online. La fel, Republica Moldova a ratificat Convenția 
CoE privind prevenirea și combaterea violenței împotriva feme ilor și violenței domestice 
(Convenția de la Istanbul) prin Legea nr. 144/2021, care, deși se concentrează și asupra violenței 
împotriva femeilor, include și protecția copiilor în fața abuzurilor de orice fel. În plus, Convenția 
CoE privind Acțiunea împotr iva Traficului de Ființe Umane, ratificată prin Legea nr. 67/2006, 
vizează combaterea traficului de copii, inclusiv în scopuri de exploatare sexuală, fiind un pilon 
important în cadrul legislației internaționale împotriva abuzului sexual asupra copiilor, l a care 
Republica Moldova este parte. Instrumentele internaționale menționate constituie fundamentul 
legal al măsurilor de protecție a copiilor în Republica Moldova, inclusiv împotriva abuzurilor 
sexuale și exploatării în mediul online, asigurând o abordare cuprinzătoare și integrată în domeniul 
drepturilor copilului. 
Pe plan intern, Republica Moldova se bucură de un cadru legislativ vast în domeniul 
protecției copiilor împotriva abuzului sexual, inclusiv în mediul online, bazându -se pe o serie de 
acte normative care reglementează atât prevenirea, cât și combaterea acestui fenomen. Printre cele 
mai importante reglementări se enumeră Codul penal, care incriminează abuzul sexual asupra 
copiilor și alte infracțiuni grave, și Codul de procedură penală, care reglează activitățile procesuale 
pe marginea cauzelor. În plus, Lege a nr. 140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în 
situație de risc și a celor separați de părinți asigură mecanisme de protecție pentru minorii 
vulnerabili. De asemenea, legislația include Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea 
traficului de ființe umane și Legea nr. 137/2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor, 
care protejează victimele abuzului și asigură sprijinul necesar în procesul de recuperare.  
În ceea ce privește protecția online, Legea nr. 20/2009 privind prevenirea și combaterea 
criminalității informatice reglementează instrumentele disponibile pentru sistarea accesului la 
pagina web ce conține informații privind instrumentele disponibile pent ru sistarea accesului la 
pagina web ce conține informații privind faptele de abuz și exploatare sexuală, iar Hotărârea 
Guvernului nr. 270/2014 stabilește un mecanism intersectorial de cooperare pentru identificarea și 
sprijinirea copiilor victime ale viole nței și exploatării. Totodată, Guvernul Republicii Moldova a 
adoptat Hotărârea nr. 347/2022, aprobând Programul național pentru protecția copilului pentru 
perioada 2022-2026, cu trei obiective principale: consolidarea sistemului de protecție al copilului, 
promovarea toleranței zero față de violența asupra copiilor și asigurarea unui mediu familial sigur 
pentru dezvoltarea lor. Punctul 13 din Planul de acțiuni prevede elaborarea Planului național pentru 
siguranța online a copiilor, care cu succes a fost inte grat în planul de acțiuni de bază în temeiul 
Hotărârii Guvernului nr. 676 din 02.10.2024. De asemenea, a fost aprobat Programul de prevenire 
și combatere a traficului de ființe umane pentru perioada 2024-2028 prin Hotărârea Guvernului nr. 
715/2023. 
În context, se menționează că legislația Republicii Moldova este parțial aliniată  la 
prevederile Directivei 2011/93 a Parlamentului European și a Consiliului, care vizează combaterea 
abuzului sexual asupra copiilor, exploatarea sexuală a acestora și pornografia infantilă, precum și 
la înlocuirea Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului. În prezent, autoritățile responsabile se află 
în etapa de votare a proiectului de lege în lectura a doua, care va asigura alinierea deplină a 
Directivei în legislația națională. 
În continuare, pentru a sprijini victimele infracțiunilor, inclusiv ale abuzului sexual, 
Hotărârea Guvernului nr. 708/2019 a stabilit regulamentul -cadru pentru organizarea și 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

funcționarea Centrului regional de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor, 
împreună cu standardele minime de calitate. Acest centru oferă un suport complet și integrat pentru 
copiii victime ale infracțiunilor, inclusiv prin acordarea de asistență psihologică, socială și juridică, 
asigurându-se astfel că aceștia beneficiază de toate resursele necesare pentru recuperare într -un 
mediu sigur și susținător. În paralel, Hotărârea Guvernului nr. 519/2022 reglementează organizarea 
și funcț ionarea Serviciului de asistență telefonică gratuită pentru copii, un instrument pentru 
prevenirea abuzului și pentru intervențiile rapide în caz de urgență. Prin acest serviciu, copiii pot 
solicita ajutor anonim și gratuit, ceea ce contribuie semnificativ  la protejarea lor, mai ales în 
situațiile în care nu pot apela la alți membri ai familiei sau autorități. Totodată, reglementările 
impun standarde minime de calitate pentru asigurarea eficienței și profesionalismului în acordarea 
ajutorului. 
Cumulativ, se menționează că prin Dispoziția Guvernului nr. 206 -d/2024 au fost stabilite 
un set de măsuri pentru implementarea recomandărilor Comitetului Lanzarote, având ca scop 
consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale,  în conformitate cu 
Convenția CoE pentru protecția copiilor. Aceste măsuri sunt destinate să asigure aplicarea 
completă și eficientă a prevederilor Convenției Lanzarote și recomandărilor Comitetului Lanzarote 
pe teritoriul Republicii Moldova, pentru perioa da 2025-2026. Dispoziția include acțiuni concrete 
ce vizează întărirea legislației naționale, dezvoltarea unor mecanisme de protecție 
interinstituționale și formarea unor rețele de cooperare între autoritățile relevante și organizațiile 
societății civile. Astfel, Guvernul își propune să răspundă în mod sistematic și eficient provocărilor 
legate de protecția copiilor, inclusiv prin măsuri ce vizează prevenirea, identificarea timpurie și 
intervenția rapidă în cazurile de abuz sexual asupra copiilor. 
Cadrul administrativ  
În Republica Moldova pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, 
inclusiv în mediul online, sunt asigurate de mai multe entități și organizații cheie, precum 
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Procu ratura pentru 
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Ministerul Educației și Cercetării și 
Institutul Național al Justiției din cadrul Ministerului Justiției.  
Centrul de Combatere a Traficului de Persoane subordonată Inspectoratului Național de 
Investigații al Inspectoratului General al Poliției deține jurisdicție pe întreg teritoriul Republicii 
Moldova. Centrul investighează infracțiuni privind traficul de fiin țe umane și infracțiuni conexe, 
incluzând cazuri de trafic de copii și exploatare sexuală, în special cele cu caracter transfrontalier, 
în colaborare cu subdiviziunile teritoriale ale Poliției din țară. În urma reformelor, Centrul a fost 
reorganizat în 2023, iar personalul său a fost redus de la 40 la 21 de posturi, fiind structurat în două 
secții de investigație. Actualmente, activitatea Centrului se concentrează pe descoperirea și 
investigarea cazurilor de trafic de ființe umane, implicând organizarea și desfășurarea activităților 
speciale de investigații și colaborarea cu alte entități pentru identificarea victimelor și făptașilor. 
De asemenea, Centrul facilitează accesul victimelor la servicii de protecție și asistență, evaluând 
riscurile și sprijinind repatrierea victimelor identificate în străinătate. La fel, Centrul desfășoară și 
activități de prevenire, inclusiv identificarea potențialelor victime și informarea publicului despre 
riscurile traficului de ființe umane, colaborând cu ONG-uri, mass-media și instituții publice pentru 
a reduce aceste riscuri. În plus, Centrul participă la elaborarea de acte normative și politici 
naționale destinate combaterii traficului de ființe umane și colaborează cu organizații 
internaționale și instituții naționale pentru a implementa campanii și programe comune. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Totodată, Centrul pentru combaterea crimelor cibernetice asigură combaterea infracțiunilor 
informatice grave comise prin utilizarea sistemelor informatice, precum și exploatarea sexuală a 
copiilor prin intermediul tehnologiilor informaționale. Printre funcțiile sale principale se enumeră 
investigarea infracțiunilor, furnizarea de asistență tehnică în aceste investigații, colaborarea cu 
instituții naționale și internaționale, gestionarea bazelor de date și analiza tendințelor infracționale, 
cu scopul de a de zvolta măsuri de prevenire și intervenție. Angajații Centrului beneficiază de 
formare specializată în colaborare cu INTERPOL, având acces la baza de date internațională 
„ICSEA” care include imagini și informații din cazuri de exploatare sexuală a minorilor . Centrul 
colaborează cu instituții internaționale precum Europol, Interpol, Eurojust, Consiliul Europei și 
altele. 
Subsidiar, în iunie 2014, în Republica Moldova a fost lansată linia gratuită 116 111 
(Telefonul Copilului) oferind un serviciu social național, confidențial și disponibil 24/7, care 
include consiliere psiho -emoțională și informații despre drepturile copilu lui. Serviciul tratează 
fiecare caz de risc individual, respectând principiul nediscriminării și promovând interesul superior 
al copilului, și colaborează cu autoritățile responsabile de protecția acestora. Telefonul Copilului 
este gestionat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și implementat de o organizație 
neguvernamentală. Serviciile sunt accesibile gratuit și prin chat pe telefonulcopilului.md și Skype 
la TelefonulcopiluluiMoldova116111. În februarie 2023, a fost semnat un acord între Inspectoratul 
General al Poliției și Centrul Internațional „La Strada” pentru raportarea materialelor de abuz 
sexual asupra copiilor, iar în aprilie 2023, Centrul Internațional „La Strada” a devenit membru al 
rețelei internaționale „INHOPE”. Orice persoană care descoperă un caz de abuz sexual asupra unui 
copil este obligată să informeze Poliția. 
În ceea ce privește prevenirea victimizării copiilor și implicarea lor în acte ilegale, polițiștii 
aplică măsuri de prevenire primară, secundară și terțiară orientate în acest sens. Prevenirea primară 
include campanii educaționale, activități în școli și p romovarea unei culturi anti -violente, 
stimulând cooperarea cetățenilor și raportarea cazurilor ilegale, iar revenirea secundară implică 
colaborarea Poliției cu autoritățile locale și instituțiile competente pentru a preveni cazurile de 
victimizare și implicare a copiilor în acte ilegale. 
O altă subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției cu competențe în prevenirea 
abuzului sexual asupra minorilor este Secția Siguranța Minorilor a Direcției Ordine Publică a 
Inspectoratului Național de Securitate Publică. În domeniul coordonării inte racțiunii comunitare, 
siguranței minorilor și activităților de patrulare, aceasta monitorizează implementarea politicilor 
în domeniul ordinii publice, siguranței, protecției drepturilor copilului și alte activități. Totodată, 
Secția coordonează, monitorizează și asigură controlul asupra activității subdiviziunilor teritoriale 
ale Inspectoratului General al Poliției, participă la organismele colective (consilii, comisii) 
constituite în cadrul autorităților publice centrale, colaborează cu autoritățile compet ente în 
domeniul protecției drepturilor copilului și contribuie la dezvoltarea unor ghiduri și recomandări 
pentru eficientizarea activităților poliției în comunitate. 
Totodată, subdiviziunile teritoriale ale Poliției includ Secțiile de Urmărire Penală și Secțiile 
de Investigare a Infracțiunilor, ambele având rol în prevenirea și combaterea abuzului sexual 
asupra copiilor, inclusiv în mediul online. Secția de Urmărire Pe nală, parte din Inspectoratul de 
Poliție Teritorial, investighează infracțiunile și inițiază urmărirea penală atunci când există indicii 
de comitere a unor fapte ilegale. Aceasta se ocupă cu descoperirea infracțiunilor, administrarea 
probelor și protejarea  drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate, asigurându -se că 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

legislația procesual-penală este respectată pe parcursul procesului penal. La rândul său, Secția de 
Investigare a Infracțiunilor are ca scop principal identificarea și investigarea infracțiunilor, inclusiv 
abuzurile sexuale, și urmărirea infractorilor. Act ivitățile sale includ organizarea de anchete 
speciale pentru combaterea criminalității, protejarea ordinii publice și a drepturilor persoanelor, 
precum și identificarea infractorilor și a victimelor, inclusiv în cazurile de abuz sexual asupra 
copiilor și infracțiuni online. 
Totodată, cadrul reglementar național impune cooperarea între autoritățile de tutelă, 
precum și cooperarea intersectorială în domeniul protecției copilului, astfel încât autoritățile locale 
și teritoriale de tutelă sunt obligate să colaboreze atât orizontal, cât și vertical, în cadrul sistemului 
de protecție a copilului. De asemenea, angajații autorităților publice centrale și locale, ai 
structurilor, instituțiilor și serviciilor subordonate acestora, care activează în domeniile asistenței 
sociale, educației, protecției sănătății și altele, trebuie să colaboreze conform mecanismului de 
cooperare intersectorială aprobat de Guvern (HG 270/2014), prin echipe multidisciplinare, inclusiv 
pentru identificarea și intervenția în cazurile de violență și abuz sexual. 
În ordinea celor expuse, se menționează Ministerul Muncii și Protecției Sociale joacă este 
responsabil de implementarea politicii guvernamentale pentru prevenirea și combaterea abuzului 
sexual asupra copiilor, inclusiv în mediul online, asigurându -se că le gislația națională este 
respectată și aliniată la standardele internaționale în acest domeniu. Printre responsabilitățile 
principale ale Ministerului se numără elaborarea de acte normative, politici și analize care vizează 
protecția copiilor împotriva abuzurilor sexuale, precum și coordonarea acțiunilor interinstituționale 
pentru prevenirea acestor tipuri de abuzuri. Ministerul colaborează activ cu instituții internaționale 
și organizații non -guvernamentale, sprijinind proiectele de prevenire a abuzului sex ual asupra 
minorilor și dezvoltarea unor mecanisme de protecție în mediul online. La fel, Ministerul 
monitorizează în permanență poziția Republicii Moldova în indicatorii internaționali și dezvoltă 
propuneri pentru îmbunătățirea acestora, concentrându-se pe crearea unui cadru legislativ eficient 
în domeniul protecției copiilor. De asemenea, Ministerul se ocupă de implementarea Acordului de 
Asociere cu Uniunea Europeană, contribuind la alinierea legislației naționale la reglementările 
europene privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra minorilor. 
În ceea ce privește prevenirea abuzului sexual asupra copiilor, Ministerul coordonează 
activitățile autorităților administrative subordonate și instituțiilor publice pentru asigurarea 
furnizării de servicii specifice, cum ar fi asistența socială, consilier ea victimelor, precum și 
plasamentul în centrele de protecție specializate. Acesta se ocupă de gestionarea și monitorizarea 
programelor de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra copiilor, incluzând educația pentru 
siguranța online, pentru a răspun de la riscurile crescute în mediul digital. Ministerul are, de 
asemenea, un rol important în coordonarea și implementarea măsurilor de protecție socială pentru 
copiii victime ale abuzului sexual, inclusiv prin programele de reintegrare familială, consilier e 
psihologică și sprijin pentru familiile afectate.  
Managementul de caz în domeniul protecției copilului este imperativ pentru identificarea 
rapidă a cazurilor de abuz sexual și implementarea unor intervenții coordonate. Acesta include 
evaluarea inițială a cazurilor de abuz, protecția copilului în mediul online și asigurarea unui cadru 
legal și de suport pentru victimele abuzului sexual. Ministerul garantează printr -un mecanism 
intersectorial identificarea, evaluarea și monitorizarea cazurilor de abuz sexual asupra copiilor, atât 
în mediul fizic, cât și online, oferind protecție adecvată. După evaluarea cazului, managerul de caz, 
în colaborare cu echipa multidisciplinară, întocmește planul de asistență, care stabilește acțiunile, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

măsurile de protecție și termenele pentru implementare. Aceste acțiuni trebuie să răspundă nevoilor 
copilului și familiei, fiind adaptate resurselor disponibile și așteptărilor acestora. 
Conform Hotărârii Guvernului nr. 270/2024 și Ordinului Ministerului Sănătății nr. 
445/2015, instituțiile medicale sunt obligate să înregistreze și să raporteze cazurile de abuz și să 
acorde servicii medicale complete copiilor, inclusiv celor în risc, parti cipând la activitățile 
echipelor multidisciplinare și implementând măsuri de prevenire. Victimele minore ale 
infracțiunilor sexuale beneficiază de protecție juridică, asistență din partea unui avocat, audiere în 
spații special amenajate și consiliere psiho logică. De asemenea, se aplică măsuri de protecție 
conform Codului de procedură penală. În cadrul Centrului de Medicină Legală, se efectuează 
examinări medico-legale detaliate ale victimelor de abuz fizic și sexual, având experți judiciari 
specializați. 
În martie 2022, a fost înființat Centrul Regional de Asistență Integrată pentru copii 
victime/martori ai infracțiunilor în municipiul Bălți, care oferă asistență psihologică, juridică, 
medicală și socială, asigurând intervenții coordonate și suport pentru familii și reprezentanți legali. 
Totodată, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauzelor Speciale 
desfășoară activități pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor, inclusiv în mediul online, 
având atribuții în urmărirea penală a infracțiunilor de trafic de ființe umane, exploatare sexuală și 
alte infracțiuni conexe. Acesta conduce anchete penale privind cazurile de abuz sexual asupra 
minorilor, inclusiv cele care implică rețele online, și se ocupă cu cercetarea infracțiunilor comise 
de organizații criminale în acest domeniu. În cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității 
Organizate și Cauzelor Speciale, a fost înființat Biroul Antitrafic și de investigare a crimelor 
cibernetice, care se concentrează pe combaterea abuzurilor sexuale online și protecția c opiilor 
împotriva exploatării sexuale. Procurorii specializați lucrează în această direcție, implementând 
legislația relevantă pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor ce vizează copii. În paralel, în 
conformitate cu standardele internaționale și cu prevederile Convenției privind Drepturile 
Copilului, au fost desemnați procurori specializați în domeniul protecției copiilor în toate birourile 
teritoriale ale procuraturii. Aceștia sunt implicați activ în investigarea cazurilor de abuzuri și în 
colaborarea cu alte instituții pentru protejarea copiilor de orice formă de abuz, inclusiv în mediul 
digital. 
În perioada 2020-2023, în cadrul Programului „Intersection. Zona sigură online”, au fost 
implementate activități menite să sprijine protecția copiilor în mediul online. Printre acestea se 
numără conferințele naționale, workshop -urile pentru schimbul de bun e practici, și instruirile 
pentru profesori, pentru a le oferi acestora resursele necesare în gestionarea siguranței copiilor în 
mediul digital. De asemenea, au fost create ghiduri educaționale și materiale informative, 
distribuite în colaborare cu Centrul Internațional „La Strada”, pentru a sprijini educația continuă a 
părinților și cadrelor didactice privind siguranța online a copiilor. 
În ceea ce privește competențele Institutului Național al Justiției în domeniu, acesta 
formează profesioniștii din sistemul judiciar pentru a aborda eficient cazurile de abuz sexual asupra 
copiilor. Aceste instituții colaborează pentru a asigura protecția și prevenirea abuzurilor asupra 
copiilor. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

În contextul dificultăților actuale întâmpinate în procesul de intervenție în cazurile de abuz 
și exploatare sexuală a copiilor, inclusiv în mediul online, este evidentă necesitatea unor măsuri 
legislative mai eficiente și adaptate realităților tehnologice  în continuă schimbare. În acest sens, 
pentru perioada următoare, se preconizează implementarea și transpunerea completă a Directivei 
2011/93/UE, care vizează protecția copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale, și a 
Regulamentului (UE) 2021/1232, adoptat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene 
pe 14 iulie 2021. Acest regulament introduce o derogare temporară de la anumite dispoziții ale 
Directivei 2002/58/CE, reglementând utilizarea tehnologiilor de către furnizorii de servicii de 
comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, în scopul procesării datelor cu caracter 
personal și a altor informații relevante pentru combaterea abuzului sexual online asupra copiilor. 
Astfel, aceste măsuri legislative vor reprezenta un pas în în tărirea protecției copiilor și în 
eficientizarea mecanismelor de prevenire și combatere a abuzului sexual, inclusiv în mediul 
digital, un domeniu care a devenit tot mai vulnerabil în fața riscurilor și exploatării online. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Urmare a transpunerii și modificării cadrului normativ (alinierea la Directiva 2011/93/UE 
și la Regulamentul (UE) 2021/1232 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iulie 2021 
privind o derogare temporară de la anumite dispoziții ale Directivei 2002/58/CE și a 
Regulamentului (UE) 2024/1307 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 
de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1232 privind o derogare temporară de la anumite 
dispoziții ale Directivei 2002/58/CE în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de către furnizorii 
de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere pentru prelucrarea datelor 
cu caracter personal și a altor date în scopul combaterii abuzului sexual online asupra copiilor)  
este importantă elaborarea metodologiilor, ghidurilor și instrucțiunilor de lucru pentru specialiștii 
din sectorul justiției în vederea cercetării noilor categorii de infracțiuni, și anume aprobarea 
Metodologiei privind examinarea cazurilor de abuz și exploatare sexuală a copiilor, prin utilizarea 
tehnologiilor online, cât și aprobarea Ghidurilor/ Instrucțiunilor privind aplicarea de către organele 
de drept a prevederilor legale cu privire la violența sexuală asupra copiilor 
La fel, în vederea asigurării protecției și asistenței victimelor minore, se propune extinderea 
rețelei de Centre regionale de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor 
(Centrul Barnahus) în regiunea Centru și Sud a țării (2 unități). 
Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Abuzul sexual al copiilor, inclusiv online” sunt necesare mijloace financiare estimative 
de aproximativ 207,90 mii lei, integral acoperite din bugetul de stat, iar pentru implementarea 
măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) pentru același domeniu 
sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 2.534,00 mii lei, integral acoperite din 
bugetul de stat. 
 
24.1.7. Traficul armelor de foc, inclusiv controlul armelor de foc, 
componentelor esențiale și muniției 
 
Prezentarea generală a situației  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Traficul de arme de foc reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa securității 
naționale și internaționale, fiind strâns legat de activitățile infracționale organizate și de 
instabilitatea regiunilor afectate de conflicte armate sau de viole nță. Controlul armelor de foc, al 
componentelor esențiale și al munițiilor se impune pentru prevenirea acestui fenomen și pentru 
asigurarea unui mediu sigur și protejat pentru cetățeni.  
În contextul globalizării și al evoluției tehnologiilor de fabricație și transport, traficul ilicit 
de arme de foc a căpătat o amploare deosebită, iar reglementările și măsurile internaționale în acest 
domeniu devin tot mai stringente. Pentru a combate eficient acest fenomen, este necesar să existe 
o coordonare internațională puternică, politici stricte de control al armelor și o colaborare constantă 
între autoritățile naționale și organizațiile internaționale. În această direcție, abordările legislative 
și operaționale trebuie să fie adaptate la noile provocări, pentru a limita accesul ilegal la arme de 
foc și muniție și pentru a proteja astfel drepturile fundamentale ale individului și siguranța publică. 
Cadrul legislativ 
Cadrul legislativ al Republicii Moldova este parțial aliniat la acquis-ul Uniunii Europene. 
Pe de altă parte, autoritățile continuă procesul de armonizare a legislației și consolidare a 
instituțiilor în domeniul controlului armelor de foc, componentelor esențiale și munițiilor, având 
ca scop alinierea la standardele  Uniunii Europene. În acest context, țara noastră este parte la 
principalele instrumente internaționale relevante, cum ar fi Protocolul împotriva fabricării și 
traficului ilegal de arme de foc, p iese și componente ale acestora, precum și de muniții, adițional 
la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptat pe 31 mai 
2001 la New York, ratificat prin Legea nr. 224/2005. De asemenea, Moldova este semnatară a 
Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, ratificată prin 
Legea nr. 15/2005, și a Tratatului privind comerțul cu arme, care a intrat în vigoare pe 26 iunie 
2015, prin Legea nr. 105/2015. 
Republica Moldova implementează obiectivele Planului de acțiune al Uniunii Europene 
privind combaterea traficului de arme de foc, prin colaborarea cu Centrul de Coordonare pentru 
Controlul Armelor Mici și Ușoare din Europa de Sud-Est și de Est (SEESAC) și prin participarea 
activă în cadrul acțiunilor operaționale EMPACT dedicate combaterii traficului ilicit de arme. 
Începând cu anul 2021, autoritățile din Republica Moldova au început aplicarea procedurii de 
marcaj pentru trasabilitatea armelor de foc, în co nformitate cu standardele Uniunii Europene. Au 
fost adoptate măsuri pentru îmbunătățirea sistemului de evidență, trasabilitate și control al armelor, 
incluzând modernizarea infrastructurii IT, implementarea procedurilor de marcaj și distrugere a 
armelor retrase din circulație, dar și instruirea continuă a forțelor de ordine în domeniul investigării 
și prevenirii traficului de arme. 
Cadrul legislativ național care reglementează acest domeniu este cuprinzător și include 
norme pentru controlul și reglementarea traficului de arme de foc, cum ar fi: Codul penal, Codul 
de procedură penală, Codul contravențional, Legea nr. 130/2012 privind regimul armelor și 
munițiilor cu destinație civilă, Legea nr. 105/2015 pentru ratificarea Tratatului privind comerțul 
cu arme și Legea nr. 213/2024 privind controlul comerțului cu mărfuri strategice. În plus, legislația 
include Hotărârea Guvernului nr. 609 /2018 privind aprobarea Conceptului Sistemului 
informațional automatizat „Registrul de stat al armelor” și  Hotărârea Guvernului nr. 24/2025 cu 
privire la Sistemul național de control al comerțului cu mărfuri strategice în Republica Moldova, 
prin care s -a aprobat Regulamentul privind procedura de control al comerțului cu mărfuri 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

strategice. Reglementările vizate sunt necesare pentru asigurarea unui control eficient și a unei 
monitorizări constante asupra circulației armelor și munițiilor în Republica Moldova. 
Cadrul administrativ  
Traficul de arme de foc reprezintă o provocare majoră pentru Republica Moldova, în 
contextul geopolitic complex al regiunii, dar și în contextul unor factori istorici și economici care 
influențează securitatea națională.  Circumstanțele, caracterizate prin instabilitate regională și 
vulnerabilități interne, au determinat autoritățile Republicii Moldova să adopte o serie de măsuri 
ferme și riguroase pentru a preveni și combate traficul ilegal de arme. Controlul și reglementa rea 
strictă a armelor de foc, a componentelor esențiale și a munițiilor au devenit priorități de bază 
pentru asigurarea siguranței publice și protejarea integrității statului. 
În acest context, Ministerul Afacerilor Interne deține un rol fundamental, având 
responsabilitatea principală în administrarea și monitorizarea armelor de foc, inclusiv în ceea ce 
privește autorizarea, evidența și controlul utilizării acestora. De asemenea , coordonează politica 
națională în domeniu, asigurând o abordare uniformă și coerentă. Inspectoratul General al Poliției, 
prin subdiviziunile sale specializate, analizează riscurile privind traficul ilegal de arme și 
colaborează cu agențiile internaționale pentru prevenirea acestui fenomen, acționând activ pentru 
a reduce impactul său asupra securității interne și externe. În plus, deține atribuții în gestionarea 
trasabilității armelor, un aspect de bază pentru identificarea și combaterea traficului ilegal. 
Totodată, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Serviciul Vamal sunt implicate 
activ în prevenirea introducerii ilegale de arme în țară. Serviciul de Protecție și Pază de Stat 
colaborează cu omologii din alte state, autorizând astfel introducer ea, portul şi folosirea armelor 
pe teritoriul Republicii Moldova în perioada vizitelor delegațiilor străine, în timp ce Ministerul 
Afacerilor Externe se concentrează pe dezvoltarea unor relații internaționale solide pentru 
implementarea tratatelor și acordurilor care reglementează comerțul și traficul de arme și muniții. 
Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor are rolul de a investiga tranzacțiile 
financiare legate de traficul de arme, iar Serviciul de Informații și Securitate desfășoară activități 
de colectare și analiză a informațiilor privind amenințările la  adresa securității naționale. Agenția 
Servicii Publice asigură ca toate documentele legate de comerțul cu arme sunt conforme cu 
legislația națională, iar Procuratura Generală și instanțele de judecată dețin competențe în procesul 
de sancționare a infracți unilor legate de traficul de arme. În fața acestei amenințări complexe, o 
abordare interinstituțională și o cooperare națională și internațională strânsă sunt necesare pentru 
combaterea traficului de arme de foc și protejarea securității naționale a Republicii Moldova. 
La nivel operațional, Republica Moldova participă activ în cadrul inițiativelor și acțiunilor 
coordonate de către EMPACT, colaborând cu alte state și agenții internaționale pentru a combate 
traficul de arme. Activitățile sunt sprijinite de baze de date naționale, precum „Registrul de Stat al 
Armelor”, și internaționale, precum iArms, prin intermediul INTERPOL și SIENA, pentru a 
asigura trasabilitatea armelor și monitorizarea eficientă a acestora. Astfel,  Republica Moldova își 
întărește continuu capacitățile  în domeniul controlului armelor de foc, contribuind la eforturile 
regionale și internaționale de prevenire a traficului ilicit de arme și a altor activități infracționale 
conexe. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Pentru aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova planifică alinierea cadrului 
legislativ național la acquis-ul european în domeniul combaterii traficului ilicit de arme de foc și 
muniții pentru a asigura o gestionare mai eficientă a armelor și munițiilor și de a preveni utilizarea 
ilegală a acestora. Un prim obiectiv constă în alinierea Legii nr. 130/2012 privind regimul armelor 
de foc și al munițiilor cu destinație civilă la Directiva UE 2021/555 a Parlamentului European și a 
Consiliului din 24 mart ie 2021, care se referă la controlul achiziționării și deținerii de arme, cu 
scopul de a întări măsurile de securitate și de a preveni proliferarea armelor de foc în rândul 
civililor. În acest sens, se va modifica Hotărârea Guvernului nr. 416/2021, care re glementează 
păstrarea informațiilor în Registrul de stat al armelor, pentru a asigura o mai bună urmărire și 
gestionare a datelor privind armele de foc. Un aspect important în procesul de aliniere legislativă 
va fi reglementarea aspectelor privind Pașaport ul european pentru arme de foc, un document 
necesar pentru facilitarea controlului și trasabilității armelor, dar și stabilirea unor specificații 
tehnice clare pentru armele de alarmă și semnalizare. De asemenea, va fi reglementat termenul de 
păstrare a da telor referitoare la armele de foc, pentru a permite o identificare rapidă și precisă a 
acestora în scopuri de urmărire și prevenire a traficului ilegal. 
Un alt pas semnificativ în alinierea legislației naționale la standardele europene va viza 
implementarea modificărilor prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/337 al 
Comisiei Europene, care stabilește standardele și tehnicile de dezactivare a armelor de foc. Aceste 
modificări vor asigura că armele de foc dezactivate devin complet ireversibile și nu mai pot fi 
reutilizate, eliminând astfel riscurile de reactivare și utilizare ilegală. În paralel, se va realiza și 
alinierea legislației națio nale la Directiva de punere în aplicare (UE) 2019/69 a Comisiei, care 
stabilește specificațiile tehnice pentru armele de alarmă și semnalizare, în conformitate cu 
reglementările prevăzute de Directiva 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și 
deținerii de arme. 
Astfel, prin implementarea acestor planuri legislative, Republica Moldova va contribui la 
creșterea securității interne și externe, asigurând o gestionare eficientă a armelor de foc și 
munițiilor, în conformitate cu standardele internaționale și angajamentele sale în cadrul procesului 
de integrare europeană. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Republica Moldova își reafirmă angajamentul ferm de a lupta împotriva traficului ilicit de arme și 
muniții, considerându-l un aspect de bază al securității naționale și un domeniu prioritar pentru 
integrarea în Uniunea Europeană. În acest sens, autoritățil e vor pune în aplicare un set de măsuri 
complexe pentru a întări capacitatea instituțională de combatere a fenomenului. Printre aceste 
măsuri se numără  intensificarea acțiunilor de sensibilizare a societății civile prin campanii de 
informare bazate pe pri ncipiul „politicii orientate spre problemă”. Campaniile vor încuraja 
predarea voluntară a armelor deținute ilegal, contribuind astfel la reducerea numărului de arme 
necontrolate aflate în circulație. De asemenea, autoritățile vor continua dezvoltarea și ex tinderea 
Registrului de stat privind SALW, având în vedere faza a II -a a acestui sistem, care va permite o 
monitorizare mai precisă și eficientă a armelor aflate în posesia cetățenilor și instituțiilor. 
În paralel, se va construi un depozit modern de SALW în sudul țării, care va asigura un 
spațiu sigur și bine securizat pentru stocarea armelor confiscate sau depuse de cetățeni. Totodată, 
se vor crea camere speciale de păstrare a probelor în fiecare inspec torat de poliție teritorial, fiind 
îmbunătățită gestionarea și protecția acestora în cadrul investigațiilor. În acest context, va fi 
modernizat și laboratorul de tir experimental din cadrul Centrului Tehnico -Criminalistic și 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Expertize Judiciare al Inspectoratului General al Poliției, astfel încât să corespundă celor mai înalte 
standarde ale Uniunii Europene. 
Pentru a răspunde adecvat provocărilor aduse de traficul ilicit de arme și de utilizarea 
neautorizată a acestora, Republica Moldova se angajează, de asemenea, să investească 
semnificativ în formarea continuă a personalului din structurile de aplicare a legii, prin organizarea 
cursurilor de instruire și schimburilor de bune practici cu parteneri internaționali, pentru a 
îmbunătăți competențele acestora în domeniul combaterii infracționalității armate. Totodată, va fi 
asigurată modernizarea infrastructurii și echipamentelor necesare pentru desfășurarea activităților 
de prevenire și combatere a traficului ilicit, pentru a garanta un răspuns eficient și bine coordonat 
la provocările actuale. 
Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Traficul de arme de foc (inclusiv controlul armelor de foc, al componentelor esențiale 
și al munițiilor)” sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 189,08 mii lei, 
integral acoperite din bugetul de stat, iar pentru implementarea măsurilor cu referire la 
consolidarea capacităților administrative (Anexa B) pentru același domeniu sunt necesare mijloace 
financiare estimative de aproximativ 31.664,00 mii lei, dintre care suma costurilor de 775,00 mii 
lei este acoperită din bugetul de stat, suma de 26.789,00 mii lei este acoperită din asistență externă, 
iar suma de 4.100,00 mii lei reprezintă costul neacoperit. 
 
24.1.8. Traficul de ființe umane 
Prezentarea generală a situației 
Traficul de ființe umane reprezintă o problemă complexă în Republica Moldova, ce 
afectează persoane de diverse vârste și genuri. Printre cele mai comune forme de exploatare se 
numără munca forțată, exploatarea sexuală comercială și cerșetoria. În ultimii a ni, au apărut noi 
forme de trafic, cum ar fi implicarea bărbaților în transportul migranților ilegali din Asia și Orientul 
Mijlociu, cu 18 victime identificate în 2024, dar și utilizarea femeilor ca mame surogat, cu 3 
victime din Republica Moldova în Repub lica Elenă și 4 din Uzbekistan în Ucraina. Conform 
statisticilor, majoritatea victimelor adulte sunt bărbați exploatați prin muncă, în timp ce femeile 
sunt cele mai afectate de exploatarea sexuală. În cazul copiilor, exploatarea sexuală comercială 
reprezintă cea mai frecventă formă de trafic, în special în rândul fetelor cu vârste între 15 și 17 ani, 
majoritatea cazurilor având loc pe teritoriul național. Alte forme de trafic care afectează copiii 
includ exploatarea prin muncă și cerșetoria, atât în țară, c ât și în străinătate, victimele fiind de 
ambele sexe. 
În ultimii ani, tehnologia informațională a fost tot mai frecvent utilizată de infractori pentru 
recrutarea și exploatarea victimelor, în special în cazurile de exploatare sexuală comercială. În 
2024, cauzele penale ale poliției privind traficul de ființe umane și de copii au inclus și utilizarea 
tehnologiei informaționale de către infractori. Printre cazurile investigate se numără trafic de ființe 
umane (5 cazuri), trafic de copii (7 cazuri), proxenetism (3 cazuri), încălcarea inviolabilității vieții 
personale (10 cazuri), șantaj (3 cazuri) și pornografie infantilă (1 caz). 
Cadrul legislativ 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Traficul de ființe umane în Republica Moldova beneficiază de un cadru legislativ robust,  
parțial aliniat la acquis-ul Uniunii Europene, și reflectă angajamentele internaționale ale țării și 
eforturile constante pentru combaterea acestui fenomen. Republica Moldova a ratificat Convenția 
Națiunilor Unite (ONU) împotriva criminalității transnaționale organizate ș i Protocolul pentru 
prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special femei și copii (Protocolul de 
la Palermo), în septembrie 20 05. În mai 2006, a ratificat și Convenția Consiliului Europei (CoE) 
privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane. Aceste instrumente internaționale constituie 
elemente fundamentale ale cadrului legal al Republicii Moldova, contribuind la integrarea acesteia 
în sistemele internaționale de protecție a drepturilor omului. Pentru a monitoriza implementarea 
eficientă a Convenției CoE, Grupul de experți al CoE privind acțiunea împotriva traficului de ființe 
umane (GRETA) evaluează periodic măsurile adoptate de Guvernul Republicii Moldova. În anul 
2025, Republica Moldova a fost evaluată în cadrul celei de -a patra runde de monitorizare a 
implementării Convenției CoE privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane. Raportul de 
evaluare a fost aprobat și publicat la data de 10 iunie 2025 (link). 
De-a lungul anilor, autoritățile naționale au adoptat măsuri semnificative pentru 
dezvoltarea legislației și a cadrului instituțional destinat prevenirii și combaterii traficului de ființe 
umane. Aceste măsuri au vizat, pe de o parte, consolidarea mecanismelor de coordonare națională 
între actorii relevanți (autorități, agenții guvernamentale, organizații non -guvernamentale), iar pe 
de altă parte, au fost necesare pentru crearea unui cadru eficient de cooperare internațională. Aceste 
eforturi reflectă o abo rdare unitară și adaptată la evoluțiile globale și regionale ale fenomenului 
traficului de ființe umane. De asemenea, Republica Moldova a evoluat de la statutul de țară de 
origine a victimelor traficului de ființe umane la un rol de țară de tranzit și dest inație. Această 
schimbare a impus ajustarea continuă a mecanismelor de răspuns ale autorităților, care s-au adaptat 
pentru a face față noilor realități și provocări generate de schimbările contextuale ale fenomenului. 
Astfel, legislația și politicile națio nale s-au adaptat pentru a aborda complexitatea traficului de 
ființe umane, asigurându -se că măsurile de prevenire, protecție și intervenție sunt aliniate la 
dinamica internațională și la necesitățile interne ale țării. 
Cadrul normativ național relevant pentru combaterea traficului de ființe umane în 
Republica Moldova cuprinde mai multe acte legislative, printre care Codul penal, Codul de 
procedură penală, Legea nr. 140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situații de risc, 
Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, Legea nr. 
137/2016 privind reabilitarea victimelor infracțiunilor, Legea nr. 198/2007 privind asistența 
juridică garantată de stat și Legea nr. 59/2012 privi nd activitatea specială de investigații. În plus, 
Republica Moldova este într -un proces continuu de aliniere parțială la dispozițiile Directivei 
2011/36/UE, care vizează prevenirea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia. 
În ceea ce privește Legea nr. 241/2005, aceasta reglementează răspunsul la fenomenul 
traficului de ființe umane, abordându -l într -o manieră cuprinzătoare, ce include măsuri de 
prevenire, urmărirea penală a traficanților, protecția victimelor și colaborarea  între diferitele 
entități implicate în domeniu. De asemenea, Legea nr. 137/2016 privind reabilitarea victimelor 
infracțiunilor stabilește condițiile necesare pentru asigurarea unui proces de reabilitare adecvat 
victimelor, protejându-le drepturile și ofer indu-le suport prin servicii de consiliere psihologică, 
asistență juridică și compensare financiară. 
Totodată, Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” subliniază 
vulnerabilitatea migranților și a copiilor acestora în fața traficului de ființe umane și stabilește 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

obiective strategice pentru eliminarea acestui fenomen și a muncii forțate. Programul pentru 
prevenirea și combaterea traficului de ființe umane pentru perioada 2024 -2028, împreună cu 
Planul de acțiuni aferent, vizează promovarea unei atitudini de toleranț ă zero față de traficul de 
persoane, consolidarea abilităților profesioniștilor și protejarea victimelor. În acest sens, Legea nr. 
137/2016 privind reabilitarea victimelor infracțiunilor stabilește cadrul legal necesar pentru 
asigurarea condițiilor minime de reabilitare a victimelor și pentru protecția drepturilor și 
intereselor acestora. Reabilitarea se realizează prin oferirea de servicii de suport, atât publice, cât 
și private, destinate victimelor abuzurilor, violenței fizice, psihice sau sexuale, confo rm 
prevederilor legale, și anume: consiliere informativă privind drepturile și serviciile disponibile; 
consiliere psihologică; asistență juridică de stat; compensare financiară din partea statului pentru 
prejudiciile cauzate de infracțiuni. Programul de creare și dezvoltare a Mecanismului Național de 
Referire pentru protecția și asistența victimelor infracțiunilor pentru perioada 2022 -2026 asigură 
respectarea drepturilor victimelor și soluționarea deficiențelor din sistemul național de referire. 
Cadrul administrativ  
Ministerul Justiției este responsabil pentru elaborarea politicilor punitive ale statului, în 
special în ceea ce privește incriminarea faptelor și reglementarea procedurilor de intervenție și 
activitate în cadrul procesului penal. Ministerul Afacerilor Interne garantează intervenția prin două 
structuri principale: Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul General al Poliției de 
Frontieră. Inspectoratul General al Poliției intervine prin subdiviziunile specializate, cum ar fi 
Inspectoratul național de investigații, care include Centrul pentru Combaterea Traficului de 
Persoane, ce se ocupă cu intervenția și examinarea sesizărilor referitoare la traficul de persoane 
(adulți și copii). Inspectoratul General al Poliției de Frontieră intervine prin Secția  Combatere a 
Migrației Ilegale și Traficului de Ființe Umane. Procuratura Generală, prin procuraturile teritoriale 
și specializate, asigură conducerea urmăririi penale și susținerea învinuirii în instanță. Instanțele 
de judecată sunt responsabile pentru judecarea cazurilor, stabilirea vinovăției și aplicarea pedepsei 
penale. Ministerul Muncii și Protecției Sociale asigură, prin subdiviziunile sale teritoriale (Agenția 
pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă și Agențiile Teritoriale de Asistență 
Socială), asistența și protecția victimelor.  Ministerul Sănătății, prin instituțiile medico -sanitare, 
identifică cazurile și asigură examinarea și îngrijirea medicală a victimelor. Centrul Regional de 
Asistență Integrată a Copiilor Victime / Martori ai Infracțiunilor (Centrul Barnahus), în regiunea 
de nord a țării, asigură examinarea medicală și medico-legală a copiilor victime, oferind asistență 
informațională, socială, psihologică și audierea în cadrul procesului penal. 
Republica Moldova gestionează cazurile de trafic de ființe umane prin Centrul pentru 
Combaterea Traficului de Persoane și Direcția Urmărire Penală din cadrul Inspectoratului național 
de investigații al Inspectoratului General al Poliției, subordonat Minist erului Afacerilor Interne, 
precum și prin Secția Combaterea Migrației Ilegale și Traficului de Ființe Umane din cadrul 
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Activitatea procesuală a ofițerilor de urmărire 
penală și a celor de investigații este coordonată de procurorii din cadrul Biroului antitrafic și de 
investigare a crimelor cibernetice al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și 
Cauzelor Speciale. 
Platformele de cooperare intersectoriale sunt importante în procesul de coordonare a 
activităților de dezvoltare, promovare, implementare și monitorizare a legislației și politicilor 
publice. Printre acestea se numără: Comitetul Național pentru Combaterea Traficului de Ființe 
Umane, care monitorizează politicile și coordonează eforturile autorităților și cooperarea cu actorii 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

internaționali, Grupul Coordonator Tehnic al Comitetului Național pentru Combaterea Traficului 
de Ființe Umane, care asigură implementarea rezoluțiilor și planificarea activităților, Consiliul 
Coordonator al Mecanismului Național de Referire pentru Protecț ia și Asistența Victimelor 
Infracțiunilor, un organ intersectorial care elaborează și monitorizează politicile de reabilitare a 
victimelor infracțiunilor sub coordonarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. 
Asistența și protecția copiilor sunt garantate prin Mecanismul Interdepartamental aprobat 
prin Hotărârea Guvernului nr. 270/2014, care implică Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul 
Sănătății, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educație i și Cercetării, și 
Administrația Publică  Locală. Intervenția coordonată în procesul penal, pentru a preveni 
revictimizarea copiilor, se desfășoară pe platforma Centrului Barnahus. Protecția și asistența 
victimelor adulte sunt asigurate prin Mecanismul Național de Referire pentru Protecția și Asistența 
Victimelor Infracțiunilor, cu ajutorul echipelor multidisciplinare teritoriale coordonate de 
specialiștii în domeniul violenței în familie și reabilitării victimelor infracțiunilor din cadrul 
Structurilor Teritoriale de Asistență Socială și / sau Agențiilor Teritoriale de Asistență Socială din 
subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cu implicarea Ministerului Afacerilor 
Interne, Ministerul Sănătății, Autoritățile Publice Locale și ONG -urilor. Victimele beneficiază și 
de sprijin pe platf orma serviciilor specializate de asistență și protecție a victimelor traficului de 
ființe umane, finanțate din bugetul de stat (Centrul de asistență și protecție a victimelor și 
potențialelor victime ale traficului de ființe umane mun. Chișinău, Serviciul de asistență și protecție 
a victimelor traficului de ființe umane pentru bărbați mun. Chișinău, Centrul maternal 
„ProFamilia” din Căușeni, Centrul maternal din Cahul, Centrul maternal „Pro -Femina” din 
Hâncești și Centrul de asistență socială a familiei și copilului „CREDO”). 
De asemenea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale exercită rolul de Unitate națională de 
coordonare a Mecanismului național de referire pentru protecția și asistența victimelor 
infracțiunilor, prin Direcția politici de asigurare a egalității. 
 
La fel, Cancelaria de Stat, prin subdiviziunea sa specializată, coordonează activitățile de 
prevenire și combatere a traficului de ființe umane, monitorizează și evaluează realizarea politicilor 
în domeniu de către instituțiile competente la toate niveluri le administrației publice, creează 
grupuri de lucru interinstituționale pentru îmbunătățirea politicilor și coordonează procesul de 
elaborare a rapoartelor naționale și internaționale. De asemenea, susține campaniile de informare 
și sensibilizare a populaț iei privind fenomenul traficului de ființe umane, în parteneriate cu 
organizațiile de dezvoltare. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
În domeniul combaterii traficului de ființe umane Republica Moldova își propune să adopte 
un set de măsuri legislative ambițioase, având în vedere atât alinierea la standardele internaționale, 
cât și necesitatea îmbunătățirii protecției victimelor și a eficienței în combaterea acestui fenomen. 
Un obiectiv pentru viitorul apropiat este transpunerea integrală a Directivei 2011/36/UE a 
Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea 
traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei -cadru 
2002/629/JAI a Consiliului,  care stabilește norme detaliate pentru prevenirea traficului de 
persoane, identificarea și protecția victimelor, precum și sancționarea traficanților, având în vedere 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

necesitatea actualizării normelor în concordanță cu reglementările europene și internaționale mai 
recente. Aceste modificări vor consolida cadrul legal existent și vor adresa lacunele în legislația 
națională, oferind un cadru mai coerent și eficient în com baterea traficului de ființe umane. De 
asemenea, se va asigura transpunerea integrală a Directivei 2004/81/CE din 29 aprilie 2004, care 
reglementează acordarea permisului de ședere persoanelor din țări terțe care sunt victime ale 
traficului de ființe umane  sau care au fost implicate în acțiuni de facilitare a imigrației ilegale și 
care cooperează cu autoritățile competente. Aceasta va permite extinderea mecanismelor de 
protecție pentru victimele traficului de ființe umane, facilitând integrarea lor în socie tate și 
oferindu-le protecție pe termen lung. 
Pe lângă modificările legislative preconizate, pentru buna lor implementare, se va pune 
accent pe consolidarea măsurilor de prevenire a traficului de persoane, dezvoltarea unor politici 
educaționale și informativ -educative pentru populație și profesioniști , precum și extinderea 
colaborării între instituțiile naționale și cele internaționale. De asemenea, va fi stimulată 
implementarea unor proceduri standardizate pentru identificarea victimelor și acordarea de 
asistență imediată acestora, asigurându -se că vi ctimele beneficiază de protecție adecvată și de 
acces la resursele necesare pentru recuperare. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Printre măsurile planificate pentru îmbunătățirea protecției victimelor traficului de ființe 
umane se numără o serie de acțiuni complexe menite să întărească sprijinul acordat acestora și să 
contribuie la prevenirea tipului dat de infracțiuni. În anul 2025, pentru a asigura accesibilitatea 
serviciilor de asistență și protecție destinate victimelor traficului de ființe umane, au fost renovate 
și adaptate trei centre de plasament – Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor 
Victime ale Traficului de Ființe Umane, Centrul Maternal „Pro Familia” din municipiul Căușeni 
și Centrul Maternal „Pro -Femina” din raionul Hîncești – astfel încât să corespundă necesităților 
specifice ale victimelor cu multiple vulnerabilități. 
În continuare se vor consolida centrele de asistență și protecție pentru victimele traficului 
de ființe umane. Centrele vor beneficia de programe de instruire continuă pentru personalul care 
le deservesc, pentru a răspunde nevoilor specifice ale victimelor . Se vor orienta forțele spre 
îmbunătățirea accesibilității la Centre, asigurându-se că victimele pot beneficia rapid și eficient de 
serviciile oferite. Un alt obiectiv este oferirea de servicii complete de reintegrare pe termen lung, 
care să sprijine victimele în procesul de recuperare și adaptare în societate. Serviciile vor include 
asistență pentru găsirea unui loc de muncă, sprijin continuu după plasare, precum și monitorizarea 
evoluției fiecărui caz în parte. 
Un element forte de îmbunătățirea a serviciilor este consolidarea cadrului normativ de 
reglementare a acestor servicii, dar și asigurării îmbunătățirii standardelor minime de activitate. 
De asemenea, se va garanta accesul victimelor la o gamă largă de beneficii sociale și 
servicii, cum ar fi asistență medicală, educație, cazare sigură și consiliere psihologică. Victimele 
vor beneficia de asistență juridică garantată de stat, pentru a le as igura un proces legal corect și 
sprijin în fața autorităților. 
Autoritățile își propun să îmbunătățească semnificativ capacitățile de intervenție ale 
Procuraturii în domeniul combaterii traficului de ființe umane, ceea ce include consolidarea 
expertizei și abilităților tehnice ale personalului procuraturii, cu scopul de a asigura o abordare 
eficientă și bine informată a cazurilor de trafic de ființe umane. În acest sens, se urmărește atingerea 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

unui nivel înalt de pregătire până în decembrie 2025. Nu în ultimul rând, autoritățile naționale își 
propun, printr-un plan pe termen mediu, să îmbunătățească semnificativ capacitățile de identificare 
a infracțiunilor de trafic de ființe umane, consolidând în paralel abilitățile instituțiilor responsabile 
pentru prevenirea acestora. Măsurile vor fi implementate până în decembrie 2027, cu scopul de a 
crea un sistem integrat și eficient de prevenire, identificare și combatere a traficului de ființe umane 
în Republica Moldova. 
Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Traficul de ființe umane” sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 
73,50 mii lei, integral acoperite din bugetul de stat, iar pentru implementarea măsurilor cu referire 
la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) pentru același domeniu sunt necesare 
mijloace financiare estimative de aproximativ 37.094,05 mii lei, dintre care suma costurilor de 
1.134,05 mii lei este acoperită din bugetul de stat, suma de 2.110,00 mii lei este acoperită din 
asistență externă, iar suma de 33.850,00 mii lei reprezintă costul neacoperit. 
24.1.9. Situații excepționale și de urgență 
Prezentarea generală a situației 
Domeniul situațiilor excepționale și de urgență este axat pe optimizarea interacțiunii și 
consolidarea capacităților autorităților administrației publice locale și centrale în domeniul 
gestionării situațiilor de urgență și excepționale și eficientizare a s istemului protecției civile. De 
asemenea, modernizarea și dezvoltarea capacităților de prevenire, pregătire și răspuns ale 
sistemului de protecție civilă al Republicii Moldova va asigura cetățenilor prestarea unor servicii 
de stat de calitate, ceea ce va c ontribui la reducerea numărului de victime și a pagubelor cauzate 
de situațiile de urgență și excepționale.  
În eforturile sale de a schimba lucrurile în bine, în anul 2023, Republica Moldova a devenit 
membru cu drepturi depline al Mecanismului de Protecție Civilă al UE/European Civil Protection 
Mechanism, scopul căruia constă în consolidarea cooperării între țările UE și alte state participante 
(Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Turcia, Bosnia și Herțegovina, 
Albania, Ucraina), pe segmentul protecției civile, în vederea îmbunătățirii prevenirii, pregătirii și 
răspunsului la dezastre, dintr e care cele mai des întâmpinate pe plan național sunt inundațiile, 
secetele, incendiile de vegetație, cât și cele de tip tehnogen. De altfel, acești trei piloni (Prevention, 
Preparedness, Response) constituie repere de dezvoltare a Republicii Moldova în do meniul 
protecției civile, fiind prevăzuți anterior, și în Agenda de Asociere dintre Republica Moldova și 
Uniunea Europeană 2021-2027. 
Cadrul legislativ 
Cadrul național asociat domeniului situațiilor excepționale și de urgență este constituit, în 
mare parte din: Legea nr. 271/1994 cu privire la protecția civilă; Legea nr. 267/1994 privind 
apărarea împotriva incendiilor; Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și 
de război; Legea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 93/2007; Hotărârea 
Guvernului nr. 1076/2010 cu privire la clasificarea situațiilor excepționale şi la modul de 
acumulare şi prezentare a informațiilor în  domeniul protecției populației şi teritoriului în caz de 
situații excepționale; Hotărârea Guvernului nr. 803/2018 cu privire la Centrul de dirijare în situații 
excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și structurile de 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

asigurare a activității altor comisii pentru situații excepționale; Hotărârea Guvernului nr. 408/2017 
pentru aprobarea Regulamentului -cadru privind suportul țării -gazdă în situații excepționale; 
Hotărârea Guvernului nr. 804/2024 cu privire la aprobarea Str ategiei naționale de reducere a 
riscului la dezastre pentru perioada 2024 -2030; Hotărârea Guvernului nr. 137/2019 cu privire la 
organizarea și funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. 
Actualmente, Republica Moldova se află într -o etapă de tranziție de la mecanismele 
existente de gestionare a situațiilor excepționale – Comisia pentru Situații Excepționale a 
Republicii Moldova creată prin Hotărârea Guvernului nr. 1340/2001 – către noul ca dru legal 
instituit prin Legea nr. 248/2025 privind managementul situațiilor de criză și Hotărârea Guvernului 
nr. 579/2025 privind organizarea și funcționarea Centrului Național de Management al Crizelor. 
Este de menționat că Legea nr. 248/2025 privind managementul situațiilor de criză, care a 
intrat în vigoare la data de 1 septembrie 2025, instituie cadrul legal pentru asigurarea 
managementului situațiilor de criză şi stabilește modul de realizare şi de co ordonare a măsurilor 
întreprinse de autorități publice, instituții publice, operatori economici şi organizații necomerciale 
pentru a asigura prevenirea, pregătirea, răspunsul şi recuperarea după situații de criză, cu scopul 
protejării populației, ordinii p ublice şi altor domenii ale securității naționale. Se relevă că, odată 
cu intrarea în vigoare a Legii nr. 248/2025 privind managementul situațiilor de criză, au fost 
abrogate: noțiunea de „stare de urgență” prevăzută la art. 1 din Legea nr. 212/2004 privind regimul 
stării de urgență, de asediu şi de război; dispozițiile privind starea de urgență din capitolul II și III 
al Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război. 
Cadrul administrativ 
Capacitățile limitate ale administrației publice locale, care se află în prima linie de 
gestionare a situațiilor de urgență şi excepționale, constituie una din principalele probleme care 
cauzează o reziliență subdezvoltată în fața acestora şi un nivel ridicat de vulnerabilitate la șocurile 
provocate de situațiile de urgență şi excepționale. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență 
reprezintă entitatea specializată din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a 
implementa politica de stat în domeniul protecției civile, apărării împotriva incendiilor, acordării 
primului ajutor calificat, prevenirii şi lichidării consecințelor situațiilor de urgență şi excepționale, 
desfășurării în siguranță a activităților nucleare şi radiologice în  vederea asigurării securității 
populației, proprietății şi mediului prin realizarea unor măsuri unitare şi integrate menite să reducă 
riscurile de apariție a situațiilor de urgență şi excepționale. Numărul mare de situații de urgență şi 
excepționale, precum şi numărul victimelor rezultate din acestea, înregistrate anual pe teritoriul 
țării, indică asupra capacităților insuficiente şi subdezvoltate privind măsurile de prevenire şi 
informare a populației privind riscurile. 
Este recomandabilă întărirea capacităților locale prin instruiri sistematice, dezvoltarea unor 
mecanisme clare de cooperare interinstituțională și alocarea constantă de resurse financiare pentru 
activități de prevenire și răspuns eficient la situațiile de urgență și excepționale. 
În perioada anilor 2010 -2024 în Republica Moldova au fost înregistrate 4305 situații 
excepționale, inclusiv 1329 cu caracter natural, 2866 cu caracter tehnogen și 110 cu caracter 
biologico-social. Numărul situațiilor excepționale a variat de la 206 până la 375 de cazuri pe an și 
a constituit în medie 300 cazuri de situații excepționale anual, având o ușoară tendință descendentă. 
Valoarea pagubelor materiale generate de aceste situații depășește 23 miliarde lei. În același timp, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

din totalul situațiilor excepționale înregistrate în perioada anilor 2010 - 2024, pe teritoriul 
Republicii Moldova au fost raportate 166 de decese, dintre care 28 au fost copii, iar 1766 de 
persoane au suferit diferite traumatisme. 
În același timp, datorită acțiunilor de prevenire realizate de către Inspectoratul General 
pentru Situații de Urgență s-a diminuat numărul de victime în ultimii 14 ani, de la 18 decedați și 
108 de spitalizați în urma situațiilor de urgență/ excepționale în  anul 2013, la 14 decedați și 30 
spitalizați în anul 2024. Pierderea a 166 de vieți omenești în decurs de 14 ani din cauza situațiilor 
excepționale și 1766 persoane traumatizate reflectă un impact semnificativ și denotă o capacitate 
redusă de răspuns. 
În acest sens, se atestă implicarea şi interesul insuficient al populației în prevenirea 
situațiilor de urgență şi excepționale. Reziliența la situațiile de urgență și excepționale ale țării 
constituie un domeniu care necesită aplicarea unor acțiuni coordonate, la nivel național și local, o 
abordare complexă, cu investire de resurse financiare și instituționale, aplicarea instrumentelor de 
sensibilizare și conștientizare asupra importanței anticipării și gestionării eficiente a situațiilor de 
urgență și excepționale. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
Procesul de aliniere a cadrului normativ la acquis -ul Uniunii Europene în domeniul 
situațiilor excepționale și de urgență prevede elaborarea cadrului normativ care să reglementeze 
participarea la activități internaționale a angajaților Inspectoratului Gene ral pentru Situații de 
Urgență, inclusiv în misiuni și exerciții. Urmare a unui studiu de fezabilitate, este în proces de 
elaborare proiectul de hotărâre de Guvern privind aprobarea Conceptului Sistemului național de 
avertizare publică (de notificare și av ertizare a populației în Republica Moldova) și proiectul de 
hotărâre de Guvern privind Regulamentul de utilizare și gestionare a sistemului național de 
avertizare publică. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
În vederea consolidării capacităților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, se 
urmărește îmbunătățirea gradului de conștientizare al populației privind riscurile de dezastre, care 
va rezulta în reducerea numărului de victime și a pagubelor ma teriale. Totodată, prin acțiunile 
propuse, Republica Moldova urmărește dezvoltarea capacităților pentru furnizarea eficientă și 
extinsă a serviciilor de asistență internațională în domeniul protecției civile. 
În prezent, capacitatea de pregătire a autorităților publice de toate nivelurile sunt diminuate 
din cauza lipsei unui sistem național de avertizare publică, care să asigure informarea şi modul 
corect de acțiune a populației amenințate de pericolul sau prod ucerea situațiilor de urgență şi 
excepționale. În acest sens, ne propunem crearea unui sistem modern de înștiințare şi avertizare a 
populației, care să asigure un grad înalt de siguranță şi performanță, şi care să tindă spre o rată de 
acoperire de 100% a populației. 
Absența unor condiții decente de cazare, dotarea insuficientă cu mijloace speciale 
(autospeciale de diferite tipuri, echipamente, accesorii, utilaje etc.), precum şi cu încăperi şi spații 
special amenajate, reduc capacitatea operațională şi de răspuns a In spectoratului General pentru 
Situații de Urgență şi, implicit, afectează securitatea desfășurării intervențiilor, iar finanțarea 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

deficitară de la bugetul de stat a favorizat o degradare continuă a parcului de autospeciale de 
intervenție al Inspectoratului. 
 Tehnica învechită (circa 48% din tehnică are o vechime de peste 35 de ani) creează 
dificultăți majore în derularea activității de intervenție a pompierilor şi salvatorilor. În acest sens, 
Republica Moldova își propune renovarea parcului de autospeciale (a chiziționarea a minim 40 
autospeciale), cât și reconstruirea și/ sau construirea sediilor de salvatori și pompieri ale 
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (construcția Postului salvatori și pompieri 
Holercani a SSE Dubăsari a DSE mun. Chișinău, construcția Postului salvatori și pompieri Lipcani 
a SSE Briceni a DSE mun. Edineți, construcția USP Glodeni a DSE mun. Bălți, construcția USP 
Călărași a DSE mun. Ungheni). 
Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Situații excepționale și de urgență” sunt necesare mijloace financiare estimative de 
aproximativ 301,35 mii lei, integral acoperite din bugetul de stat, iar pentru implementarea 
măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) sunt necesare mijloace 
financiare estimative de aproximativ 621.098,33 mii lei, dintre care suma costurilor de 13.977,03 
mii lei este acoperită din bugetul de stat, suma de 522.100,00 mii lei este acoperită din asistență 
externă, iar suma de 85.021,30  mii lei reprezintă costul neacoperit. 
 
24.2.COOPERAREA ÎN DOMENIUL DROGURILOR 
 
24.2.1. Prezentarea generală a situației 
Republica Moldova continuă să își dezvolte capacitățile de prevenire și combatere a 
traficului ilicit de droguri, consumului de substanțe interzise și reducerii consecințelor acestora 
asupra societății. În acest context, cooperarea națională și internațională reprezintă pilonii de bază 
în dezvoltarea unei politici eficiente în domeniu. Autoritățile Republicii Moldova, precum 
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății și Agenția Națională Antidrog, cooperează la 
un nivel avansat pentru a coordona măsurile de prevenire, control și asistență. 
La nivel internațional, Republica Moldova este parte la multiple convenții ONU, inclusiv 
Convenția împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope din 1988, și colaborează 
activ cu organizații precum Europol, Interpol și Organizația Mond ială a Sănătății. Cooperarea 
bilaterală cu statele vecine, România și Ucraina, joacă un rol important în gestionarea traficului 
transfrontalier. Parteneriatele sunt consolidate prin schimburi de informații, programe comune de 
instruire și proiecte finanțat e de Uniunea Europeană. Eforturile continue de cooperare reflectă 
angajamentul Republicii Moldova de a aborda provocările legate de droguri într -o manieră 
holistică și integrată. 
24.2.1.1. Cadrul legislativ 
Cadrul legislativ al Republicii Moldova în domeniul prevenirii și combaterii utilizării 
ilicite a drogurilor este parțial aliniat la acquis-ul UE. O prevedere referitoare la crearea unui 
„sistem de avertizare timpurie” pentru noile substanțe psihoactive este inclusă în proiectul de lege 
privind circulația substanțelor narcotice, psihotrope, precursorilor și înlocuitorilor de droguri. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Strategia de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru perioada 2022 -2030 și Programul 
de prevenire și combatere a criminalității pentru anii 2022 -2025, prevăd conectarea Republicii 
Moldova la Sistemul European de Avertizare Timpurie (EWS) pentru m onitorizarea noilor 
substanțe psihoactive. Printre obiectivele stabilite se numără achiziționarea și instalarea a cel puțin 
două licențe de acces la sistem până în 2025. Totodată, în 2022 a fost aprobat Protocolul Clinic 
Național privind tulburările asociate utilizării substanțelor noi cu proprietăți psihoactive, aplicabil 
atât adulților, cât și copiilor. 
Legislația națională este parțial aliniată  la Decizia -Cadru a Consiliului 2004/757/JAI, 
care stabilește normele minime privind sancționarea traficului de droguri, și a integrat o parte din 
Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2003 privind reducerea riscurilor asociate dependenței. 
Implementarea S trategiei Naționale de Sănătate 2030 și a altor programe naționale reflectă 
angajamentul Republicii Moldova de a preveni bolile transmisibile legate de consumul de droguri, 
cu excepția unor măsuri precum crearea centrelor supravegheate de consum. Totodată,  pentru a 
combate în mod eficient producția și traficul de droguri la nivel național, este necesar de a 
implementa mecanisme eficiente de prevenire și combatere a fenomenelor asociate. În acest sens, 
a fost adoptată Hotărârea Guvernului Nr. 631/2023, care a actualizat tabelele și listele substanțelor 
narcotice, psihotrope și precursorilor supuși controlului, inițial stabilite prin Hotărârea Guvernului 
Nr. 1088/2004, prin includerea a 619 substanțe noi. În anul 2022, au fost identificate patru 
substanțe noi,  iar în 2023, alte trei substanțe suplimentare au fost descoperite. Tot în 2023, 
autoritățile au desființat trei laboratoare de producție a drogurilor, 76 de grupuri criminale formate 
din două sau mai multe persoane și 48 de grupuri criminale organizate. De asemenea, s-a înregistrat 
o creștere a cazurilor identificate și investigate cu ajutorul tehnologiilor informaționale pentru 
monitorizarea traficului de droguri online, fiind raportate 45 de cazuri în 2023, comparativ cu 42 
în 2022. 
După aderarea Republicii Moldova la Platforma Multidisciplinară Europeană împotriva 
Amenințărilor Criminale (EMPACT) țara a participat la 27 Acțiuni Operaționale în domeniul 
combaterii drogurilor, structurate astfel: 
- 6.1 - Planul de Acțiuni pentru Cannabis, Cocaină și Heroină:  O.A. - 2.5 (P); 2.6 (P); 2.7 
(P); 3.4 (P); 3.7 (P); 6.1 (P); 7.1 (P); 8.1 (P); 8.5 (P); 
- 6.2 - Planul de Acțiuni pentru Noi Substanțe Psihoactive și Droguri Sintetice:  O.A. - 2.6 
(P); 3.1 (P); 3.2 (P); 4.1 (P); 6.1 (P). 
Aceste inițiative reflectă alinierea Republicii Moldova la strategia Uniunii Europene 
pentru combaterea traficului de droguri, prin consolidarea cooperării transfrontaliere, actualizarea 
legislației și utilizarea tehnologiilor moderne pentru asigurarea unui control mai eficient. Deși nu 
există un document politic național generalizat în domeniul drogurilor, politicile actuale ale 
Republicii Moldova se concentrează asupra celor trei piloni din Strategia Uniunii Europene, și 
anume reducerea ofertei de droguri , a cererii de droguri și a riscurilor asociate consumului de 
droguri. Aceste politici sunt, totodată, aliniate la măsurile din Planul de Acțiune al Uniunii 
Europene privind Drogurile 2021-2025.  
În ceea ce privește reducerea ofertei de droguri, Republica Moldova a adoptat și actualizat 
legislația relevantă, care incriminează producția, traficul și consumul de droguri. Colaborarea cu 
agențiile internaționale de aplicare a legii și crearea unei unit ăți speciale dedicate combaterii 
traficului de droguri sunt măsuri primare. De asemenea, sunt desfășurate operațiuni antidrog 
naționale periodice, iar controlul strict al frontierelor și formarea continuă a poliției în identificarea 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

și combaterea traficului de droguri rămân priorități constante. Reducerea cererii de droguri se 
realizează prin prevenire, tratament și servicii de îngrijire. Prevenirea este implementată în școli, 
pentru copii, adolescenți și tineri, ca parte a curriculumului obligatoriu, și include activități pentru 
promovarea unui stil de viață sănătos. De asemenea, există intervenții bazate pe dovezi pentru 
tineri și grupuri vulnerabile, precum și măsuri de intervenție timpurie prin centre de sănătate 
prietenoase tinere tului. Serviciile pentru persoanele care consumă droguri includ consiliere, 
tratament psihosocial și asistat medicamentos, terapie de întreținere cu opioide, reabilitare și 
reintegrare socială, iar tratamentul de dezintoxicare este acoperit de asigurarea de sănătate. 
În ceea ce privește tratamentul dependenței de droguri și infecțiile asociate consumului de 
droguri, Legea nr. 713/2001 prevede terapie și asistență pentru consumatorii de droguri, cu un 
accent pe protejarea sănătății și drepturilor omului. Tratamentul dep endenței de opiacee, prin 
terapie cu agonist opioide (OAT), a fost implementat din 2004 și extins în sistemul penitenciar. 
Reabilitarea utilizatorilor de droguri și serviciile psihosociale sunt reglementate conform 
standardelor stabilite în Regulamentul Ca dru privind Organizarea Serviciului Social Integrat, iar 
serviciile integrate includ centre de zi, cazare tranzitorii și comunități terapeutice. Există centre de 
zi în cinci districte ale țării și o comunitate terapeutică în penitenciarul „Pruncul” pentru 
reabilitarea pe termen lung a deținuților. 
În ceea ce privește reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, Republica Moldova 
implementează programe bazate pe intervenții recomandate de OMS, UNAIDS și UNODC, 
aliniindu-se la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2030 și la Convențiile Internați onale privind 
Drogurile. Programul de reducere a riscurilor a fost demarat în 1998 și include măsuri precum 
distribuirea de ace și seringi, testare pentru HIV, sifilis, HVC, HVB, TB, trimiterea pentru 
tratament și gestionarea supradozelor de droguri cu naloxon. Programele sunt implementate în 29 
de unități administrativ -teritoriale și 18 instituții penitenciare de către organizații 
neguvernamentale și Administrația Națională a Penitenciarelor. Conform Legii nr. 382/1999, 
Agenția Medicamentului și Dispozitiv elor Medicale gestionează controlul drogurilor prin 
Comitetul Național Permanent pentru Controlul Drogurilor. Deși procedura de includere a noilor 
substanțe psihoactive sub control nu este formal reglementată, aceasta implică informarea 
comitetului de organizațiile internaționale și Centrul de Expertiză Judiciară despre noile substanțe. 
Comitetul analizează informațiile primite și propune modificări care sunt supuse aprobării 
Ministerului Sănătății și Guvernului. Directiva UE 2017/2103 nu a fost transpusă, iar conceptul de 
„substanță psihoactivă nouă” este reglementat de un proiect de lege aflat în consultare. 
În domeniul stocării și distrugerii drogurilor și a produselor medicamentoase utilizate în 
calitate de droguri, cadrul legislativ național reglementează cuprinzător procedurile și măsurile 
necesare pentru gestionarea acestora. Codul de procedură penală, pr in alineatul (3) al Articolului 
159 „Păstrarea Obiectelor Crimei și a Altora”, stabilește că substanțele stupefiante, substanțele 
psihoactive și precursorii pot fi păstrate ca probe în cantități mici (mostre), suficiente pentru a fi 
utilizate ca dovezi și pentru efectuarea expertizelor criminalistice, acestea fiind ambalate și sigilate 
de un expert. Cantitățile excedentare ale acestor substanțe trebuie predate instituțiilor autorizate 
sau distruse conform ordinului autorității de investigare, autorizată de către judecătorul de 
instrucție. Totodată, Legea nr. 382/1999 privind Circulația Substanțelor Narcotice și Psihotrope și 
a Precursorilor acestora reglementează politica statului în domeniul drogurilor, având ca obiective 
promovarea reglementării circulație i substanțelor narcotice, protejarea sănătății publice și 
asigurarea securității sociale și de stat.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Hotărârea Guvernului nr. 128/2006 stabilește cerințele tehnice pentru facilitățile unde sunt 
depozitate substanțele narcotice, psihoactive și / sau precursorilor, impunând măsuri de protecție, 
cum ar fi sistemele de semnalizare multe -linii și de prevenire a incendiilor. De asemenea, 
Hotărârea Guvernului nr. 79/2006 reglementează cantitățile substanțelor narcotice și psihoactive 
depistate în circulația ilegală, stabilind criterii pentru clasificarea acțiunilor legate de droguri, în 
funcție de cantitățile identificate. În scopul actualizării reglementărilor, Hotărârea Guvernului nr. 
223/2024 a adăugat 619 substanțe noi în lista substanțelor narcotice și psihoactive. Procedura de 
confiscare, păstrare și distrugere a drogurilor (probe) este reglementată la nivel  interinstituțional 
prin Ordinul Interdepartamental nr. 41/237/164-0/315 din 7 iunie 2021, care stabilește instrucțiuni 
pentru confiscarea, înregistrarea, păstrarea și transferul probelor, bunurilor valoroase și altor 
bunuri de către autoritățile de urmărire penală și Procuratură, asigurând aplicarea unui set uniform 
de reguli pentru toate instituțiile semnatare. 
Implementarea acquis -ului comunitar în domeniul drogurilor și alinierea Republicii 
Moldova la Regulamentul (UE) 2023/1322 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 
2023 privind Agenția Uniunii Europene pentru Droguri (EUDA), care abrogă Regulamentul (CE) 
nr. 1920/2006, reprezintă o acţiune prioritară menită să consolideze cadrul instituţional naţional, 
să uniformizeze procesele de colectare şi analiză a datelor şi să asigure integrarea Republicii 
Moldova în mecanismele europene de monitorizare a fenomenului drogurilor.  
În acest context, a fost adoptată Legea nr. 201/2025 privind circulaţia substanţelor 
stupefiante, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, a precursorilor, a substanţelor 
psihoactive noi şi a substitutelor de droguri, care stabileşte statutul legal al Observatorul Național 
pentru Droguri (OND).  
Conform art. 13 din Lege, în capitolul destinat structurilor responsabile, OND preia 
responsabilitatea colectării, analizei şi diseminării datelor privind consumul de droguri şi 
cooperarea cu EUDA, iar modul său de organizare şi funcţionare urmează să fie stabilit prin 
regulament aprobat de Ministerul Sănătăţii.  
Astfel prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 754/2025 a fost aprobat Planul de acţiuni 
pentru anii 2025-2027 privind operaţionalizarea OND. Planul stabileşte măsuri etapizate orientate 
spre definirea şi operaţionalizarea proceselor interne ale OND, conso lidarea reţelei naţionale de 
furnizori de date, dezvoltarea instrumentelor standardizate de colectare şi validare a datelor, 
armonizarea indicatorilor naţionali cu indicatorii epidemiologici cheie  ai EUDA, precum şi 
consolidarea capacităţilor de analiză şi raportare. Implementarea acestui plan contribuie la 
consolidarea OND ca punct focal naţional şi partener oficial al EUDA, în aliniere cu acquis -ul 
european în domeniul drogurilor. 
24.2.1.2. Cadrul administrativ 
Republica Moldova dispune de mecanisme administrative dedicate combaterii 
fenomenului drogurilor și gestionării problemelor asociate acestuia. Comisia Națională Antidrog, 
înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 481/2011, coordonează politica antidrog prin  
implementarea cerințelor internaționale, monitorizarea măsurilor de control, propunerea de 
îmbunătățiri legislative și organizarea de programe de educație și cercetare. Activitățile acesteia 
sunt susținute de Direcția Antidrog a Inspectoratului național d e investigații, din subordinea 
Inspectoratului General al Poliției, iar conducerea este asigurată de Ministrul Afacerilor Interne. 
Comisia include trei grupuri de lucru, axate pe crearea unui sistem național de avertizare pentru 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

noile substanțe psihoactive, dezvoltarea programelor de prevenire și reabilitare a consumatorilor 
și analiza fezabilității unei entități separate pentru combaterea consumului de droguri. 
 În domeniul sănătății, Consiliul Național de Coordonare a Programelor 
TB/HIV/ITS, înființat în 2005, coordonează eforturile interministeriale pentru prevenirea și 
controlul tuberculozei, HIV/SIDA și ITS. Consiliul reunește reprezentanți ai ministerelor, O NG-
urilor și organizațiilor internaționale, având trei niveluri de organizare: decizional, de coordonare 
și operațional. Grupurile tehnice de lucru oferă suport pentru dezvoltarea strategiilor naționale, 
monitorizarea situației și atragerea finanțării externe. 
La rândul său, Ministerul Sănătății este autoritatea centrală specializată în dezvoltarea 
politicii naționale de sănătate și coordonează reducerea cererii de droguri și a riscurilor asociate 
acestora. Activitatea în domeniul drogurilor este gestionată prin trei departamente: 
- Direcția politici în domeniul sănătății publice și urgențe în sănătatea publică , care 
elaborează politici și programe de prevenire, inclusiv în domeniul abuzului de droguri; 
- Direcția generală politici în domeniul serviciilor medicale integrate,  care dezvoltă politici 
pentru servicii de tratament și reabilitare a persoanelor afectate de consumul de droguri; 
- Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale , responsabil de politica privind 
prescrierea și eliberarea medicamentelor controlate, precum și de actualizarea listelor substanțelor 
narcotice și precursoare. 
 Comitetul Permanent de Control Asupra Drogurilor, din cadrul Agenției 
Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, are misiunea de monitorizare a circulației legale a 
substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor, promovare a politicii de stat în domen iu și 
protejarea sănătății publice prin combaterea dependenței de droguri și a traficului ilicit. Atribuțiile 
acesteia includ emiterea, retragerea și / sau suspendarea autorizațiilor pentru activitățile legate de 
circulația substanțelor reglementate; evaluarea necesarului de substanțe și transmiterea acestora la 
Consiliul Internațional pentru Controlul Drogurilor; analiza documentelor privind respectarea 
limitelor și utilizarea instalațiilor pentru fabricarea, distribuția și vânzarea substanțelor narcotice 
și a precursorilor. Totodată, Dispensarul Republican de Narcologie coordonează servicii pentru 
persoanele dependente de droguri și alcool, inclusiv terapia de substituție și tratamentele de 
reabilitare, atât în regim ambulatoriu, cât și staționar, sprijini nd recuperarea pe termen lung și 
îmbunătățind calitatea vieții celor cu tulburări de consum de substanțe. 
Ministerul Afacerilor Interne are ca misiune dezvoltarea politicilor publice eficiente în 
domeniul ordinii publice și combaterii criminalității. Direcția politici în domeniul ordinii și 
securității publice, combaterea criminalității elaborează reglementări  și asigură cooperarea cu 
entități naționale și internaționale. Instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne 
implicate în investigarea infracțiunilor privind drogurile includ: 
1. Inspectoratul General al Poliției: 
1.1. Inspectoratul Național de Investigații: 
1.1.1. Direcția Antidrog (32 posturi), specializată în investigarea și combaterea traficului 
ilicit de droguri, inclusiv online; 
1.1.2. Direcția urmărire penală; 
1.1.3. Direcțiile regionale (Nord, Sud, Centru) cu unități specializate în combaterea 
traficului de droguri; 
1.2. Centrul tehnico-criminalistic și expertiză judiciară, ce realizează expertize judiciare 
și analize fizico-chimice ale substanțelor narcotice. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

2. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 
2.1. Direcția investigarea criminalității transfrontaliere; 
2.2. Direcția urmărire penală; 
2.3. Secția pentru combaterea traficului ilicit de droguri, care desfășoară activități 
speciale de investigare pentru prevenirea și combaterea traficului de droguri la frontiere. 
 Aceste instituții colaborează la nivel național și internațional pentru a detecta, 
documenta și destructura rețelele de trafic de droguri, precum și pentru a preveni crearea de noi 
canale de trafic. 
Cumulativ, organizațiile societății civile contribuție în dezvoltarea politicilor și furnizarea 
serviciilor de prevenire, consiliere, reabilitare și reducere a riscurilor. Acestea sunt parteneri cheie 
în implementarea programelor de prevenire a dependenței și sunt re prezentate în Comisia 
Națională Antidrog, Consiliul Național de Coordonare al Programelor de Prevenire și Control al 
TB/HIV/ITS, precum și în grupurile tehnice de lucru pe HIV și TB. În plus, ele contribuie activ la 
servicii precum prevenirea, consilierea, reabilitarea, sprijinul psihosocial și reducerea riscurilor la 
nivel comunitar.  
Serviciul de Informații și Securitate se concentrează pe identificarea și distrugerea 
grupurilor de crimă organizată implicate în traficul internațional de droguri, care reprezintă o 
amenințare pentru securitatea națională. Operativ, identifică grupurile și canalele de trafic, 
informând procuratura pentru documentare conform legii. De asemenea, oferă suport în anchete și 
participă activ la sesiuni de lucru cu autoritățile naționale și internaționale, inclusiv în cadrul 
Comisiei Naționale Antidrog și Grupului Comun de Analiză a Riscurilor (GCAR).  
Republica Moldova a fost un lider regional și global în implementarea programelor de 
reducere a riscurilor în sistemul penitenciar, cu accent pe prevenirea transmiterii bolilor 
infecțioase, precum HIV, hepatita B și C, și tuberculoza, în rândul persoanelor  aflate în detenție. 
În 2023, toate cele 17 închisori din țară au integrat servicii de sănătate, inclusiv terapii cu agoniști 
opioizi (OAT), programe de distribuire de seringi și ace (NSP), și acces la testarea și tratamentul 
HIV. De asemenea, țara a dezvoltat un model unic de gestionare a dependenței în penitenciare prin 
comunitatea terapeutică fără droguri, Catharsis. Programul de reducere a riscurilor, lansat între 
1997 și 1999, se bazează pe intervenții bazate pe dovezi, respectarea drepturilor omului și abordări 
sensibile la gen. 
Se menționează că Direcția Antidrog a Inspectoratului Național de Investigații este 
responsabilă de completarea Chestionarului Anual de Raportare (ARQ) pentru UNODC, având 25 
de chestionare trimise în perioada 2017 -2021. În colaborare cu UNDP, UNODC și UNA IDS, în 
2020 a fost creată aplicația mobilă "Police Assistant", care sprijină ofițerii de poliție în gestionarea 
nevoilor grupurilor vulnerabile. De asemenea, Direcția a participat la 10 evenimente internaționale 
organizate sub auspiciile UNODC. La fel, Republica Moldova beneficiază de granturi de la Fondul 
Global pentru Combaterea Tuberculozei, SIDA și Malariei din 2004 pentru lupta împotriva HIV 
și tuberculozei. În ceea ce privește cooperarea internațională, Direcția colaborează cu EUBAM, 
participând la activități de livrare controlată a drogurilor și la dezvoltarea ghidurilor pentru livrările 
controlate între Moldova și Ucraina. Direcția este implicată activ în cooperarea cu SELEC și 
Grupul Pompidou al Consiliului Europei, unde participă la proiecte și co nferințe internaționale 
privind prevenirea și tratamentul dependenței de droguri. În plus, colaborează cu Agenția Uniunii 
Europene pentru Droguri (EUDA) și Agenția Națională pentru Sănătate Publică privind 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

monitorizarea situației consumului ți traficului de droguri în Republica Moldova cu diseminarea 
informației. 
Republica Moldova a fost parte activă în proiectul EU4Monitoring Drugs (EU4MD) încă 
de la început, participând atât în prima fază a proiectului (2019 -2022), cât și în a doua fază 
(EU4MD II), care a început în 2023 și se va desfășura până în 2027. În prima fază, Moldova a 
beneficiat de o colaborare strânsă cu EUDA, reprezentanții Republicii Moldova participând la 
diverse evenimente și consolidându -și capacitățile prin schimbul de date și experiență.Proiectul 
EU4MD II pune accent pe consolidarea Observatorulu i Național de Droguri ( OND) și creării 
sistemului național de avertizarea timpurie (EWS), prin formarea profesională și schimburi de 
bune practici între experții în domeniu. 
Până în prezent, OND, în colaborare cu instituțiile naționale relevante și cu EUDA, a 
participat în cadrul proiectului EU4MD II la o serie de activități menite să consolideze capacitățile 
analitice și să alinieze Republica Moldova la indicatorii epidemiologici europeni. Aceste activități 
au inclus participarea la reuniuni anuale dedicate indicatorilor EUDA (consumul problematic de 
droguri, cererea de tratament, mortalitatea asociată consumului de droguri și infecțiile asociate 
consumului de droguri), la webinare internaționale și la școală de vară europeană privind drogurile 
și la alte sesiuni online relevante, precum cea privind utilizarea recreațională a ketaminei și 
sănătatea publică. De asemenea, la invitaţia și cu suportul EUDA, OND a reprezentat Republ ica 
Moldova la poziții internaționale importante, inclusiv la lucrările grupului de lucru orizontal 
privind drogurile UE -RM, la reuniunea Consiliului de Conducere al EUDA, la Comitetul 
Consultativ al proiectului EUDA –IPA8 și la Comitetul Consultativ al pro iectului EU4MD II. 
Implicarea în aceste inițiative contribuie semnificativ la consolidarea rolului OND ca punct focal 
național în domeniul drogurilor, la adoptarea şi aplicarea standardelor metodologice EUDA 
privind indicatorii epidemiologici și la accelerarea integrării Republicii Moldova în mecanismele 
europene de monitorizare şi raportare. 
Totodată, Republica Moldova va beneficia de multiple activități în cadrul EU4MD II, 
inclusiv integrarea în rețelele Uniunii Europene. Experții naționali din domeniu vor avea 
oportunitatea de a participa la întâlniri și trening-uri pentru a dezvolta noi competențe și a împărtăși 
cele mai bune practici. În plus, Republica Moldova a contribuit la dezvoltarea raportului regional 
privind piețele de droguri din țările vecine și va continua să colaboreze strâns cu EUDA și alte 
instituții și organizații internaționale pentru a răspunde provocărilor legate de droguri în regiune. 
Cu referire la confiscarea substanțelor narcotice, psihoactive, analogice și a precursorilor 
acestora se face pe baza unui ordin emis de autoritățile de investigare sau procuror, atunci când 
dovezile indică clar locația și persoana implicată, fiind documen tată prin proces-verbal conform 
Codului de procedură penală. Confiscarea poate avea loc și în cadrul cercetării la fața locului, iar 
obiectele confiscate sunt ambalate și sigilate, cu semnătura celor implicați în proces, și înregistrate 
corespunzător. Se e fectuează o analiză chimică pentru identificarea și evaluarea acestora. 
Substanțele devin probe în dosar și pot fi păstrate în cantități mici pentru expertize, iar surplusul 
este distrus sau predat autorităților. Probele acumulate sunt depozitate în Camera  de depozitare 
până la soluționarea cazului. Distrugerea acestora se realizează după decizia finală a procurorului 
sau instanței, printr-o comisie specială. Distrugerea este înregistrată, iar o copie a documentului 
de distrugere este atașată dosarului. Un aspect problematic este că multe Camere de depozitare nu 
respectă cerințele de siguranță, ventilare, depozitare și protecție incendiu. 
24.2.2. Planuri de viitor 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

24.2.2.1. Planuri legislative 
În contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în domeniul reglementării 
drogurilor, pentru alinierea la normele și standardele europene, se preconizează adoptarea unui 
proiect de Hotărâre de Guvern care va modifica Hotărârea nr. 1088/2004 privind aprobarea 
tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse 
controlului. Modificările vor include transpunerea listei substanțelor psihoactive noi și stabilirea 
unui mecanism național de control care să pe rmită reglementarea acestora într -un cadru strict și 
clar. Măsurile sunt în concordanță cu obiectivul de a îmbunătăți controlul asupra substanțelor 
psihoactive și de a combate traficul ilegal, având în vedere riscurile grave pentru sănătatea publică 
și sig uranța națională. Ambele proiecte legislative vor implementa prevederile Directivei (UE) 
2017/2103 a Parlamentului European și a Consiliului, care modifică Decizia -cadru 2004/757/JAI 
a Consiliului pentru a include noi substanțe psihoactive în definiția ter menului „drog”. 
Reglementările vizate sunt importante pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu 
reglementările Uniunii Europene și pentru asigurarea unui cadru legislativ eficient în domeniul 
combaterii consumului și traficului de droguri.  
La fel, va fi adoptată Hotărârea de Guvern care va reglementa funcționarea sistemului 
național de alertă timpurie, definind responsabilitățile entităților implicate și etapele necesare 
implementării acestuia. Sistemul va contribui la prevenirea și combater ea traficului de droguri și 
a consumului acestora, oferind autorităților un instrument eficient în gestionarea situațiilor de 
urgență. Proiectele legislative se vor alinia la prevederile Regulamentului (UE) 2023/1322, care 
vizează Agenția Uniunii Europene pentru Droguri (EUDA), sprijinind integrarea Republicii 
Moldova în politicile europene de control al drogurilor și consolidând securitatea publică. 
Totodată, în cadrul procesului de modernizare și aliniere la standardele internaționale, 
autoritățile Republicii Moldova planifică adoptarea unor măsuri legislative și strategice pentru 
combaterea traficului și consumului de droguri. Printre aceste măsuri se enumeră elaborarea și 
adoptarea unui Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei Naționale Antidrog 
pentru perioada 2027 - 2031. Această strategie va reprezenta un plan cuprinzător pentru prevenirea 
și combaterea consumului de droguri, avâ nd ca obiective principale consolidarea măsurilor de 
prevenire, tratament și reintegrare socială a persoanelor afectate de dependență, precum și 
îmbunătățirea colaborării dintre instituțiile statului și organizațiile internaționale în domeniu. 
Strategia va reflecta prioritățile Republicii Moldova în contextul politicii europene de droguri și 
va contribui la protejarea sănătății publice și la reducerea impactului negativ al consumului de 
droguri asupra societății. Adițional, se preconizează adoptarea unui Proiect de Hotărâre de Guvern 
privind punerea în aplicare a măsurilor neprivative de libertate și / sau a alternativelor la pedepsele 
privative de libertate pentru persoanele care consumă droguri. Măsurile vor viza reabilitarea și 
reintegrarea socială a cons umatorilor de droguri, oferindu -le oportunități de tratament și suport 
psihosocial, în loc de sancțiuni penale tradiționale. Proiectul va contribui la reducerea 
supraaglomerarii sistemului penitenciar și la promovarea unui sistem de justiție mai uman și ma i 
eficient. 
24.2.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
În contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și al intensificării 
cooperării în domeniul combaterii consumului și traficului de droguri, se propune consolidarea 
capacităților instituționale și crearea unor mecanisme eficiente pentru preven irea și combaterea 
acestui fenomen. Un prim pas este regionalizarea Poliției, ceea ce va permite Direcției Antidrog 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

să își extindă competențele teritoriale și să răspundă rapid la incidentele legate de traficul și 
consumul de droguri, asigurând un echilibru între resursele centrale și cele necesare pentru 
intervențiile locale. De asemenea, se va optează pe instruirea of ițerilor Direcției Antidrog a 
Inspectoratului național de investigații, din cadrul Inspectoratului General al Poliției, în utilizarea 
tehnologiilor digitale pentru combaterea traficului online de droguri, inclusiv prin dobândirea unor 
cunoștințe avansate î n criptare, rețelele de dark -web și tehnici de investigație digitală. În acest 
context, vor fi dotate forțele de ordine cu echipamente moderne și soluții tehnologice avansate 
pentru a face față noilor provocări, incluzând instrumente de analiză digitală și  sisteme de 
monitorizare a tranzacțiilor financiare.  
În paralel, se va investi în recrutarea și formarea personalului pentru a asigura o 
monitorizare continuă și în timp real a fenomenului drogurilor, iar formarea continuă va fi o 
prioritate pentru dezvoltarea competențelor avansate în analiza datelor și uti lizarea noilor 
tehnologii de monitorizare. Un mecanism integrat de referire pentru tratament și reabilitare va fi 
creat pentru a asigura persoanelor dependente de droguri accesul rapid la servicii specializate, iar 
colaborarea între instituțiile de sănătat e publică, autoritățile locale și organizațiile non -
guvernamentale va permite o abordare holistică. În ceea ce privește distrugerea drogurilor 
confiscate, va fi realizat un studiu de fezabilitate pentru a evalua cele mai bune practici ale Uniunii 
Europene, iar procesul de construire a unui incinerator dedicat distrugerii acestora va fi demarat, 
în paralel cu adoptarea reglementărilor care să prevadă întregul proces, respectând standardele de 
protecție a mediului și siguranța publică. Toate aceste măsuri int egrate vor contribui la crearea 
unui sistem național eficient de prevenire și combatere a traficului de droguri, conform cerințelor 
Uniunii Europene, protejând astfel sănătatea publică și securitatea națională. 
24.2.3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Cooperarea în domeniul drogurilor” sunt necesare mijloace financiare estimative de 
aproximativ 697,54 mii lei, integral acoperite din bugetul de stat, iar pentru implementarea 
măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) pentru același domeniu 
sunt necesare m ijloace financiare estimative de aproximativ 27.951,05 mii lei, dintre care suma 
costurilor de 5.326,05 mii lei este acoperită din bugetul de stat, iar suma de 22.625,00 mii lei 
reprezintă costul neacoperit. 
 
24.3.LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI ȘI PREVENIREA RADICALIZĂRII 
 
24.3.1. Prezentarea generală a situației 
Domeniul „Lupta împotriva terorismului și prevenirea radicalizării” detaliază măsurile 
juridice și administrative necesare pentru alinierea cadrului legal național la acquis -ul Uniunii 
Europene. Acesta acoperă subdomenii importante în combaterea terorismului, printre care: 
 
- Lupta împotriva terorismului (responsabil – Serviciul de Informații și Securitate); 
- Conținutul terorist online (responsabil – Serviciul de Informații și Securitate); 
- Comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi (responsabil – Ministerul Agriculturii și 
Industriei Alimentare); 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

- Protecția infrastructurii critice și reziliența entităților critice (responsabili – Ministerul Afacerilor 
Interne și Serviciul de Informații și Securitate). 
 
În conformitate cu Raportul de Extindere al Comisiei Europene din 2024, Republica 
Moldova va continua să dezvolte domeniul „Lupta împotriva terorismului și prevenirea 
radicalizării”. În linii generale, cadrul legal național este parțial aliniat acquis-ului european și la 
tratatele internaționale relevante. Pentru anul 2025, Comisia Europeană a emis patru recomandări 
pentru îmbunătățirea pregătirii Republicii Moldova în domeniul luptei împotriva terorismului și 
prevenirea radicalizării, și anume: 
- Testarea capacităților practice ale Centrului antiterorist al Serviciului de Informații și Securitate, 
și eficientizarea procedurilor pentru asigurarea unei coordonări și reacții rapide în fața 
amenințărilor teroriste; 
- Alinierea legislației naționale la acquis -ul Uniunii Europene privind combaterea conținutului 
terorist online; 
- Alinierea legislației la noul acquis al Uniunii Europene privind reziliența entităților critice și 
protecția infrastructurii critice; 
- Elaborarea unui plan detaliat pentru implementarea pilonilor Agendei Uniunii Europene de 
combatere a terorismului (2020), care include anticiparea, prevenirea, protecția și reacția. 
Pe plan internațional, Republica Moldova este semnatară a mai multor tratate internaționale 
în domeniul luptei împotriva terorismului, în mare parte în cadrul Consiliului Europei, al 
Organizației Națiunilor Unite și al statelor membre ale Uniunii Europene. 
24.3.1.1. Cadrul legislativ  
Domeniul luptei împotriva terorismului și prevenirea radicalizării este reglementat prin 
Legea nr. 120/2017 privind prevenirea și combaterea terorismului. Conform articolului 6 din Lege, 
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova este resp onsabil direct pentru 
prevenirea și combaterea terorismului, iar Centrul antiterorist al acestuia joacă rolul de autoritate 
națională și coordonator în acest domeniu. Legea nr. 120/2017 privind prevenirea și combaterea 
terorismului este aliniată parțial la Directiva UE 2017/541 privind combaterea terorismului și 
Directiva (UE) 2023/2123 a Parlamentului European și a Consiliului din 4 octombrie 2023, care 
modifică Decizia 2005/671/JHA a Consiliului pentru alinierea acesteia la normele Uniunii privind 
protecția datelor cu caracter personal. 
În ceea ce privește cadrul legislativ național pentru combaterea conținutului terorist online, 
acesta este reglementat de articolul 46 din Legea nr. 120/2017 privind prevenirea și combaterea 
terorismului. Conform acestei prevederi, Serviciul de Informații și Securitate este autorizat să 
solicite prestatorilor de servicii electronice blocarea accesului utilizatorilor din Republica Moldova 
la materialele care promovează sau justifică terorismul. Totuși, cadrul legislativ național în 
domeniul combaterii conțin utului terorist online nu este complet aliniat  acquis-ului Uniunii 
Europene, în special în ceea ce privește Regulamentul (UE) 2021/784 al Parlamentului European 
și al Consiliului din 29 aprilie 2021, care vizează prevenirea diseminării conținutului online cu 
caracter terorist. Prevederile Regulamentului nu sunt actualmente reflectate în legislația națională 
în domeniu. 
Domeniul comercializării și utilizării precursorilor explozivi în Republica Moldova nu este 
reglementat printr-o lege specifică, însă cadrul legal relevant este constituit de Legea nr. 119/2004 
cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți, precum și Hotărârea Guvernului  nr. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

1045/2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi 
utilizarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților. 
Actualmente, domeniul protecției infrastructurii critice/rezilienței entităților critice în 
Republica Moldova este reglementat doar împotriva amenințărilor teroriste, cadrul legal relevant 
fiind Hotărârea Guvernului nr.737/2022 pentru aprobarea Programului  național de consolidare și 
realizare a măsurilor  de protecție anti -teroristă a obiectivelor de infrastructură critică pentru anii 
2022-2026 și a Planului de Acțiuni pentru punerea sa în aplicare, Hotărârea Guvernului nr. 
701/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind protecția antiteroristă a infrastructurii critice, 
Hotărârea Guvernului nr. 995/2018 cu privire la aprobarea Sistemului național de alertă teroristă 
și Hotărârea Guvernului nr. 996/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea 
și desfășurarea testelor antiteroriste. 
24.3.1.2. Cadrul administrativ 
Autoritățile naționale responsabile de lupta împotriva terorismului și prevenirea 
radicalizării, precum și de combaterea conținutului terorist online, includ Serviciul de Informații 
și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura pentru Combatere a Crimei Organizate și 
Cauze Speciale și Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. În ceea ce privește 
capacitățile instituționale ale acestor autorități, se remarcă că informațiile referitoare la capacitățile 
și resursele Centrului antiterorist al Serviciului de Informații și Securitate, inclusiv resursele umane 
și de altă natură utilizate pentru îndeplinirea sarcinilor instituționale, sunt protejate de legislația 
națională privind secretul de stat [1]. În cadrul Inspectoratului național de investigații al 
Inspectoratului General al Poliției, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, funcționează 
Direcția pentru Investigarea Crimelor de Spălare a Banilor și Finanțarea Terorismului, care, în 
prezent, are acoperite 9 din cele 12 unități de personal necesare. De asemenea, în cadrul 
Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale este operațional Biroul de 
combatere a criminalității organizate și cauze speciale, care este complet fun cțional, având 
acoperite toate cele 5 unități de personal. În cadrul Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea 
Spălării Banilor, sunt operaționale mai multe secții, dintre care Secția Analiză Operațională are 11 
din 12 unități de personal acoperite, Secț ia Analiză Strategică are 4 din 5 unități de personal 
acoperite, iar Serviciul Cooperare și Comunicare Strategică are 3 din 4 unități de personal 
acoperite. 
În prezent, domeniul comercializării și utilizării precursorilor explozivi nu este reglementat 
de un cadru legislativ specific. Pentru a asigura alinierea cu acquis -ul Uniunii Europene și 
desemnarea autorităților naționale competente în domeniu, Ministerul  Agriculturii și Industriei 
Alimentare trebuie să transpună Regulamentul (UE) 2019/1148 al Parlamentului European și al 
Consiliului din 20 iunie 2019, privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi, care 
modifică Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și abrogă Regulamentul (UE) nr. 98/2013. 
În vederea alinierii la aquis -ul UE privind identificarea, desemnarea și protecția 
infrastructurilor critice și a entităților critice, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 
223/2025 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructuri lor critice naționale, cadru 
normativ primar ce creează platforma de aliniere deplină la Directiva (UE) 2022/2557 privind 
reziliența entităților critice.  
 
1 Art. 12 alin. (2) din Legea nr. 136/2023 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

În continuare, Republica Moldova urmează să se alinieze la prevederile Directivei (UE) 
2022/2557 prin transpunerea acesteia. În acest mod, se va crea un cadru legislativ și instituțional 
solid, ce va permite consolidarea resurselor și dezvoltarea capacităților necesare pentru gestionarea 
riscurilor multiple care amenință infrastructura critică și subminează reziliența entităților critice 
ale țării. Toate acțiunile pe acest palier vor fi realizate de Centrului Național de Coordonare a 
Protecției Infrastructurilor Critice (în continuare - Centru), ce urmează a fi creat în subordinea 
Inspectoratului de Management Operațional al Ministerului Afacerilor Interne. Centrul va activa 
și colabora în strânsă legătură cu Serviciul de Informații și Securitate.  
Pe de altă parte, securitatea cibernetică a infrastructurilor critice și a entităților critice este 
asigurată de către Agenția pentru Securitate Cibernetică. Transpunerea Directivei (UE) 2022/2555 
a fost realizată prin adoptarea Legii nr. 48/2023 privind s ecuritatea cibernetică și a Hotărârii 
Guvernului nr. 562/2025 cu privire la modul de realizare a obligațiilor de asigurare a securității 
cibernetice de către furnizorii de servicii în sectoarele critice. La nivel guvernamental, 
implementarea măsurilor de s ecuritate cibernetică este susținută de Instituția Publică „Serviciul 
Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică”, în calitate de Centru guvernamental de răspuns 
la incidentele cibernetice. Acțiunile în derulare permit sporirea coordonării naționale în vederea 
îmbunătățirii securității infrastructurilor critice și asigurării rezilienței entităților critice, fapt ce va 
asigura o reacție rapidă și eficientă în fața diferitor amenințări. 
24.3.2. Planuri pentru viitor 
24.3.2.1. Planuri legislative 
În domeniul luptei împotriva terorismului și prevenirii radicalizării, legislația națională 
urmează să fie aliniată la actele relevante ale Uniunii Europene, inclusiv: Directiva (UE) 
2023/2123 a Parlamentului European și a Consiliului din 4 octombrie 2023, care modifică Decizia 
2005/671/JHA a Consiliului pentru a o alinia la normele Uniunii privind protecția datelor cu 
caracter personal; Decizia 2005/671/JHA a Consiliului din 20 septembrie 2005, privind schimbul 
de informații și cooperarea în domeniul infra cțiunilor de terorism; și Decizia 2002/996/JHA a 
Consiliului din 28 noiembrie 2002, care stabilește un mecanism de evaluare a sistemelor juridice 
și a implementării acestora în lupta împotriva terorismului la nivel național. 
În vederea implementării acquis -ului Uniunii Europene în domeniul combaterii 
conținutului terorist online, este necesară alinierea legislației naționale la Regulamentul (UE) 
2021/784 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021. Regulame ntul vizează 
prevenirea diseminării conținutului terorist pe internet și impune obligații clare pentru platformele 
online de a elimina rapid materialele care promovează sau justifică terorismul. Alinierea la 
Regulament va întări capacitatea autorităților n aționale de a combate mai eficient propagarea 
terorismului online, asigurându -se totodată că sunt protejate drepturile fundamentale, inclusiv 
libertatea de exprimare. Implementarea măsurilor va contribui la o reacție mai rapidă și coordonată 
împotriva conținutului terorist online, în conformitate cu standardele Uniunii Europene. 
Adițional, pentru a reglementa domeniul comercializării și utilizării precursorilor de 
explozivi, Republica Moldova va alinia cadrul legislativ național la Regulamentul (UE) 2019/1148 
al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind comercializarea și utilizarea 
precursorilor de explozivi, iar în domeniul protecției infrastructurii critice și al rezilienței 
entităților critice, legislația națională urmează să fie aliniată la Directiva (UE) 2022/2557 a 
Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022, privind reziliența entităților critice 
și abrogarea Directivei 2008/114/CE a Consiliului. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

24.3.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
În domeniul luptei împotriva terorismului, Republica Moldova va întreprinde o serie de 
acțiuni pentru consolidarea capacităților naționale de prevenire și combatere a terorismului. Printre 
acestea se numără înființarea și operaționalizarea Comandamentului Operațional Antiterorist și 
gestionării situațiilor de criză, precum și implementarea cadrului juridic necesar pentru alinierea la 
Decizia 2005/671/JHA a Consiliului, privind schimbul de informații și cooperarea referitoare la 
infracțiunile de terorism.  De asemenea, vor fi create canale securizate de comunicare pentru 
schimbul de date între autoritățile competente, prin identificarea punctelor naționale de contact și 
desemnarea persoanelor responsabile. În paralel, va fi pusă în aplicare infrastructura ne cesară 
pentru pregătirea și instruirea subunităților specializate în prevenirea și combaterea terorismului, 
care va include dotarea cu echipamente și software adecvat, inclusiv pentru comunicații. La fel, se 
depun eforturi pentru crearea și operaționalizarea unui dispecerat antiterorist, care va avea sarcina 
de coordonator în cazul survenirii actelor de intervenție ilicită pe Aeroportul Internațional 
Chișinău, cu accent pe dezvoltarea cooperării interinstituționale, consolidarea mecanismelor de 
reacție și răspuns în domeniul securității aviației civile,  consolidând astfel potențialul național fața 
amenințărilor teroriste.  
În scopul evaluării și consolidării capacităților de reacție, operațional -tactice și de 
management ale autorităților publice specializate, vor fi organizate instruiri, simulări, exerciții de 
tip table -top și operativ -tactice. Activitățile vizate vor reduce  vulnerabilitățile identificate prin 
eficientizarea măsurilor de prevenire și combatere a actelor teroriste, în vederea protejării 
persoanelor în spațiile publice. Totodată, în scopul evaluării riscurilor teroriste și aplicării 
instrumentelor specifice de prevenire și combatere a acestora se va facilita schimbul de informații 
cu instituțiile și serviciile speciale partenere.  
În domeniul combaterii conținutului terorist online, Republica Moldova va implementa o 
serie de măsuri pentru fortificarea combaterii propagandei teroriste pe internet, prin stabilirea unei 
autorități naționale responsabile cu obligația de a impune furnizo rilor de servicii electronice 
eliminarea sau blocarea materialelor cu caracter terorist. Totodată, vor fi derulate acțiuni 
coordonate pentru prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist și combaterea 
radicalizării teroriste, prin măsuri de monitorizare și intervenție rapidă. Aceste măsuri vor contribui 
la protejarea societății de influențele dăunătoare ale terorismului online și vor sprijini securitatea 
cibernetică națională. 
În ceea ce privește comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi, Republica 
Moldova va întreprinde acțiunile necesare pentru implementarea cadrului juridic care va alinia 
legislația națională la Regulamentul (UE) 2019/1148 al Parlamentului Euro pean și al Consiliului 
din 20 iunie 2019, privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi. Aceste măsuri 
vor asigura o reglementare mai strictă a activității și vor contribui la prevenirea utilizării 
precursorilor de explozivi în scopuri teroriste. 
24.3.3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Lupta împotriva terorismului și prevenirea radicalizării” sunt necesare mijloace 
financiare estimative de aproximativ 3.269,08 mii lei, integral acoperite din bugetul de stat, iar 
pentru implementarea măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) 
pentru același domeniu sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 61.906,40 mii 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

lei, dintre care suma costurilor de 8.906,40 mii lei este acoperită din bugetul de stat, iar suma de 
53.000,00 mii lei reprezintă costul neacoperit. 
 
24.4. COOPERAREA ÎN DOMENIUL DE APLICARE A LEGII, SCHIMBULUI DE 
INFORMAȚII 
24.4.1. Prezentarea generală a situației 
Cooperarea în domeniul aplicării legii și schimbului de informații reprezintă un aspect de 
bază pentru promovarea securității și stabilității într -un stat de drept. Colaborarea 
interinstituțională, atât la nivel național, cât și internațional, facilitează combaterea criminalității, 
prevenirea terorismului și asigurarea respectării legislației. Prin parteneriate strategice între 
agențiile de aplicare a legii, precum Poliția, Procuratura și alte organizații naționale și 
internaționale relevante, se creează un  cadru în care schimbul de informații este efectuat rapid și 
eficient, sporind capacitatea autorităților de a răspunde provocărilor existente. Această sinergie nu 
numai că îmbunătățește instrumentele de intervenție, ci și întărește încrederea publicului în  
instituțiile statului, promovând un climat de siguranță și de transparență. 
Prin parteneriatele strategice cu Europol, Republica Moldova beneficiază de acces la rețele 
internaționale de schimb de informații și suport în combaterea criminalității transnaționale, 
inclusiv a criminalității organizate, terorismului și traficului de dr oguri sau arme. În paralel, 
colaborarea cu CEPOL contribuie semnificativ la dezvoltarea profesională a personalului din 
cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin oferirea de programe de formare și schimburi de bune 
practici. Parteneriatele existente contribuie la modernizarea și eficientizarea instituțiilor de aplicare 
a legii din Republica Moldova, în contextul unei lumi interconectate și al provocărilor de securitate 
transfrontaliere, îndeosebi în contextul parcursului European al țării. 
24.4.1.1. Cadrul legislativ 
Cadrul legislativ al Republicii Moldova este parțial aliniat la acquis-ul Uniunii Europene. 
Cooperarea cu Europol se bazează pe Acordul de cooperare strategică și operațională și 
Memorandumul de Înțelegere privind linia securizată de comunicare. Începând cu anul 2013, 
Republica Moldova deleagă un ofițer de legătură la Europol pentru facilitarea colaborării. În 2014, 
a fost semnat Acordul pentru interconectarea rețelelor de calculatoare, canalul securizat SIENA 
devenind operațional din 2015. Cooperarea eficientă între agențiile de aplicare a legii se realizează 
prin Punctul Național de Contact Europol . În martie 2023, Centrul Național Anticorupție a fost 
conectat la SIENA, iar angajații săi au obținut conturi de utilizator. 
Acordul bilateral cu CEPOL, semnat în 2012, a permis dezvoltarea unor noi metode de 
educație în domeniul afacerilor interne și de securitate.  În perioada anilor 2020 -2024, Ministerul 
Afacerilor Interne a coordonat proiectul regional TOPCOP, implementat de CEPOL, în care au 
fost implicate și alte instituții de aplicare a legii, iar peste 700 de angajați au beneficiat de formare. 
În context, se menționează că proiectul UE-CEPOL, lansat în 2024, va susține dotarea Poliției din 
Republica Moldova cu tehnologie avansată pentru combaterea criminalității cibernetice și 
traficului de arme. De asemenea, proiectul „EU4Security Moldova” sprijină formarea personalului 
Ministerului Afacerilor Interne, iar Academia „Ștefan cel Mare” a înaintat un Acord de colaborare 
cu CEPOL privind Platforma Națională de Învățare. La 1 aprilie 2025, în cadrul unei vizite oficiale, 
a fost semnat Aranjamentul tehnic între Ministerul Afacerilor Interne și CEPOL, care vizează 
consolidarea relațiilor de colaborare în sectorul formării angajaților din domeniul aplicării legii, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

precum și a fost creat un nou punct focal pentru cooperarea cu CEPOL în cadrul Ministerului 
Afacerilor Interne.  
Cu referire la schimbul de date privind pasagerii, Legea nr. 379/2023 privind utilizarea 
datelor din registrul cu numele pasagerilor, care este aliniată  la prevederile Directivei (UE) 
2016/681, reglementează utilizarea datelor din Registrul cu Numele Pasagerilor (PNR) și a intrat 
în vigoare pe 12 ianuarie 2025. Legea adaptează, de asemenea, prevederile Deciziei de 
implementare a Comisiei Europene (UE) 201 7/759, privind protocoalele comune și formatele de 
date pentru transferul datelor PNR către Unitățile de Informații pentru Pasageri. Aceasta este un 
pas important în alinierea legislației naționale la standardele Uniunii Europene și în consolidarea 
cooperării internaționale în domeniul securității aviației.  În baza acestei legi, a fost înființată 
Unitatea de Informații pentru Pasageri (UIP) în cadrul Inspectoratului General al Poliției de 
Frontieră, care va fi responsabilă pentru colectarea, stocarea și procesarea datelor colectate de la 
transportatorii aerieni.  
24.4.1.2. Cadrul administrativ  
Republica Moldova dispune de o rețea administrativă bine structurată, care sprijină 
dezvoltarea și implementarea unor politici publice eficiente, pentru menținerea ordinii și siguranței 
naționale. Instituțiile își coordonează eforturile pentru a combate fo rmele criminalității, inclusiv 
criminalitatea organizată, corupția și spălarea banilor, asigurând în același timp protecția 
drepturilor fundamentale ale cetățenilor. La elaborarea politicilor publice două ministere contribuie 
semnificativ, și anume Ministerul Afacerilor Interne, care este responsabil de formularea de politici 
eficiente în domeniul protecției drepturilor omului și al combaterii criminalității, concentrându-se 
pe prevenirea infracțiunilor și pe crearea unui climat de securitate internă, promovând inițiative ce 
vizează protejarea cetățenilor de diverse amenințări, și Ministerul Justiției, care dezvoltă politici 
legislative pentru îmbunătățirea cadrului normativ, în special în ceea ce privește lupta împotriva 
corupției, asigurarea integrității î n instituțiile publice și consolidarea sistemului de justiție. 
Ministerul Justiției este, de asemenea, responsabil de politica punitivă a statului, asigurând 
aplicarea corectă și uniformă a legii. 
Aplicarea legii este asigurată de o serie de autorități și instituții de stat care conlucrează 
pentru a garanta respectarea normelor legale și pentru a proteja ordinea publică. Procuratura 
Generală, ca instituție fundamentală, deține un rol central în administrarea justiției, garantând statul 
de drept și protejând drepturile fundamentale ale cetățenilor, asigurându -se că toți participanții la 
procesul penal beneficiază de un tratament echitabil. Procuratura pentru Combaterea Criminalității 
Organizate și Cauze Speciale este responsabilă pentru conducerea și exercitarea urmăririi penale 
în cauzele penale privind săvârșirea de infracțiuni din categoria celor excepțional de grave, comise 
de un grup criminal organizat sau organizații criminale și colaborează strâ ns cu agențiile de 
aplicare a legii, inclusiv cu Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal și Serviciul Fiscal de 
Stat. Inspectoratul General al Poliției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se concentrează pe 
investigarea infracțiunilor grave, inclusiv pe cele comise de grupuri infracționale organizate, 
deținând competențe în combaterea criminalității transfrontaliere și în schimbul de informații 
internaționale, pentru coordonarea operațiunilor de aplicare a legii. Inspectoratul General pentru 
Migrație, la rândul său, monitorizează regimul de ședere al străinilor în țară, având 
responsabilitatea de a detecta și expulza persoanele care nu îndeplinesc condițiile legale de ședere 
sau de a aplica măsuri restrictive, atunci când este necesar. Inspecto ratul General al Poliției de 
Frontieră protejează frontierele naționale, prevenind migrarea ilegală și infracțiunile 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

transfrontaliere, și contribuie la colaborarea internațională în combaterea criminalității organizate 
transnaționale. Centrul Național Anticorupție efectuează activități de prevenire și combatere a 
corupției, investigând infracțiuni și contravenții privind corupția și comportamentele asociate, fiind 
un actor cheie în consolidarea unui stat de drept integru, contribuind la prevenirea actelor de 
corupție în instituțiile publice. Serviciul de Informații și Securitate are misiunea de a identifica și 
preveni amenințările la adresa securității naționale, inclusiv vulnerabilitățile care ar putea afecta 
ordinea publică și integritatea instituțiilor statului. La rândul său, Serviciul Vamal se implică activ 
în implementarea politicii statului în domeniul vamal, asigurând aplicarea uniformă a legislației și 
prevenind contrabanda și alte activități ilegale transfrontaliere, iar Serviciul Fiscal de Stat combate 
evaziunea fiscală și economia neformală, având rol în identificarea și eradicarea fraudelor fiscale. 
Serviciul p entru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor este responsabil de prevenirea și 
combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă, 
prin identificarea și combaterea schemelor financiare ilegale, manifestate prin analize financiare și 
investigații complexe, contribuind astfel la securitatea economică și stabilitatea națională. 
Fiecare dintre aceste instituții contribuie la realizarea unei cooperări eficiente în domeniul 
aplicării legii, având roluri complementare și interconectate. Împreună, autoritățile efectuează 
activități pentru implementarea strategiilor naționale de preven ire a criminalității și pentru 
asigurarea unui climat de securitate. În acest cadru, cooperarea între agențiile de aplicare a legii la 
nivel național și internațional este necesară pentru combaterea amenințărilor transfrontaliere și 
pentru consolidarea statului de drept. 
24.4.2. Planuri pe viitor 
24.4.2.1. Planuri legislative 
Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, țara noastră se angajează să 
întreprindă o serie de măsuri legislative pentru a asigura o cooperare eficientă și aliniată la 
standardele europene în domeniul schimbului de informații și al cooperării polițienești. Astfel, se 
preconizează adoptarea cadrului legal care va reglementa schimbul de informații între autoritățile 
de aplicare a legii din statele membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu Directiva (UE) 
2023/977 a Parlamentului European și a Consiliului, din 10 mai 2023.  
La fel, Republica Moldova va adopta un proiect de Lege privind căutarea și schimbul 
automat de date pentru cooperarea polițienească, ce va alinia legislația națională la Regulamentul 
(UE) 2024/982 al Parlamentului European și al Consiliului, din 13 martie 2024, care 
reglementează schimbul automatizat de date în scopuri de cooperare polițienească, contribuind la 
îmbunătățirea accesibilității și eficienței schimbului de informații între autoritățile de aplicare a 
legii din statele membre europene, și va modif ica reglementările anterioare, inclusiv Deciziile 
Consiliului 2008/615/JAI și 2008/616/JAI, și diverse Regulamente ale Uniunii Europene, precum 
(UE) 2018/1726 și (UE) 2019/817. Un alt pas va fi adoptarea proiectului de Lege privind schimbul 
de anumite date  cu Interpol, care va facilita accesul rapid și sigur la informațiile internaționale 
pentru combaterea criminalității transnaționale și promovarea cooperării între autoritățile de 
aplicare a legii. Legea va asigura interoperabilitatea și un schimb rapid de date între instituțiile de 
aplicare a legii din Republica Moldova și Interpol, sprijinind astfel prevenirea și combaterea 
infracțiunilor transfrontaliere. De asemenea, proiectul va fi ajustat pentru a fi conform cu 
prevederile Poziției comune 2005/69/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 24 ianuarie 2005, 
privind schimbul de anumite date cu Interpol, astfel cum este stabilit în Jurnalul Oficial al Uniunii 
Europene, L 27 din 27 ianuarie 2005. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Totodată, se va adopta un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii 
Guvernului nr. 147/2022 cu privire la aprobarea Programului național de facilitare a transporturilor 
aeriene. Modificările vor include introducerea definițiilor prevăzute în Poziția comună 
2005/69/JAI a Consiliului Uniunii Europene, cu scopul de a asigura conformitatea legislației 
naționale cu standardele europene referitoare la schimbul de date sensibile în domeniul 
transporturilor aeriene. Ajustările vor contribui la o ma i bună integrare a Republicii Moldova în 
rețelele internaționale de securitate aeriană și vor facilita cooperarea în prevenirea și combaterea 
infracțiunilor transfrontaliere. Un alt proiect legislativ vizează modificarea Legii nr. 235/2017 
privind înregistrarea genetică criminalistică, cu scopul de a alinia această lege la reglementările 
Uniunii Europene privind schimbul de date pentru combaterea criminalității. În plus, se va propune 
o modificare a Hotărârii Guvernului nr. 236/2020 pentru aprobarea Regulam entului privind 
gestionarea materialului biologic, în vederea implementării Rezoluției Consiliului Uniunii 
Europene din 30 noiembrie 2009 privind schimbul de rezultate ale analizelor ADN. Această 
modificare va permite un schimb mai eficient al datelor ADN între autoritățile competente din 
statele membre ale Uniunii Europene, sprijinind astfel soluționarea rapidă a cazurilor de 
criminalitate transnațională. 
Cumulativ, se preconizează adoptarea unui proiect de Hotărâre de Guvern privind crearea 
unui punct național de contact pentru siguranța la meciurile de fotbal de anvergură internațională, 
care va contribui la implementarea standardelor internaționale în ac est domeniu. Proiectul va 
armoniza în legislația națională Decizia 2007/412/JAI a Consiliului Uniunii Europene, din 12 iunie 
2007, care modifică și actualizează Decizia 2002/348/JAI, din 25 aprilie 2002, referitoare la 
siguranța la meciurile de fotbal de a nvergură internațională. Prin acest punct național de contact, 
Republica Moldova va asigura o mai bună coordonare între autoritățile naționale și cele 
internaționale responsabile de securitatea evenimentelor fotbalistice, în conformitate cu 
standardele europene de prevenire a violenței și menținere a ordinii publice. Crearea punctului de 
contact va facilita schimbul rapid de informații și va permite o reacție promptă în caz de incidente, 
contribuind la asigurarea unui climat de siguranță și ordine pe durata  desfășurării competițiilor 
internaționale de fotbal. Măsura dată va întări capacitatea Republicii Moldova de a organiza și 
găzdui evenimente sportive de amploare internațională, respectând în același timp reglementările 
europene și colaborând eficient cu autoritățile din alte state membre ale Uniunii Europene în 
domeniul securității. La fel, se planifică modificarea Legii nr. 134/2008 privind Serviciul de 
Protecție și Pază de Stat, în scopul de a alinia legislația națională la Decizia 2002/956/JAI a 
Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie 2002, care vizează crearea unei rețele europene de 
protecție a personalităților. Prin modificările propuse, se va întări capacitatea de protecție a 
oficialilor de rang înalt și se va asigura o cooperare mai eficientă între autoritățile naționale și cele 
ale Uniunii Europene, în scopul protejării personalităților care necesită măsuri speciale de 
securitate. Reglementările vor facilita un schimb rapid de informații și o reacție mai coordonată în 
fața riscurilor de securitate, consolidând protecția acestora pe plan internațional.  
De asemenea, se propune adoptarea unui proiect de Lege pentru combaterea criminalității 
legate de vehicule, cu implicații transfrontaliere, care va alinia prevederile Deciziei 2004/919/CE 
a Consiliului Uniunii Europene din 22 decembrie 2004, prin care se v or introduce măsuri mai 
riguroase și proceduri clare pentru combaterea traficului ilegal de vehicule, furturilor de vehicule 
și altor infracțiuni transfrontaliere în acest domeniu. 
24.4.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

În vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, sunt prevăzute o serie de 
acțiuni pentru alinierea la standardele europene în domeniul cooperării polițienești și al securității 
publice. Printre principalele acțiuni, se numără stabilirea condițiilor și procedurilor pentru căutarea 
automatizată a profilurilor ADN, a datelor dactiloscopice, a informațiilor privind înmatricularea 
vehiculelor, a imaginilor faciale și a evidențelor polițienești, în conformitate cu Regulamentul 
(UE) 2024/982 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024, care reglementează 
implementarea schimbului automatizat de date în scopuri de cooperare polițienească și 
modificarea reglementărilor anterioare, inclusiv a Deciziilor Consiliului 2008/615/JAI și 
2008/616/JAI, precum și a Regulamentului Prüm II.  
De asemenea, Republica Moldova va demara procesul de desemnare și operaționalizare a 
punctului național de contact pentru siguranța la meciurile de fotbal de anvergură internațională, 
asigurându-se că punctul de contact îndeplinește toate cerințele necesar e pentru coordonarea 
internațională și schimbul de informații de securitate, în conformitate cu standardele europene. La 
fel, se va dezvolta cooperarea cu rețeaua Uniunii Europene pentru protecția personalităților 
publice, prin inițierea și elaborarea acor durilor de cooperare ce vizează integrarea în rețeaua 
europeană, ce va contribui la întărirea securității personalităților de rang înalt și la asigurarea unui 
cadru de protecție în conformitate cu reglementările internaționale. Totodată, urmează a fi semnat 
un nou tratat între Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și CEPOL, prin care se vor 
consolida relațiilor de colaborare în domeniul formării angajaților din sectorul de aplicare a legii 
și stabili un nou punct focal național pentru coordonarea activităților educaționale și de instruire.  
Pentru consolidarea cooperării la nivel european, Republica Moldova planifică 
intensificarea colaborării cu partenerii europeni prin implicarea activă continuă în platforma 
EMPACT (European Multidisciplinary Platform Against Criminal Threats), inclusiv și 
participarea la elaborarea Planurilor Operaționale de Acțiuni ale următorului ciclu EMPACT 
2026-2029. Prin participare la operațiunile EMPACT, Republica Moldova contribuie la 
dezvoltarea și implementarea strategiilor și măsurilor eficiente în vederea combaterii infracțiunilor 
transfrontaliere, cum ar fi traficul de droguri, traficul de persoane, crimele economice și financiare, 
terorismul și alte amenințări cu risc sporit. EMPACT furnizează un cadru cooperativ care permite 
coordonarea operațiunilor și schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii din statele 
membre ale Uniunii Europene și cele din țările partenere, inclusiv Republica Moldova. În plus, 
prin această colaborare, Republica Moldova va putea implementa măsuri inovative în domeniul 
tehnologiilor de urmărire și monitorizare, va îmbunătăți analiza și schimbul de informații prin 
canale securizate, asigurându -se astfel o reacție promptă și eficientă în fața noilor riscuri 
emergente.  
24.4.3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Cooperarea în domeniul de aplicare a legii, schimbului de informații” sunt necesare 
mijloace financiare estimative de aproximativ 2.343,61 mii lei, integral acoperite din bugetul de 
stat, iar pentru implementarea măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative 
(Anexa B) pentru același domeniu sunt necesare  mijloace financiare estimative de aproximativ 
34.671,00 mii lei, dintre care suma costurilor de 22.754,80 mii lei este acoperită din bugetul de 
stat, suma de 400,00 mii lei este acoperită din asistență externă, iar suma de 11.516,20 mii lei 
reprezintă costul neacoperit. 
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

24.5. MANAGEMENTUL FRONTIEREI DE STAT 
 
24.5.1. Prezentarea generală a situației  
Managementul integrat al frontierei de stat în Republica Moldova reprezintă un domeniu 
destinat garantării securității naționale și regionale, asigurând fluxuri sigure de persoane și bunuri, 
ce se realizează printr-o abordare coordonată și eficientă, implicând colaborarea tuturor instituțiilor 
naționale responsabile de supravegherea și controlul frontierei, dar și prin parteneriate 
internaționale cu vecinii și organizațiile relevante. 
Managementul frontierei de stat nu se rezumă doar la asigurarea securității, ci promovează 
un echilibru între aceasta și libertatea de circulație, prevenind amenințările transfrontaliere și 
facilitând schimburile economice și sociale. Autoritățile Republic ii Moldova își concentrează 
eforturile pe modernizarea punctelor de trecere a frontierei de stat, dotarea acestora cu echipamente 
tehnologice avansate și consolidarea cooperării internaționale. Instruirea continuă a personalului 
și implementarea standardel or europene sunt, de asemenea, o prioritate pentru gestionarea 
eficientă și transparentă a frontierei de stat. În plus, Republica Moldova alocă resurse semnificative 
pentru combaterea migrației ilegale, traficului de persoane și altor amenințări transfront aliere, 
contribuind la securitatea regională. Inițiativele propuse sunt orientate spre dezvoltarea unui sistem 
de frontieră modern, integrat și rezilient, aliniat la cerințele actuale ale acquis-ului comunitar și la 
standardele Uniunii Europene. 
24.5.1.1. Cadrul legislativ 
În Republica Moldova a fost încheiat ciclul subsecvent al politicii naționale în domeniul 
managementului integrat al frontierei de stat, prin implementarea Programului de Management 
Integrat al Frontierei de Stat pentru perioada 2022 -2025, aprobat prin HG nr. 792/2022. Acest 
program a reprezentat un instrument esențial pentru consolidarea capacităților instituționale și 
operaționale ale Poliției de Frontieră, contribuind la dezvoltarea unui sistem coerent de gestionare 
integrată a frontierelor. Printre prin cipalele rezultate se numără întărirea securității frontaliere, 
reducerea vulnerabilităților, facilitarea unui trafic transfrontalier sigur și fluent, precum și 
corelarea obiectivelor sectoriale cu Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” 
și alte documente de politici publice relevante. 
La începutul anului 2025, a fost realizată evaluarea intermediară a Programului, care a 
evidențiat nivelul de implementare a acestuia pe parcursul anilor 2022-2023. 
Conform constatărilor, rata totală de implementare a Programului, cumulativ pentru toți 
anii evaluați (2022-2023), s-a estimat la 36%, având în vedere că pe parcursul anilor 2024 - 2025, 
urmează a fi realizate circa 12 acțiuni din totalul de 68 planificate. 
Evaluarea implementării Programului, pe lângă impactul benefic și progresele aduse, a 
evidențiat o serie de provocări în realizarea activităților planificate unde se necesită continuitatea 
intervenției statului. În acest sens, a fost identificată necesitat ea continuării eforturilor anterioare 
și reformelor realizate prin Programul de Management Integrat al Frontierei de Stat pentru 
perioada 2022-2025. Astfel, în procesul de demarare a noului ciclu de politici publice în domeniul 
managementului integrat al frontierei, a fost aprobat Programul național de management integrat 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

al frontierei de stat pentru perioada 2026-2030 (Hotărârea Guvernului nr. 767/2025). Programul a 
fost elaborat în concordanță cu obiectivele politicii strategice multianuale pe fiecare componentă 
aplicabilă din cadrul modelului de gestionare europeană inte grată a frontierelor: controlul 
frontierei, analiza riscurilor, schimbul de informații și cooperarea cu statele membre ale Uniunii 
Europene și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, cooperarea cu țările 
terțe, cooperarea interins tituțională, măsuri operative și tehnice, utilizarea tehnologiei de ultimă 
generație, mecanisme de control al calității și componentele transversale precum drepturile 
fundamentale, educația și formarea profesională, cercetarea și inovarea. 
Având în vedere poziția sa geografică, Republica Moldova joacă un rol important în 
securitatea întregului spațiu european. În acest context, a fost adoptată Legea nr. 379/2023 privind 
utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor, cu intrarea în vigoare în ianuarie 2025. Legea  
transpune parțial Directiva 2016/681 a Uniunii Europene privind utilizarea datelor din registrul cu 
numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a 
infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave  și transpune parțial Decizia de punere în aplicare 
(UE) 2017/759 privind protocoalele comune și formatele de date care trebuie să fie utilizate de 
transportatorii aerieni la transferul datelor PNR către unitățile de informații despre p asageri. La 
etapa actuală, a fost operaționalizată Unitatea de Informații privind Pasagerii (UIP). La 17 
februarie 2025, a avut loc lansarea UIP, subdiviziune care va avea misiunea de a colecta, stoca și 
prelucra datele din registrul cu numele pasagerilor,  ce va conține informații colectate de la 
transportatorii aerieni. UIP va contribui la prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală 
a infracțiunilor cu caracter terorist și a infracțiunilor transnaționale, asigurând totodată schimbul 
de date cu unități similare din alte state și cu Europol, în strictă conformitate cu normele privind 
protecția datelor cu caracter personal. 
La 13 martie 2025, Parlamentul a adoptat Legea nr. 49/2025 privind ratificarea 
Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul Republicii Moldova şi Organizația Națiunilor 
Unite pentru licența soluției software goTravel AIR și furnizarea activităților conexe de sprijin 
În acest context, au fost aprobate și două Hotărâri de Guvern pentru implementarea 
prevederilor Legii nr. 379/2023, astfel încât să fie asigurată reglementarea formatelor și 
protocoalelor compatibile în vederea transmiterii datelor despre călători în modul  prevăzut de 
actele Uniunii Europene menționate, precum și în vederea instituirii UIP în cadrul Inspectoratului 
General al Poliției de Frontieră. 
La 6 ianuarie 2025 a intrat în vigoare Legea nr. 28/2024 privind frontiera de stat. Noua lege 
introduce reglementări privind asigurarea protecției drepturilor fundamentale ale omului la 
frontieră, în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii Europene și cu tratatele internaționale la 
care Republica Moldova este parte, utilizarea tehnologiilor avansate de supraveghere, cum ar fi 
dronele, și preluarea amprentelor solicitanților de protecție internațională și a străinilor reținuți 
pentru trecerea ilegală a f rontierei de stat. De asemenea, reglementează noile proceduri pentru 
punctele de trecere, obligația transportatorilor de a returna străinii cărora li s -a refuzat intrarea și 
obligația operatorilor de transport aerian de a transmite datele despre pasageri transportați precum 
și intervențiile urgente la frontiera de stat. Pentru implementarea prevederilor Legii nr. 28/2024, 
Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 862/2024 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 
28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Aceste două acte normative de bază, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

în cumul, transpune Regulamentul UE 2016/399 (Codul Frontierelor Schengen) și Regulamentele 
(UE) 2018/1725, 2018/1861 și 2018/1862. 
Consecvent, prin Hotărârea Guvernului nr. 296/2025 a fost modificată Hotărârea 
Guvernului nr. 429/2015 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Sistemul de coordonare a 
securității frontaliere prin care a fost actualizat cadrul normativ național privi nd coordonarea 
securității frontaliere în conformitate cu acquis -ul Uniunii Europene prin transpunerea parțială a 
Regulamentul (UE) 2019/1896 privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă la nivel european 
și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/20 13 și (UE) 2016/1624  și a Regulamentul de 
punere în aplicare (UE) 2021/581 privind tablourile situaționale ale Sistemului european de 
supraveghere a frontierelor (EUROSUR), ceea ce va facilita și consolida semnificativ cooperarea 
cu FRONTEX prin asigurare a unei compatibilități operaționale mai bune și a unui schimb de 
informații mai eficient cu agenția. 
Republica Moldova beneficiază de o cooperare strânsă cu organizațiile și agențiile 
internaționale, precum și cu instituțiile Uniunii Europene, cum ar fi Agenția Frontex, Europol, 
Interpol și altele, fiind derulate multiple operațiuni comune la nivel național și internațional. 
Este de menționat că, Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Republica 
Moldova și Ucraina (EUBAM), care oferă sprijin autorităților de frontieră ale ambelor state 
începând cu anul 2005, își încheie mandatul la data de 30 noiembrie 2025, fiind reconfigurată sub 
forma unui proiect de asistență tehnică. 
24.5.1.2. Cadrul administrativ  
În Republica Moldova, gestionarea frontierelor naționale este realizată prin implementarea, 
începând cu anul 2010, a conceptului european de management integrat al frontierei. Acesta 
promovează o abordare modernă și coordonată, ce presupune implicarea mai multor autorități 
naționale cu roluri clar definite în supravegherea, controlul și administrarea frontierelor, având ca 
scop asigurarea unui management eficient, securizat și conform standardelor europene. Principala 
autoritate responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul managementului integrat al 
frontierei este Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Conform Legii nr. 283/2011 cu privire 
la Poliția de Frontieră, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă autoritatea  
administrativă subordonată Ministerului Afacerilor Interne, care îndeplinește atribuțiile și pune în 
aplicare politica statului în domeniul managementului integrat al frontierelor, combaterii migrației 
ilegale și a criminalității transfrontaliere. De asem enea, Hotărârea Guvernului nr. 1145/2018 
privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră stabilește 
misiunea instituțională, care vizează implementarea politicii de stat în domeniul gestionării 
integrate a frontierelor de stat ale Republicii Moldova, în scopul realizării unui control eficient. 
Procesul include soluționarea provocărilor privind riscurile și amenințările ce ar putea afecta 
securitatea națională, contribuind astfel la combaterea criminalității transfrontaliere, garantând un 
nivel ridicat de securitate, respectând drepturile fundamentale ale cetățenilor și asigurând, în 
același timp, libera circulație a persoanelor. 
În implementarea  componentelor de management integrat al frontierei de stat, alături de 
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră sunt implicate și alte instituții naționale, fiecare având 
roluri complementare în acest proces, și anume Serviciul Vama l, cu atribuții nemijlocite la 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

frontiera de stat, fiecare având roluri complementare în acest proces, și anume, Serviciul Vamal, 
responsabil de gestionarea fluxurilor de mărfuri la frontieră, cât și Agenția Națională pentru 
Siguranța Alimentelor, care, prin posturile sale de inspecție la frontieră, reglementează importurile 
de produse alimentare și de origine animală, efectuează controlul sanitar -veterinar, fitosanitar, 
controlul pentru siguranța alimentelor și controlul produselor fitosanitare și fertilizanți. 
Pentru a alinia conceptul național de management integrat al frontierelor la cerințele 
europene actuale, Poliția de Frontieră dispune de o structură organizatorică bine definită, 
structurată pe trei niveluri ierarhice, menită să răspundă atât cerințelor le gislative, cât și 
provocărilor practice în implementarea noilor reglementări. Capacitatea administrativă a 
resurselor umane din cadrul Poliției de Frontieră este prezentată în tabelul de mai jos: 
Nr. Categorie Număr de angajați 
1 Numărul total de angajați conform statelor 3686 de unități 
2 Angajații cu statut special (Ofițeri/subofițeri) 3458 de unități 
3 Personal de deservire tehnică 228 de unități 
 
24.5.2. Planuri pe viitor 
24.5.2.1. Planuri legislative 
În vederea consolidării capacităților operaționale naționale și asigurării unei alinieri 
constante la standardele și acquis-ul Uniunii Europene, prin Hotărârea Guvernului nr. 767/2025 a 
fost aprobat Programul național de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2026-
2030, în conformitate cu ciclul multianual de politici strategice pentru gestionarea europeană 
integrată a frontierelor. Implementarea acestuia vizează măsuri strategice menite să 
îmbunătățească securitatea frontierelor, să prev ină și să combată migrația ilegală, să gestioneze 
eficient fluxurile migratorii și să garanteze un trafic transfrontalier fluid. Obiectivul strategic al 
Programului este de a consolida dimensiunea proactivă a autorităților publice în gestionarea 
frontierei. Prin operarea pe toate cele patru niveluri ale modelului de control al accesului, scopul 
este de a prezice, detecta și preveni situațiile de risc înainte de a se produce. Când provocările apar, 
autoritățile de aplicare a legii cu rol în securitatea frontalieră trebuie să demonstreze conștientizare, 
capacitate adecvată și un lanț de comandă robust, dar flexibil, pentru a putea reacționa, aborda și 
stabiliza situațiile în timp util. În același timp, programul respectă prevederile articolului 9 al 
Regulamentului (UE) 2019/1896 privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, precum și 
reglementările anterioare abrogate (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 – pentru o planificare 
integrată. 
Pentru consolidarea gestionării integrate a frontierei și a guvernanței Schengen se planifică 
elaborarea Planului național de acțiuni Schengen, care trasează foaia de parcurs concretă pentru 
alinierea la standardele europene. În context, se va institui guv ernanța națională Schengen și 
raportarea strategică către Coordonatorul Național Schengen. Complementar se planifică 
instituirea mecanismului național de control al calității, prin evaluarea națională (auto -evaluarea) 
aplicării componentelor Managementului  European Integrat al Frontierelor (IBM) și pentru 
verificarea nivelului de pregătire pentru aplicarea acquis -ului Schengen. Mecanismul de 
monitorizare se va baza pe alinierea la Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea 
verificării aplicării acquis-ului Schengen. 
Suplimentar, transpunerea totală a Regulamentului UE 2016/399 (Codul Frontierelor 
Schengen), reprezintă o prerogativă esențială. Această măsură va contribui la consolidarea 
cadrului normativ național și la asigurarea coerenței necesare pentru aplicarea cor espunzătoare a 
acquis-ului Schengen în Republica Moldova.  
24.5.2.1.Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Pentru a întări capacitățile naționale în domeniul managementului integrat al frontierei de 
stat și pentru a le alinia la standardele europene, autoritățile din Republica Moldova își propun 
implementarea unor acțiuni, care vor răspunde provocărilor actuale  și vor asigura o gestionare 
eficientă a frontierei, având în vedere schimbările regionale și globale. Un obiectiv major constă 
în îmbunătățirea eficienței operaționale a structurilor de frontieră, prin echiparea acestora cu 
tehnologie avansată și echipame nte moderne, necesare pentru o supraveghere constantă și un 
control strict al trecerii frontierei. Acțiunea presupune extinderea sistemelor speciale de 
supraveghere a frontierei, consolidarea capacităților de analiză a riscurilor și de gestionare a 
informațiilor, precum și integrarea soluțiilor moderne de monitorizare în timp real. 
Începând cu anul 2024, a fost lansat Conceptul privind autonomia decizională și funcțională 
a patrulei Poliției de Frontieră, orientat spre eficientizarea activității de serviciu și modernizarea 
procedurilor de control. În continuare, se va consolida capac itatea de supraveghere și control a 
frontierei de stat prin alinierea la standardele europene, inclusiv Codul Frontierelor Schengen și 
EUROSUR, cu accent pe dezvoltarea tehnologică și cooperarea operațională cu FRONTEX și 
statele vecine. Implementarea tehn ologiilor avansate de supraveghere și instruirea continuă a 
personalului vor asigura un control eficient al frontierei, contribuind la securitatea națională, 
combaterea criminalității transfrontaliere și fluidizarea traficului de persoane și mărfuri. 
Subsecvent, se prevede dotarea punctelor de trecere a frontierei de stat cu echipamente 
specializate pentru efectuarea controlului, în vederea creșterii eficienței și siguranței operaționale. 
În acest context, va fi implementat conceptul de control în lini a a doua, care vizează asigurarea 
subdiviziunilor de frontieră cu echipamente moderne, inclusiv digitale, infrastructură adecvată și 
personal specializat. De asemenea, va fi introdus un sistem de preluare a datelor biometrice în 
punctele de trecere, pentru sporirea securității și eficienței controlului, în conformitate cu cerințele 
de aliniere la EURODAC și standardele europene. Totodată, conform Agendei de Reforme 
aferente Planului de creștere pentru anii 2025 -2027 se planifică consolidarea capacităților d e 
monitorizare a frontierei de stat cu sisteme fixe și/ sau mobile de supraveghere a frontierei de stat. 
Totodată, se impune modernizarea continuă a sistemelor informaționale gestionate de către 
autoritățile implicate în managementul frontierei, ceea ce presupune atât actualizarea platformelor 
existente, cât și asigurarea interoperabilității între instituțiil e naționale, facilitând schimbul rapid 
și sigur de date. Interconectarea sistemelor naționale cu cele utilizate la nivel european va contribui 
la îmbunătățirea fluxului de informații și la creșterea transparenței în gestionarea frontierei. 
Consolidarea integrității instituționale a Poliției de Frontieră constituie o prioritate 
transversală a managementului integrat al frontierei. În acest sens, se prevede dezvoltarea și 
implementarea unui sistem de camere de corp pentru personalul Poliției d e Frontieră, care va 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

contribui la sporirea transparenței, responsabilității și încrederii publice în activitatea desfășurată. 
Implementarea acestor măsuri va permite documentarea obiectivă a interacțiunilor operative, 
prevenirea eventualelor abateri și protejarea atât a dreptu rilor cetățenilor, cât și a angajaților 
implicați în misiuni de serviciu. 
Un alt pilon prioritar îl constituie modernizarea infrastructurii frontaliere, prin dezvoltarea 
unor facilități conforme standardelor europene, care să asigure condiții optime de muncă pentru 
personalul de la frontieră și să respecte standardele internațio nale privind drepturile omului. 
Infrastructură va fi adaptată atât pentru susținerea activităților operaționale, cât și pentru garantarea 
unui tratament corect și uman persoanelor reținute la frontieră, inclusiv solicitanților de azil. 
O gestionare eficientă a frontierei presupune, de asemenea, o cooperare strânsă la nivel 
național și internațional. În acest context, se va pune accent pe îmbunătățirea controlului la trecerea 
frontierei și facilitarea fluxului de persoane și mărfuri. Implementarea treptată a controlului comun 
al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și obiectelor în punctele comune de trecere a 
frontierei moldo -ucrainene și controlul coordonat în punctele de trecere moldo -române sunt 
inițiative cheie. De asemen ea, se vor întări relațiile de cooperare cu agențiile și organizațiile 
internaționale relevante, pentru a facilita schimbul de informații și pentru a adopta cele mai bune 
practici în domeniu. Prin aceste măsuri, Republica Moldova va contribui la consolidarea securității 
naționale și va sprijini procesul de integrare europeană, îndeplinind angajamentele asumate față de 
Uniunea Europeană și continuând să îmbunătățească managementul frontierei într -un mod 
sustenabil și eficient. 
24.5.3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Managementul frontierei de stat” sunt necesare mijloace financiare estimative de 
aproximativ 189,09 mii lei, integral acoperite din bugetul de stat, iar pentru implementarea 
măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) pentru același domeniu 
sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 719.132,60 mii lei, dintre care suma 
costurilor de 2.068,00 mii lei este acoperită din bugetul de stat, suma de 465.877,60 mii lei este 
acoperită din asistență externă, iar suma de 251.187,00 mii lei reprezintă costul neacoperit. 
 
24.6. AZIL 
 
24.6.1. Prezentarea generală a situației 
Sistemul de azil din Republica Moldova are drept scop protecția persoanelor care fug de 
persecuții, conflicte armate sau încălcări grave ale drepturilor omului în țările lor de origine. 
Protecția internațională este realizată în conformitate cu prevederile  normelor internaționale, 
precum și a legislației naționale, asigurând respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor 
aflate în nevoie de protecție și garantând aplicarea principiilor de nereturnare, egalitate, echitate și 
incluziune socială. În acest cadru, principiul nereturnării garantează că nicio persoană nu poate fi 
expulzată sau returnată într-un stat unde viața ori libertatea i-ar fi amenințate, principiul egalității 
asigură un tratament nediscriminatoriu tuturor solicitanților de protecție, iar principiul incluziunii 
sociale vizează integrarea lor în societate prin acces la educație, muncă și servicii esențiale. Astfel, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Republica Moldova aliniază politicile sale la standardele internaționale și europene, consolidând 
atât dimensiunea umanitară, cât și cea de securitate a gestionării migrației și azilului. 
În 2002, Republica Moldova a devenit membru al Convenției din 1951 cu privire la statutul 
refugiaților, asumându -și obligația de a proteja persoanele refugiate fără discriminare. 
Angajamentele internaționale au fost ulterior transpuse în legislația națională, în special prin Legea 
nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova, care reglementează procedura de acordare a 
protecției internaționale, drepturile și obligațiile solicitanților de azil și ale refugiaților, precum și 
mecanismele instituționale de implementare. 
Începând cu 24 februarie 2022, criza umanitară generată de războiul din Ucraina a adus 
provocări semnificative, Republica Moldova s -a confruntat cu un aflux masiv și spontan de 
persoane refugiate, devenind una dintre principalele țări de tranzit și, în unele cazuri, de destinație 
pentru cetățenii ucraineni și alte persoane aflate în nevoie de protecție internațională. Acesta a 
determinat necesitatea de a elabora mecanismul de protecție temporară. Astfel, Republica 
Moldova a implementat protecția temporară începând cu 1 martie 2023. 
Conform datelor furnizate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, din 24 februarie 
2022 până în prezent, peste 1.113.000 de persoane strămutate din Ucraina se află în Republica 
Moldova2. 
 
24.6.1.1. Cadrul legislativ 
Legislația actuală a Republicii Moldova în domeniul azilului, reglementată prin Legea nr. 
270/2008 privind azilul în Republica Moldova, transpune acquis-ul Uniunii Europene în domeniul 
azilului. Republica Moldova este semnatară a convențiilor internațional e relevante în domeniul 
azilului și al respectării drepturilor fundamentale ale străinilor. În contextul obiectivului de 
integrare europeană, Guvernul Republicii Moldova a început, în anul 2024, procesul de adaptare 
a legislației naționale privind azilul l a cele mai înalte standarde ale Uniunii Europene. Astfel, în 
ianuarie 2025, au intrat în vigoare recentele modificări aduse Legii nr. 270/2008 privind azilul în 
Republica Moldova, modificări care vizează transpunerea Directivei 2013/32 privind procedurile 
comune de acordare și retragere a protecției internaționale, Directivei 2013/33 privind stabilirea 
standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională, și Directivei 2011/95 
referitoare la standardele privind condițiile necesare ca reso rtisanții țărilor terțe sau apatrizii să 
poată beneficia de protecție internațională, la statutul uniform pentru refugiați sau persoanele 
eligibile pentru protecție subsidiară, precum și la conținutul protecției acordate. Modificările aduse 
Legii nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova au vizat consolidarea sistemului de azil, 
stabilirea unor norme clare pentru a preveni abuzurile asupra sistemului de azil prin aducerea în 
concordanță a reglementărilor naționale privind procedura rapidă de examinare a cererilor de azil 
cu normele UE și anume examinarea în procedură rapidă a cererilor nefondate și a cererilor depuse 
de persoanele care se presupune că prezintă pericol pentru securitatea națională sau pentru ordinea 
publică, introducerea conceptului de țări sigure de origine și țări terțe sigure în legislația națională. 
La fel, modificările au vizat accesul grupurilor și persoanelor vulnerabile la procedura de azil, prin 
includerea noilor noțiuni cum ar fi: condiții materiale de primire, solicitant cu n ecesități speciale, 
 
2 Sursa; IGPF. Situația la data de 30.11.2025. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

completarea cadrului normativ național cu prevederi care să reglementeze condițiile materiale de 
primire în dependență de mijloacele de care dispune solicitantul pentru a se întreține, extinderea 
categoriilor de persoane cu necesități speciale în acord cu acquis-ul UE în domeniul de azil 
completarea legii cu reglementări privind identificarea si evaluarea necesităților speciale ale 
persoanelor vulnerabile solicitante de azil. 
În vederea consolidării cadrului normativ și alinierea deplină la acquis -ul Uniunii 
Europene, Republica Moldova a continua procesul de armonizare a legislației naționale în 
domeniul azilului. Astfel, la 12 noiembrie 2025, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 720/2025 
pentru aprobarea mecanismelor și metodologiei aplicabile în procedura de azil (mecanismul de 
acordare a condițiilor materiale de primire acordate solicitanților de azil, metodologia de estimare 
a costurilor pentru condițiile materiale de primire, precum și mecanismul de aplicare a conceptului 
de țară de origine/terță sigură). Acest mecanism vine să continue transpunerea acquis -ului UE 
inițiat prin recentele modificări ale Legii nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova. 
Astfel, s -a realizat reglementarea detaliată a condițiilor materiale de primire, stabilirea 
modalităților de acordare, limitare și retragere a acestora pentru solicitanții de azil, în conformitate 
cu Directiva 2013/33/UE, instituirea mecanismelor de evalua re și asistență adaptată pentru 
solicitanții vulnerabili, în vederea asigurării unui tratament echitabil și demn. De asemenea, 
Hotărârea Guvernului prevede aplicarea conceptului de țară de origine/terță sigură – alinierea la 
practicile europene pentru prev enirea abuzurilor în sistemul de azil și creșterea eficienței 
procedurilor. 
În acest context, implementarea efectivă a acestor standarde este susținută de funcționarea 
Centrului de Cazare pentru solicitanții de azil, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 
1023/2012. Acest act normativ pune în aplicare prevederile Legi nr. 270/2 008 privind azilul în 
Republica Moldova și stabilește cadrul operațional pentru asigurarea condițiilor materiale de 
primire prevăzute de legislație. Centrul, structură specializată subordonată Inspectoratului General 
pentru Migrație, este destinat cazării temporare a solicitanților de azil și a beneficiarilor de 
protecție internațională, asigurând servicii esențiale precum primirea și cazarea persoanelor, 
protecția lor în perioada găzduirii, respectiv siguranța persoanelor. Prin aceste măsuri, Republica 
Moldova își reafirmă angajamentul de a asigura un sistem de azil funcțional, echitabil și compatibil 
cu standardele Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea statului de drept și la protejarea 
drepturilor fundamentale ale persoanelor care solicită protecție internațională. 
În anul 2025, Republica Moldova a continuat procesul de armonizare a cadrului normativ 
național cu standardele Uniunii Europene. În acest sens, au fost operate modificări la Legea nr. 
1549/2002 privind înregistrarea dactiloscopică de stat, prin care au fos t transpuse parțial 
prevederile Regulamentului (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 
iunie 2013 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale, în 
scopul aplicării eficiente a Regulamentului ( UE) nr. 604/2013 privind stabilirea criteriilor și 
mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea cererilor de protecție 
internațională. Modificările introduse în legislația națională reflectă principalele exigențe 
europene în mate rie de preluare a datelor dactiloscopice pentru străinii care solicită protecție 
internațională, protecție temporară sau azil politic. 
În paralel cu ajustările legislative, contextul geopolitic a determinat autoritățile din 
Republica Moldova să adopte măsuri speciale pentru gestionarea fluxului semnificativ de persoane 
strămutate din Ucraina, care fug de război. Astfel, începând cu 1 martie 2023, Republica Moldova 
a implementat măsura protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina, reglementată 
prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2023. Ulterior, protecția temporară a fost prelungită cu câte un 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

an consecutiv, în mod automat prelungindu -se și documentul de identitate al beneficiarului de 
protecție temporară. Beneficiarii protecției temporare au acces la diverse drepturi și servicii, 
inclusiv educație, asistență medicală, servicii sociale și dreptu l de a lucra pe piața muncii din 
Republica Moldova. Cadrul legal este aliniat la Directiva UE 2001/55 privind protecția temporară, 
care prevede acordarea de ajutor rapid și eficient persoanelor strămutate din cauza unui conflict 
armat sau altor evenimente de urgență, și la Decizia de punere în aplicare 2022/382, care confirmă 
existența unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina și activează protecția temporară, 
conform articolului 5 din Directiva 2001/55. În acest context, în februarie 2025, Republ ica 
Moldova s -a aliniat la Decizia UE 2024/1836 din 25 iunie 2024 de prelungire a protecției 
temporare până la 1 martie 2026, astfel cum a fost introdusă prin Decizia de punere în aplicare 
2022/382, prin efectuarea modificărilor la Hotărârea Guvernului nr.  21/2023 privind acordarea 
protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. 
În cadrul reuniunii Comitetului de asociere Republica Moldova -Uniunea Europeană, 
desfășurată la 2 decembrie 2024, au fost apreciate eforturile Republicii Moldova de a găzdui 
persoanele strămutate din Ucraina și au fost susținute inițiativele continue pentr u asigurarea 
continuității acestui mecanism și integrarea acestora în viața socială și economică a comunității 
gazdă. 
Totodată, cadrul legislativ pentru protecția socială a persoanelor strămutate se bazează pe 
o serie de acte normative care reglementează serviciile sociale destinate acestei categorii. Printre 
acestea se numără Legea nr. 123/2010 cu privire la serviciile sociale și Legea asistenței sociale nr. 
547/2003. Prin acte administrative interne a fost reglementată activitatea Centrelor de plasament 
temporar pentru persoanele strămutate de pe teritoriul altor state, aflate în gestiunea Ministerului 
Muncii și Protecție Sociale. 
Misiunea principală a centrelor de plasament temporar este de a oferi adăpost, protecție și 
asistență persoanelor strămutate, sprijinind procesul lor de integrare și incluziune socială. 
Republica Moldova a făcut eforturi considerabile pe domeniul integrării străinilor. 
Un document strategic important în acest sens este Programul de integrare etapizată a 
străinilor, inclusiv al persoanelor strămutate din Ucraina, pentru anii 2025-2027, aprobat prin HG 
285/2025. Programul de integrare etapizată pune un accent deosebit pe p ersoanele strămutate din 
Ucraina, creând un cadru integrat și adaptat nevoilor specifice ale persoanelor strămutate din 
Ucraina, combinând sprijinul lingvistic, social, educațional și profesional cu măsuri de asistență 
dedicate, astfel încât acestea să poa tă accesa rapid servicii, drepturi și oportunități reale de 
integrare în Republica Moldova. 
24.6.1.2.Cadrul administrativ  
Direcția azil și apatridie a Inspectoratului General pentru Migrație, autoritate administrativă 
subordonată Ministerului Afacerilor Interne, este responsabilă pentru implementarea politicilor 
referitoare la azil și apatridie, prin evaluarea și soluționarea  cererilor de azil, protejând astfel 
solicitanții de azil, beneficiarii de protecție internațională, protecție temporară sau azil politic. De 
asemenea, Direcția se ocupă cu soluționarea cererilor de recunoaștere a statutului de apatrid pe 
teritoriul Republ icii Moldova, în conformitate cu legislația națională. În prezent, procesul de 
examinare a cererilor de azil implică 8 consilieri de decizie, dintre care 4 fac parte din Direcția azil 
și apatridie, iar restul provin din Direcțiile regionale ale Inspectorat ului General pentru Migrație: 
1 din Direcția Regională Nord, 2 din Direcția Regională Centru și 1 din Direcția Regională Sud. 
Totodată, Centrul de cazare al Inspectoratului General pentru Migrație, care are statut de Direcție, 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

reprezintă o structură specializată pentru cazarea temporară a solicitanților de azil și beneficiarilor 
de protecție internațională, în conformitate cu reglementările legale și cu condițiile stabilite de 
Regulamentul Centrului, aprobat prin Hotărârea Guver nului nr. 1023/2012. Centrul are o 
capacitatea maximă de cazare de 180 de persoane. În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 16/2023 
privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General pentru Migrație și a Anexei nr. 2 a 
Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 145/2023, pentru funcționarea Centrului de cazare au 
fost alocate 8 funcții, dintre care 3 sunt ocupate de angajați cu statut special, iar 5 sunt pentru 
întreținere și deservire. 
Începând cu 1 ianuarie 2024, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a preluat gestionarea 
Centrelor de plasament temporar pentru persoanele strămutate din alte state. Pentru a asigura 
protecția necesară persoanelor strămutate din Ucraina, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, de 
comun cu autoritățile administrative din subordine și cu suportul partenerilor de dezvoltare, au 
înființat, începând cu luna februarie a anului 2022, un total de 137 de Centre de plasament temporar 
pentru persoane strămutate de pe teritoriul altor state, cu o capacitate totală de aproximativ 11.050 
de locuri cazați. Până în prezent au beneficiat de cazare în centre de plasament 41526 de refugiați. 
De asemenea, 54084 de refugiați au fost găzduiți de persoane fizice din Republica Moldova (date 
din Sistemul Informațional „UAHELP”). La 19.11.2025, erau active 18 Centre cu o capacitate 
totală de 1111 de locuri, rata de ocupare fiind de aproximativ  82,54%. 
24.6.2. Planuri de viitor 
24.6.2.1.Planuri legislative 
Republica Moldova își propune, în perioada următoare, consolidarea cadrului normativ și 
instituțional în domeniul azilului, prin adoptarea unor măsuri menite să asigure respectarea 
drepturilor persoanelor aflate în căutarea protecției internaționale și îmb unătățirea condițiilor de 
primire. 
În acest sens, urmează a fi elaborat și promovat proiectul hotărârii Guvernului privind 
mecanismul de acces al solicitanților de azil la serviciile de sănătate, în contextul aplicării Legii 
nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova. Documentul va re glementa modalitățile clare 
prin care solicitanții de azil vor beneficia de servicii medicale esențiale, atât în perioada examinării 
cererii de protecție, cât și în situațiile de urgență, asigurându-se o abordare echitabilă și conformă 
standardelor europene în materie de protecție a sănătății publice și a drepturilor omului. 
De asemenea, Republica Moldova își propune elaborarea proiectului hotărârii Guvernului 
pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1023/2012 privind aprobarea Regulamentului 
Centrului de cazare al solicitanților de azil, în vederea consolidării sistemului național de azil. 
Modificarea Regulamentului Centrului de cazare vine în contextul noilor reglementări privind 
condițiile materiale de primire aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2025, care instituie 
mecanismele și metodologia utilizate în procedura  de azil, inclusiv mecanismul de stabilire a 
condițiilor materiale de primire.  
Totodată, se preconizează îmbunătățirea infrastructurii Centrului de cazare din cadrul 
Inspectoratului General pentru Migrație, în vederea adaptării condițiilor de locuire pentru toate 
categoriile de solicitanți, astfel încât să fie asigurate standarde ade cvate de confort, siguranță și 
acces la serviciile necesare. 
Prin implementarea acestor măsuri, Republica Moldova își propune să fortifice sistemul de 
azil, să asigure tratament demn și acces echitabil la servicii pentru toate persoanele care solicită 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

protecție internațională și să avanseze în procesul de aliniere la standardele europene în domeniul 
migrației și azilului. 
Cu referire la prelungirea protecției temporare, Republica Moldova își propune asigurarea 
continuității protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina. Astfel, Republica 
Moldova urmează să se alinieze la Decizia Uniunii Europene 2025/1460  privind prelungirea 
protecției temporare până la 1 martie 2027. În acest sens, se va asigura continuitatea menținerea 
accesului beneficiarilor la drepturile asociate – inclusiv la asistență medicală, educație, angajare 
în câmpul muncii și servicii sociale . Prelungirea protecției reprezintă totodată o măsură esențială 
pentru menținerea stabilității și predictibilității pentru comunitatea strămutată, în condițiile 
persistenței riscurilor care împiedică revenirea în siguranță în Ucraina. 
Suplimentar, Republica Moldova își propune alinierea la acquis -ul UE în materie de 
relocare, prin transpunerea Recomandării (UE) 2015/914 a Comisiei din 8 iunie 2015 privind un 
mecanism european de relocare, pentru a uniformiza cadrul legislativ și a se alinia gradual la acest 
mecanism. 
24.6.2.2.Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Republica Moldova face progrese semnificative în implementarea măsurilor necesare 
pentru a răspunde provocărilor din domeniul azilului și protecției temporare, într -un context 
regional complex și dinamic. În acest sens, se planifică realizarea unei evaluări detaliate a cadrului 
normativ și administrativ existent, cu scopul de a evalua gradul de pregătire al țării, capacitatea 
instituțională și resursele disponibile, precum și de a identifica necesitățile de intervenție pentru 
implementarea Pactului european  privind migrația și azilul. Totodată, Republica Moldova va 
analiza practica statelor membre ale Uniunii Europene în implementarea prevederilor Pactului, un 
instrument considerat inovator pentru gestionarea migrației, pentru a adapta standardele europene 
și a alinia bunele practici regionale și internaționale. 
În continuare, Republica Moldova își propune să implementeze un mecanism etapizat de 
integrare a străinilor aflați pe teritoriul său, inclusiv a persoanelor strămutate din Ucraina. 
Mecanismul va facilita integrarea socială și economică a acestor persoane prin asigurarea accesului 
la resurse și servicii, în conformitate cu principiile dreptului internațional și angajamentele 
asumate de țară în domeniul migrației și protecției internaționale. Totodată, urmează să fie asigurat 
accesul solicitanților de azil la  programele naționale de sănătate. Prin deschiderea acestor canale 
de acces, Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a respecta drepturile fundamentale ale 
fiecărei persoane și de a sprijini integrarea acestora în societate. 
În vederea consolidării sistemului național de azil, autoritățile Republicii Moldova 
intenționează să adopte măsuri pentru creșterea capacităților operaționale ale Inspectoratului 
General pentru Migrație la nivel regional, prin includerea recrutării și for mării unui număr 
suplimentar de specialiști în regiunile nord, centru și sud, având ca scop optimizarea gestionării 
cererilor de azil și asigurarea unui răspuns rapid și eficient la nevoile solicitanților. În ceea ce 
privește dezvoltarea infrastructurii, Republica Moldova va investi în îmbunătățirea condițiilor de 
cazare în cadrul Centrului de cazare pentru refugiați, asigurându -se un mediu adecvat pentru 
primirea solicitanților de azil, în conformitate cu standardele europene, contribuind astfel la 
promovarea respectului pentru drepturile fundamentale și garantarea unui climat de demnitate. 
Având în vedere apropierea sistemului de azil al Republicii Moldova de cel al statelor membre ale 
Uniunii Europene, cooperarea cu Agenția Europeană pentru Azil reprezint ă un element-cheie în 
consolidarea acestuia. Prin stabilirea unui parteneriat sustenabil cu Agenția, Republica Moldova 
își propune să valorifice expertiză specializată în domeniul azilului și să își consolideze capacitățile 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

naționale, abordând astfel provocările regionale și contribuind la dezvoltarea unui sistem integrat, 
rezilient și eficient de gestionare a migrației și azilului. 
În prezent, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, împreună cu partenerii de dezvoltare, 
inclusiv UNHCR, OIM, CRS, ACTED și WFP, implementează procedura de reorganizare a 
Centrelor de plasament temporar pentru persoane strămutate „EXIT”. Scopul principal  al acestei 
proceduri este integrarea persoanelor strămutate din Ucraina în comunitate, oferindu -le suport 
material pentru o perioadă de 6 luni, în vederea unui mod de viață independent. Obiectivele 
procedurii sunt asigurarea funcționării eficiente a centr elor, promovarea integrării beneficiarilor 
în comunitate și garantarea accesului sigur la locuri de cazare sigure și demne. Beneficiarii care 
fac parte din grupuri vulnerabile, precum persoanele cu dizabilități, vârstnicele, femeile însărcinate 
și mamele cu copii mici, vor fi redirecționați și cazați în alte centre după perioada de 90 de zile de 
plasament. Serviciile oferite în cadrul reorganizării includ consultații și sprijin, asistență în timpul 
relocării, sprijin juridic, programe de închiriere, suport pentru sănătatea mintală și ajutor pentru 
integrarea în câmpul muncii. 
Printre măsurile de asistență socială oferite persoanelor strămutate din Ucraina se 
menționează: 
1. Suport monetar lunar oferit beneficiarilor de protecție temporară; 
2. Serviciul de asistență socială pentru familiile cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului 
nr. 889/2013. Persoanele strămutate pot beneficia, inclusiv ajutor financiar, pentru 
prevenirea și/sau depășirea situațiilor de risc în vederea asigurării creșterii și educării 
copilului în mediul familial; 
3. Sprijinul pentru perioada rece a anului pentru plata serviciilor comunale pentru familiile 
strămutate din Ucraina, care au locuit pe teritoriul Republicii Moldova și au utilizat resurse 
energetice; 
4. Suport financiar pentru familiile care găzduiesc persoane strămutate din Ucraina. În 
perioada 2022-2025 au fost înregistrate 20 219 de persoane fizice, care au găzduit 53 924 
de persoane strămutate din Ucraina; 
5. Serviciul de asistență telefonică gratuită “Linia Verde ”. Serviciul este responsabil de 
relocarea persoanelor în Centre și suport necesar persoanelor strămutate de pe teritoriul 
altor state și familiilor acestora cu privire la accesul la programe de asistență socială, 
drepturile beneficiarilor de protecție temporară, precum și alte informații esențiale pentru 
facilitarea integrării și sprijinirea acestora în procesul de adaptare în comunitate; 
6. Serviciul de Asistență Telefonică Gratuită pentru Persoane cu Dizabilități 080010808 , 
care este funcțional 24/24, inclusiv pentru persoanele strămutate din Ucraina; 
7. Suport în identificarea unui loc de muncă și angajarea în câmpul muncii. 
Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin intermediul Agenției Naționale pentru 
Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) continuă să asigure integrarea pe piața muncii a persoanelor 
strămutate din Ucraina. ANOFM a desemnat specialiști în fiecare dintre cele 35  de subdiviziuni 
teritoriale. 
Conform datelor ANOFM în ultimele 9 luni (ianuarie - septembrie 2025) au fost 
înregistrate 450 de persoane strămutate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 164 au fost 
angajate. 
În conformitate cu datele prezentate de către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) 
pentru trimestrul II al anului 2025, au fost achitate contribuții obligatorii de asigurări sociale de 
stat pentru 2 172 cetățenii ucraineni angajați strămutați din Ucraina, dintre care 1 284 femei și 888 
bărbați. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

24.6.3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Azil” sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 634,10 mii lei, 
urmând a fi acoperite integral din bugetul de stat. 
Totodată, pentru implementarea măsurilor cu referire la consolidarea capacităților 
administrative (Anexa B) pentru același domeniu sunt necesare mijloace financiare estimative de 
aproximativ 628.453,80 mii lei, dintre care suma costurilor de 153.359,60 mii  lei este acoperită 
din bugetul de stat, suma costurilor de 63.891,70 este acoperită din asistență externă, iar suma de 
411.202,50 mii lei reprezintă costul neacoperit. 
 
24.7. MIGRAȚIA LEGALĂ ȘI ILEGALĂ, INCLUSIV READMISIA 
 
24.7.1. Prezentarea generală a situației  
În Republica Moldova, cadrul normativ de reglementare și implementare a politicilor de 
stat în domeniul migrației are scopul de a gestiona eficient și echitabil migrația, respectând atât 
obligațiile internaționale, cât și necesitățile interne de dezvoltare și se axează pe direcții strategice 
bine definite, menite să asigure gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii. 
O primă direcție prioritară vizează reglementarea migrației legale, prin stabilirea condițiilor 
de admitere și reglementare a șederii străinilor. În paralel, se acordă o atenție specială controlului 
legalității șederii străinilor, inclusiv aplicării măsuri lor restrictive, având scop prevenirea, 
reducerea și sancționarea migrației ilegale. Nu în ultimul rând, cadrul normativ include politici 
dedicate integrării migranților, care vizează facilitarea adaptării acestora în societatea gazdă și 
promovarea diversității culturale. 
24.7.1.1. Cadrul legislativ 
În prezent, Republica Moldova dispune de un document principal de politici publice în 
domeniul gestionării migrației și azilului – Programul privind gestionarea fluxului migrațional, 
azilului și integrării străinilor pentru perioada 2022 -2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 
808/2022. Programul gestionează provocările actuale ale migrației printr -o abordare integrată, 
având ca scop consolidarea sistemului de management al migrației și asigurarea respectării 
drepturilor omului. De asemenea, programul v izează facilitarea unei migrații sigure, ordonate și 
reglementate, în concordanță cu standardele internaționale, Acordul de Asociere cu Uniunea 
Europeană și obiectivele Agendei 2030. Printre priorități se numără digitalizarea serviciilor pentru 
străini, îmbunătățirea condițiilor de integrare și întărirea capacităților naționale pentru gestionarea 
fluxurilor migratorii, în special în perioade de criză. 
La începutul anului 2025, a fost realizat raportul de progres asupra Programului privind 
gestionarea fluxului migrațional, azilului și integrării străinilor pentru anii 2022 -2025, care a 
cuprins perioada de implementare a anilor 2022-2024, care a evidențiat nivelul de implementare a 
acestuia pe parcursul anilor 2022 -2024. Astfel, rata totală de implementare a Programului, 
cumulativ pentru toți anii evaluați, s-a estimat la 51%, având în vedere că pe parcursul anului 2025, 
urmează a fi realizate circa 32 de acțiuni din totalul de 83 planificate. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Evaluarea implementării Programului, pe lângă impactul benefic și progresele aduse, a 
evidențiat o serie de provocări în realizarea activităților planificate. În acest sens, se constată 
necesitatea continuării intervenției statului pe domeniul migrației și azilului. 
În acest sens, prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2025 a fost aprobat Programul național 
privind migrația și azilul pentru anii 2026 -2030, document de politici publice care reflectă 
angajamentele asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană și implementarea Strategiei 
de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030. Programul urmărește crearea 
unui sistem coerent, e chilibrat și eficient de gestionare a migrației și azilului, orientat spre 
consolidarea securității naționale și protecția drepturilor omului. Acesta promovează valorificarea 
imigrației ca oportunitate de dezvoltare, alinierea cadrului normativ la standard ele europene, 
modernizarea serviciilor publice și consolidarea sistemului de azil, cu accent pe grupurile 
vulnerabile. Prin implementarea programului, Republica Moldova își propune să asigure un 
echilibru între securitate, protecție și dezvoltare, transfor mând migrația într-un factor de progres 
social și economic. 
Cadrul legislativ de bază care reglementează domeniul migrației în Republica Moldova 
este Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, care stabilește regulile 
pentru intrarea, șederea și ieșirea străinilor pe/ de pe teritoriul Repub licii Moldova, precum și 
măsurile coercitive aplicabile în cazul nerespectării regimului de ședere. Legea a fost actualizată 
în contextul implementării Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, 
dar și în cadrul Planului de Acțiuni  pentru liberalizarea regimului de vize, pentru a armoniza 
reglementările naționale cu acquis -ul Uniunii Europene. Modificările principale aduse legii 
vizează alinierea parțială la unele acte legislative europene, precum: Codul Frontierelor Schengen, 
Codul de vize, Regulamentul privind țările terțe care necesită viză, Directivele referitoare la 
reîntregirea familiei, returnarea migranților aflați în ședere ilegală, și condițiile de admisie pentru 
studii sau schimburi de tineri. Modificările legislative impl ementate în perioada anilor 2016 și 
2024 au vizat mai multe aspecte, printre care reglementarea admiterii persoanelor din Uniunea 
Europeană pentru diverse activități, facilitarea șederii investitorilor străini și a celor care 
administrează investiții econo mice cu efect multiplicativ, precum și eliminarea barierelor 
administrative prin simplificarea procedurilor de acordare a dreptului de ședere și documentației 
necesare pentru străini. Ajustările legislative vizate contribuie la consolidarea unui sistem de 
migrație modern, în acord cu cerințele internaționale și pentru promovarea unui mediu favorabil 
integrării migranților în Republica Moldova. În context, este de menționat că, actualmente, Legea 
nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova t ranspune parțial prevederile mai 
multor acte legislative europene, însă nivelul de aliniere variază în funcție de complexitatea și 
specificul fiecărei Directive sau Regulament. 
Recent, Republica Moldova a actualizat cadrul normativ privind gestionarea migrației 
ilegale, în vederea uniformizării reglementărilor referitoare la procedura de luare și prelungire a 
custodiei publice, competențele instanțelor judecătorești, termenele de  examinare a cererilor și 
garantarea drepturilor străinilor aflați în situație de ședere ilegală. Aceste modificări includ și 
stabilirea căilor de atac, asigurând respectarea drepturilor persoanelor vizate de măsurile de 
returnare. Modificările legale au a vut drept scop transpunerea prevederilor Directivei 2008/115 
privind standardele și procedurile comune pentru returnarea resortisanților țărilor terțe în situație 
de ședere ilegală, care a intrat în vigoare la 30.01.2025. Urmând  modificările asupra cadrul ui 
normativ secundar, pentru operaționalizarea noilor reglementări legale referitoare la procedura de 
luare în custodie publică. Astfel au fost aduse modificări la actele normative conexe domeniului 
(Hotărârea Guvernului nr. 332/2009 privind aprobarea raţi ilor minime zilnice de alimente şi a 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

normelor de produse de igienă pentru persoanele din Centrul de Plasament Temporar al Străinilor;, 
Hotărârea Guvernului nr. 492/2011 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedurile de 
returnare, expulzare şi readmisie a străinilor de pe teritoriul  Republicii Moldova; Hotărârea 
Guvernului nr. 493/2011 cu privire la aprobarea Regulamentului Centrului de Plasament Temporar 
al Străinilor). Modificările cadrului normativ au avut drept scop instituirea unor mecanisme 
administrative clare și uniforme de l uare și prelungire a custodiei publice pentru străinii aflați în 
situație de ședere ilegală, care să reflecte principiul proporționalității și să consolideze garanțiile 
procesuale ale persoanelor vizate, cu excluderea copiilor neînsoțiți și familiilor cu c opii de la 
măsurile privative de libertate (rămânerea pe teritoriul Republicii Moldova până la dispariția 
motivelor de nereturnare a acestora). 
În domeniul readmisiei, pentru Republica Moldova este prioritar negocierea și semnarea 
Acordurilor de readmisie pentru persoanele aflate în ședere ilegală, în special cu statele terțe, 
pentru a asigura returnarea în siguranță a acestora și pentru a respecta drepturile fundamentale ale 
omului. Până în prezent, Guvernul Republicii Moldova a semnat 15 Acorduri de readmisie cu 
diverse state și organizații, precum Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană, Regatul 
Danemarcei, Regatul Norvegiei, Macedonia de Nord, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, 
Turcia, Albania, Georgia, Kazahstan, Ucraina, Azerbaidjan, Regatul Unit al Marii Britanii și 
Irlandei de Nord. De asemenea, au fost încheiate 26 de protocoale adiționale cu alte state, inclusiv 
România, Germania, Italia, Polonia și Spania. În context, în luna februarie a anului 2024, Guvernul 
Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 111/2024 cu privire la inițierea negocierilor asupra 
proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Islandei privind readmisia 
persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, pentru a iniția negocierile asupra unui Acord cu 
Guvernul Islandei privind readmisia persoanelor în ședere ilegală. Totodată, a fost aprobată 
Hotărârea Guvernului nr. 399/2023 privind inițierea negocierilor pentru un protocol cu Guvernul 
Franței, pentru implementarea Acordului de readmisie semnat cu Comunitatea Europeană în 2007. 
De asemenea, în noiembrie 2024, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat proiectul de lege 
pentru ratificar ea Acordului de readmisie cu Guvernul Azerbaidjanului, iar în aceeași lună, 
Guvernul a aprobat începerea negocierilor pentru semnarea unui acord similar cu Regatul Unit al 
Marii Britanii și Irlandei de Nord. 
Republica Moldova a elaborat o politică publică în domeniul integrării străinilor, care 
include atât persoanele cu statut legal de ședere, cât și persoanele strămutate din Ucraina. În acest 
sens, a fost instituit un mecanism de integrare etapizată, aprobat  prin Hotărâre de Guvern ( link), 
în vederea valorificării potențialului străinilor sosiți în țară pentru dezvoltarea social-economică a 
Republicii Moldova și garantarea respectării drepturilor acestora. Documentul de politici publice 
facilitează accesul străinilor la drepturi și servicii esențiale. 
De asemenea, a fost elaborat noul cadru normativ dedicat cetățenilor Uniunii Europene 
(link), care reglementează aspectele privind libera circulație și șederea cetățenilor statelor membre 
ale Uniunii Europene și ale membrilor familiilor acestora pe teritoriul Republicii Moldova, prin 
transpunerea Directivei 2004/38/CE, Directivei 2014/54/UE și Regulamentul (UE) nr. 492/2011. 
În paralel, Ministerul Afacerilor Interne a adaptat setul de indicatori colectați de autorități 
și a promovat modificarea Hotărârii Guvernului nr. 634/2012 privind aprobarea Listei indicatorilor 
și a Șablonului Profilului Migrațional Extins al Republicii M oldova. Actualizarea a permis 
alinierea listei indicatorilor și a șablonului Profilului Migrațional Extins la cerințele Eurostat și ale 
Rețelei Europene de Migrație, asigurând compatibilitatea sistemului național de date cu 
standardele europene. 
 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

24.7.1.2. Cadrul administrativ 
Inspectoratul General pentru Migrație, aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, 
este autoritatea principală responsabilă de gestionarea migrației legale în Republica Moldova. 
Acesta garantează, în conformitate cu legea, implementarea politicilo r statului în domeniile 
migrației, apatridiei și integrării străinilor, având un rol important în asigurarea unui control 
eficient și în aplicarea măsurilor necesare în acest domeniu. 
În 2023, Biroul pentru Migrație și Azil a fost reorganizat și transformat din departament în 
cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în Inspectoratul General pentru Migrație, subordonat 
Ministerului Afacerilor Interne. Structura aprobată în 2014 nu mai răs punde necesităților de 
capacitate și organizare, iar personalul se confruntă cu dificultăți în îndeplinirea atribuțiilor sale. 
Necesitatea creșterii numărului de angajați a fost subliniată și de o echipă de experți internaționali, 
care au evaluat activitat ea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, conform 
„Raportului privind analiza funcțională a Ministerului Afacerilor Interne”. Prin Hotărârea 
Guvernului nr. 16/2023, s -a aprobat organizarea și funcționarea Inspectoratului General pentru 
Migrație, care include regulamentul, structura, personalul și subdiviziunile sale de specialitate și 
teritoriale. Această reorganizare a fost bine primită atât în cadrul dialogului cu Comisia Europeană 
(screening-ul bilateral din 2024), cât și de către partene rii externi, deschizând noi perspective 
pentru dezvoltarea instituțională. 
Nouă structură a autorității competente pentru migrație a permis gestionarea mai eficientă 
a fluxurilor migratorii, reducând riscurile migrației ilegale și impactul acesteia asupra ordinii 
publice. Funcțiile de bază ale Inspectoratului sunt implementarea p oliticii naționale în domeniu, 
respectarea tratatelor internaționale, consolidarea capacităților instituționale și coordonarea 
activităților cu alte autorități, atât la nivel central, cât și local. Printre atribuțiile sale se numără 
administrarea cererilor de ședere, combaterea șederii ilegale, măsurile de returnare, gestionarea 
cererilor de azil și integrarea străinilor în societate. Inspectoratul este, de asemenea, responsabil 
de analiza proceselor migratorii și de gestionarea datelor și informațiilor în domeniu. Pentru a 
îmbunătăți funcționarea instituției, au fost create noi unități pentru management operațional, relații 
internaționale, management de proiect, logistică, achiziții publice, relații publice, protecția 
informațiilor și evidențe speciale. 
Un factor important al reformei a fost delegarea unor atribuții la nivel teritorial prin 
direcțiile regionale (Nord, Centru, Sud), facilitând accesul mai rapid la servicii pentru cetățeni, și 
completarea personalului cu 50 de unități pentru a asigura implementarea eficientă a competențelor 
funcționale. Serviciile de primire și procesare a cererilor depuse de străini sunt gestionate de către 
subdiviziunile regionale ale Inspectoratului General pentru Migrație, astfel: Direcția Regională 
Centru - 20 de angajați, Direcția Regională Nord - 8 angajați, Direcția Regională Sud - 8 angajați, 
Direcția admisie și documentare - 9 angajați (dintre care 4 sunt în cadrul Secției acte de identitate), 
iar Direcția pentru Integrarea Străinilor la nivel central numără 5 funcț ionari, cu un angajat 
suplimentar în fiecare dintre direcțiile regionale. Numărul redus de angajați în instituțiile 
responsabile de integrare limitează capacitatea de a gestiona eficient fluxurile migratorii și de a 
oferi servicii personalizate. 
La nivel teritorial, ghișeele unice de documentare din cadrul Direcțiilor Regionale (Nord, 
Centru, Sud) ale Inspectoratului General pentru Migrație primesc cereri de acordare sau prelungire 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

a dreptului de ședere, cereri pentru documente de identitate, eliberarea de invitații și prelungirea 
vizelor. Direcția admisie și documentare din cadrul aparatului central al Inspectoratului este 
responsabilă pentru monitorizarea și efectuarea controalelor periodice asupra legalității deciziilor 
luate la nivel regional, precum și pentru formarea continuă și consultarea personalului regional. 
De asemenea, aceasta stabilește și dezvoltă proceduri standard de operare privind admiterea, 
documentele de identitat e și reglementarea șederii străinilor pe teritoriul Republicii Moldova 
pentru Direcțiile regionale. În ceea ce privește implementarea legislației Uniunii Europene, 
Direcția admisie și documentare include 5 funcționari implicați în acest proces. 
Pentru domeniul migrației ilegale, conform statelor de personal, în cadrul Direcției 
supravegherea regimului de ședere sunt prevăzute 11 funcții, dintre care una este vacantă. În ceea 
ce privește subdiviziunile regionale ale Inspectoratului General pentru Migrație, secțiile 
specializate în combaterea șederii ilegale a străinilor au următoarele poziții: la Direcția Regională 
Centru sunt 8 funcții, din care 1 este vacantă; la Direcția Regională Nord sunt 5 funcții, din care 1 
este vacantă, iar la Direcția Reg ională Sud sunt 5 funcții, toate fiind ocupate. În ceea ce privește 
elaborarea și implementarea legislației europene, în cadrul Direcției supravegherea regimului de 
ședere sunt implicați 3 funcționari. După reorganizarea Biroului pentru Migrație și Azil în  
Inspectoratul General pentru Migrație în 2023, la nivel central, în cadrul Departamentului pentru 
supravegherea regimului de ședere, a fost înființată Secția de readmisie, care se ocupă de acest 
domeniu. Secția are alocate 4 funcții, dintre care 3 sunt ocupate, iar una este temporar vacantă. În 
ceea ce privește implementarea legislației europene în domeniul readmisiei, Direcția 
supravegherea regimului de ședere dispune de 2 funcționari responsabili. 
24.7.2. Planuri de viitor 
24.7.2.1. Planuri legislative 
Republica Moldova își propune crearea unui nou cadru legislativ pentru reglementarea 
migrației, proiectul de lege privind admisia, șederea și supravegherea străinilor în Republica 
Moldova, care să se alinieze la acquis -ul Uniunii Europene în domeniul migra ției legale, 
reglementării șederii străinilor, implementării cărții de rezidență, reîntregirii familiei și acordării 
dreptului de ședere permanentă. De asemenea, se va alinia acquis-ul Uniunii Europene referitor la 
combaterea migrației ilegale, returnarea, readmisia și custodia publică. Acest proiect de lege, aflat 
într-o etapă avansată de promovare, inclusiv fiind transmis la Comisia Europeană pentru 
consultare, reprezintă o reglementare conceptual și structural nouă, menită să înlocuiască actuala 
Lege nr. 200/2010 privind regimul străinilor. 
Prin intermediul acestei legi, se va asigura transpunerea parțială a 12 acte ale Uniunii 
Europene, vizând reglementarea admisiei și șederii lucrătorilor sezonieri, a persoanelor înalt 
calificate, a celor intra corporativ transferați, cercetătorilor, stagiarilor, voluntarilor, participanților 
la programe de schimb educațional și cultural, precum și a altor categorii de străini care doresc să-
și desfășoare activitatea legal pe teritoriul Republicii Moldova. 
Noul cadru legislativ va oferi proceduri clare și transparente, va delimita competențele 
autorităților, va introduce mecanisme digitale pentru depunerea și procesarea cererilor și va 
consolida controlul și supravegherea migrației, prevenind abuzurile și as igurând respectarea 
drepturilor fundamentale ale persoanelor. Totodată, acesta va susține mobilitatea economică și 
profesională, va încuraja schimburile educaționale și culturale și va contribui la valorificarea 
migrației legale ca resursă pentru dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, în deplină 
concordanță cu obiectivele de integrare europeană. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Suplimentar, Republica Moldova își propune implementarea Programului național privind 
migrația și azilul pentru anii 2026 -2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2025, cu 
aplicabilitate din 1 ianuarie 2026. Implementarea Programului va urmări, în primul rând, întărirea 
capacităților instituționale ale autorităților responsabile, Totodată, se va pune accent pe 
armonizarea continuă a legislației naționale cu acquis -ul UE, în special în domeniile admisiei, 
șederii, returnării, protecției internaționale și apatridiei. 
La fel, Republica Moldova va continua negocierea și semnarea acordurilor de readmisie 
pentru persoanele aflate în situație de ședere ilegală și va încheia protocoale de implementare cu 
țările terțe. 
24.7.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Republica Moldova își propune să consolideze cadrul național pentru a se pregăti pentru 
implementarea Pactului European pentru Migrație și Azil, prin evaluarea capacităților naționale, 
instituționale, financiare și umane necesare, precum și prin dezvoltarea unui sistem informațional 
dedicat gestionării migrației. Printre prioritățile din domeniul migrației se enumeră consolidarea 
capacităților instituțiilor responsabile, organizarea programelor de formare pentru personal și 
actualizarea procedurilor operați onale standard. În plus, se vor implementa măsuri pentru 
prevenirea și combaterea migrației ilegale și pentru îmbunătățirea colaborării cu statele membre 
ale Uniunii Europene în domeniul returnării și readmisiei. Aceste acțiuni reflectă angajamentul 
țării de a se alinia la standardele europene și de a gestiona eficient provocările migrației. 
Un alt domeniu prioritar pentru viitor este consolidarea capacităților administrative ale 
Inspectoratului General pentru Migrație. Reorganizarea din 2023 a fost doar începutul unui proces 
continuu de consolidare, iar structura reorganizată trebuie să fie t estată în implementare pentru a 
stabili procesele și activitățile necesare ajustării sau reorganizării. Faza I a acestui proces nu este 
un act administrativ limitat, ci un demers continuu care necesită adaptări constante. În perioada 
2025-2027, Faza II a r eformei va include consolidarea reformei prin instituirea Inspectoratului 
General pentru Migrație și întărirea capacității strategice la nivel central, precum și capacității 
operaționale la nivel teritorial. De asemenea, va fi asigurată prestarea de servicii de calitate la nivel 
teritorial, prin garantarea funcției operaționale și întărirea funcției de monitorizare și control la 
nivel central. În paralel, se va continua consolidarea capacităților angajaților, inclusiv în ceea ce 
privește integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Faza II va aborda aspecte de bază, 
precum implementarea noului cadru legislativ în domeniul azilului, adoptat recent de Parlament, 
care va intra în vigoare în perioada 2025 -2026, și va include preluarea procedurii complete de 
examinare a cererilor de azil, inclusiv reprezentarea acestora în instanță. Se va pune accent pe 
prevenirea și combaterea migrației ilegale, prin asigurarea supravegherii eficiente a regimului de 
ședere a străinilor și combaterea abuzurilor, precum traficul de persoane și pseudo-legalizarea. De 
asemenea, se va crea un cadru instituțional pentru armonizarea noilor reglementări privind șederea 
străinilor. Un alt obiectiv al Fazei II va fi descentralizarea proceselor și întărirea instituțională la 
nivel teritorial, ceea ce va facilita o colaborare mai eficientă cu structurile Ministerului Afacerilor 
Interne, autoritățile administrative centrale și autoritățile publice locale. În acest context, va fi 
revizuită distribuirea forțelor interne, având în vedere po sibile crize regionale de durată. De 
asemenea, se vor evalua cazurile individuale și se va asigura accesul la măsurile de integrare, prin 
identificarea profilului străinilor și integrarea unui mecanism de integrare etapizată. În paralel, se 
depune efort pentru a crește capacitatea de a atrage asistență externă și de a dezvolta și gestiona 
proiecte. La fel, se urmărește reducerea factorilor care generează corupție, un angajament ferm 
asumat de Ministerul Afacerilor Interne în cadrul screening -ului pentru Capitolul 24, referitor la 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

măsurile anticorupție. În perspectiva anilor 2027 -2030, Faza III a reformei va implica 
operaționalizarea completă a reformei și dezvoltarea continuă a structurii create, pentru a asigura 
tranziția către implementarea Noului Pact și a acquis-ului Uniunii Europene. 
În contextul angajamentului Republicii Moldova față de vectorul european, Ministerul 
Afacerilor Interne se concentrează pe consolidarea sistemului de management integrat al frontierei 
de stat, pentru a asigura o gestionare corectă a fluxurilor transfrontal iere, menținând frontierele 
deschise și sigure. De asemenea, se depun eforturi substanțiale în gestionarea fluxurilor 
migraționale, având în vedere noile tendințe. 
24.7.3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Migrația legală și ilegală, inclusiv readmisia” sunt necesare mijloace financiare 
estimative de aproximativ 949,57 mii lei, urmând a fi acoperită integral din bugetul de stat. 
Totodată, pentru implementarea măsurilor cu referire la consolidarea capacităților 
administrative (Anexa B) pentru același domeniu sunt necesare mijloace financiare estimative de 
aproximativ 42.980,90 mii lei, dintre care suma costurilor de 3.161,50 mii le i este acoperită din 
bugetul de stat, suma de 25.019,40 mii lei este acoperită din asistență externă, iar suma de 
14.800,00 mii lei reprezintă costul neacoperit. 
24.8. VIZA 
24.8.1. Regimul de vize 
 
Prezentarea generală a situației 
Regimul de vize în Republica Moldova reprezintă un aspect de bază al politicii externe și 
al securității naționale, având un impact direct asupra relațiilor internaționale, comerțului, 
turismului și mobilității cetățenilor. În conformitate cu angajamentele  sale internaționale și 
obiectivele de integrare europeană, Republica Moldova a dezvoltat un sistem de vize care 
reglementează intrarea și șederea străinilor pe teritoriul său. Regimul de vize este gestionat de 
Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, și se bazează pe o 
serie de acte normative naționale, acorduri interinstituționale, precum și reglementări și acorduri 
internaționale. De-a lungul anilor, Republica Moldova a adoptat măsuri de liberalizare a vizelor, 
care au permis cetățenilor din anumite țări să călătorească fără vize, facilitând astfel relațiile 
bilaterale și integrarea în comuni tatea internațională. În contextul geopolitic actual, gestionarea 
eficientă a regimului de vize este fundamentală pentru asigurarea securității și stabilității interne, 
dar și pentru promovarea dezvoltării economice și atragerea investitorilor străini. Ast fel, politica 
de vize a Republicii Moldova rămâne un domeniu dinamic, în continuă adaptare la schimbările 
internaționale și la nevoile interne ale țării. 
Cadrul legislativ  
Cadrul legislativ al Republicii Moldova în domeniul vizelor, în contextul aderării la 
Uniunea Europeană, reflectă un angajament ferm al țării de a -și alinia reglementările naționale la 
standardele europene. Începând cu 2010, autoritățile naționale au între prins măsuri semnificative 
pentru armonizarea legislației interne în acest domeniu. Primul demers major a fost adoptarea 
Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, care a integrat elemente 
fundamentale ale legislației Uniunii Europ ene de la acel moment. Această lege reglementează 
aspecte privind șederea și călătoria cetățenilor străini, inclusiv tipurile de vize și cerințele generale 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

pentru obținerea acestora. Ulterior, Hotărârea Guvernului nr. 331/2011 cu privire la eliberarea 
invitațiilor pentru străini, a stabilit procedura de emitere a invitațiilor pentru cetățenii statelor cu 
cerințe speciale, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2013 a fost aprobat Regulamentul cu privire 
la eliberarea vizelor, aliniindu-se parțial  la Regulamentul (CE) Nr. 810/2009, cunoscut drept 
Codul Vizei. 
Un alt pilon legislativ important este Legea nr. 257/2013, care reglementează regimul 
vizelor pentru cetățenii țărilor terțe, ce este parțial aliniată la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 
539/2001, care ulterior a fost abrogat și înlocuit de Regulamentul (UE) 2018/1806. Deși Republica 
Moldova a realizat progrese semnificative în alinierea legislației la standardele europene, unele 
aspecte rămân în continuare în proces de ajustare, cum ar fi criteriile pentru exceptarea de la cerința 
de viză, mecanismele de suspendare a regimului fără vize și actualizarea relațiilor bilaterale privind 
regimul de vize cu statele terțe. Printre cele mai recente evoluții în domeniul regimului de vize se 
numără denunțarea tratatului bilateral privind liberalizarea vizelor cu Republica Ecuador și 
reintroducerea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Cuba. În acest context, prin Legea nr. 
64 din 27 martie 2025 pentru modificarea Legii nr. 257/2013 privind resortisanții statelor terțe 
supuși obligativității deținerii unei vize și resortisanții statelor terțe exonerați de această obligație 
la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, au fost operate modificări corespunzătoare, 
Anexa nr. 1 la Legea nr. 257/2013 („lista străinilor care au obligația deținerii unei vize la intrarea 
în Republica Moldova”) fiind completată cu pozițiile Cuba și Ecuador.  Totodată, există provocări 
legate de liberalizarea regimului de vize pentru state sau entități precum Nauru sau Taiwan, care 
beneficiază de regim fără viză în Uniunea Europeană, dar nu și în Republica Moldova. Acest cadru 
legislativ, deși parțial aliniat, oferă o bază solidă pentru continuarea procesului de armonizare cu 
acquis-ul Uniunii Europene, consolidând angajamentele Republicii Moldova în procesul de 
integrare europeană și facilitând adaptarea la standardele Schengen în domeniul vizelor. 
Cadrul administrativ 
Capacitățile administrative ale Republicii Moldova în domeniul vizelor sunt gestionate 
printr-un efort coordonat între Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Afacerilor Interne, 
fiecare având roluri bine definite în formularea, implementarea și coordonarea politicii de vize. În 
cadrul acestui parteneriat, Direcția Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe 
deține un rol central, fiind responsabilă atât pentru dezvoltarea politicii de vize, cât și pentru 
coordonarea activităților misiu nilor diplomatice și consulare. Direcția Afaceri Consulare 
gestionează emiterea vizelor electronice și are atribuții de modificare a legislației în domeniu, 
precum și de administrarea Sistemului Informațional de Gestionare a Vizelor (SIGV) . Cu toate 
acestea, resursele umane ale acestei structuri sunt limitate: din cele 17 posturi disponibile, doar 14 
sunt ocupate, iar în cadrul Secției Servicii Consulare, structură care se ocupă nemijlocit cu 
examinarea dosarelor de vize electronice, numărul persoanelor antrenate în acest proces este 
insuficient în raport cu numărul cererilor de viză recepționate. Misiunile diplomatice și consulare 
din străinătate sunt responsabile pentru emiterea vizelor obișnuite. Rețeaua diplomatică a 
Republicii Moldova constă în 4 8 de ambasade și consulate, dintre care 5 2 din cele 57 de posturi 
consulare sunt ocupate. Totuși, această prezență este concentrată preponderent pe continentul 
european, fără reprezentanțe în America Latină, Australia și Africa. Din această perspectivă, doar 
câteva dintre misiunile diplomatice ale Republicii Moldova sunt situate în țări ai căror cetățeni 
necesită viză pentru a călători în Moldova, cum ar fi Republica Populară Chineză  și Republica 
India. Această situație generează o presiune semnificativă asupra capacității de procesare a 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

cererilor de viză și a determinat implementarea unui sistem de vize electronice, menit să faciliteze 
accesul cetățenilor străini din aceste regiuni. 
În ansamblu, politica de vize a Moldovei reflectă un efort continuu de adaptare la cerințele 
globale și regionale, iar dezvoltarea capacităților administrative rămâne o prioritate pentru 
asigurarea unui regim de vize eficient și modern. În context, dacă In spectoratul General pentru 
Migrație respinge o cerere de viză, ofițerul consular are obligația de a refuza acordarea acesteia, 
însă decizia poate fi revizuită de către Direcția Afaceri Consulare. Inspectoratul General pentru 
Migrație, autoritate subordonată Ministerului Afacerilor Interne, este responsabil pentru emiterea 
invitațiilor, după caz, și pentru verificarea cererilor de viză ale cetățenilor proveniți din țări cu risc 
ridicat de migrație ilegală, lista acestor țări fiind stabilită de comun acord cu Ministerul Afacerilor 
Externe. Totodată, Inspectoratul General pentru Migrație gestionează și prelungirea vizelor. De 
asemenea, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne are 
atribuții privind emiterea vizelor la fro ntieră în cazuri excepționale, verificarea vizelor emise și 
luarea deciziei de a permite sau refuză intrarea străinilor pe teritoriul Republicii Moldova. În 
ultimii cinci ani, au fost emise doar cinci vize la frontieră: una în 2021 și patru în 2022 (toate 4 în 
data de 24 februarie). Situațiile excepționale care pot justifica emiterea vizelor la frontier ă includ 
urgențe cauzate de dezastre, calamități naturale sau accidente, decesul ori boala gravă a unei rude 
din Republica Moldova, confirmate prin documente oficiale, necesitatea aterizării sau acostării de 
urgență a navelor sau aeronavelor din cauza defecțiunilor, condițiilor meteorologice nefavorabile 
sau riscurilor de atac terorist, misiuni oficiale ale funcționarilor organizațiilor internaționale pentru 
perioade scurte, de până la 15 zile calendaristice, precum și participarea la activități internaționale 
organizate în Republica Moldova, dacă timpul dintre informarea participanților și desfășurarea 
evenimentului nu permite obținerea unei vize. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
În contextul adoptării legislației naționale la reglementările Uniunii Europene în domeniul 
vizelor, este necesar de a fi implementate o serie de modificări legislative. Un prim pas în acest 
sens este elaborarea unui proiect de Hotărâre de Guvern care vizează modificarea Hotărâ rii 
Guvernului nr. 50/2013 privind aprobarea Regulamentului cu privire la eliberarea vizelor. Aceste 
modificări vor urmări transpunerea unor reglementări europene relevante, astfel încât procesul de 
eliberare a vizelor să fie mai eficient și mai uniform pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Printre 
reglementările ce vor fi integrate se evidențiază Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului, din 
29 mai 1995, care stabilește un model uniform pentru vizele de scurtă ședere. Această reglementare 
va asigura o standardizare a documentelor de viză, facilitând astfel călătoriile între statele membre 
și îmbunătățind securitatea acestora. De asemenea, proiectul de Hotărâre va include implementarea 
Deciziei Comisiei Europene C(2020) 2672 din 30 aprilie 2020, care prevede introducerea unui 
sigiliu digital pe formatul uniform pentru vize. Prin implementarea măsurii date se va contribui la 
combaterea fraudei și va spori protecția datelor, având un impact pozitiv asupra procesului de 
emitere și verificare a vizelor. În plus, reglementările vor include și dispozițiile din Regulamentul 
(CE) nr.  333/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002, care stabilește un model uniform de 
formular pentru aplicarea unei vize de către titularii unui document de călătorie nerecunoscut de 
statul membru care emite formularul respectiv. Această modificare este des tinată să simplifice 
procesul de aplicare a vizelor, asigurându -se că persoanele care dețin documente de călătorie 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

neconvenționale nu sunt excluse din procedura de obținere a vizei, fiind astfel garantată un 
tratament echitabil pentru toți solicitanții. 
În paralel cu modificările legislative menționate, autoritățile Republicii Moldova 
intenționează să modifice Legea nr. 257/2013 privind resortisanții statelor terțe care au obligația 
deținerii unei vize şi resortisanții statelor terțe care sunt exonerați de obligativitatea deținerii unei 
vize la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, în ceea ce privește obligația de a deține 
o viză pentru traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova. Această modificare va viza atât 
persoanele care trebuie să dețină o viză pentru a intra pe teritoriul Republicii Moldova, cât și pe 
cele care sunt exonerate de această obligație. Proiectul de lege va fi elaborat în conformitate cu 
Regulamentul (UE) nr. 2018/1806, care stabilește două liste: una pentru statel e terțe ai căror 
resortisanți sunt obligați să dețină o viză pentru a traversa frontierele externe ale Uniunii Europene, 
și alta pentru statele terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație. Scopul acestei 
modificări este alinierea legislației naționale a Republicii Moldova la standardele și reglementările 
europene în materie de gestionare a frontierelor și a migrației. Prin această inițiativă legislativă, 
Republica Moldova va continua procesul de armonizare a regimului vizelor cu standardele 
europene, contribuind astfel la o gestionare mai eficientă a migrației și la întărirea securității 
naționale, în concordanță cu pra cticile și cerințele internaționale în domeniu. Actualmente, 
cetățenii din 11 țări (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Qatar, Rusia, 
Tadjikistan, Turcia, Uzbekistan și Vanuatu), pot călători fără viză în Republica Moldova, dar au 
nevoie de viză pentru călătorii de scurtă durată în Uniunea Europeană. Până la sfârșitul anului 
2027, urmează a fi instituit regimul de vize cu 3 din aceste state. Cu restul statelor, alinierea se va 
implementa treptat, până la data aderării. 
Subsidiar, în cadrul procesului de modernizare și aliniere a legislației naționale la 
standardele europene în domeniul vizelor, se preconizează adoptarea unui proiect de Hotărâre de 
Guvern care vizează modificarea Hotărârii Guvernului nr. 50/2013 pentru ap robarea 
Regulamentului cu privire la eliberarea vizelor. Această modificare va urmări implementarea unor 
reglementări europene recente, contribuind astfel la creșterea eficienței și securității în procesul de 
eliberare a vizelor. Proiectul de Hotărâre va integra în legislația națională Decizia de Implementare 
a Comisiei C(2018) 674 din 12 februarie 2018, care detaliază specificațiile tehnice suplimentare 
pentru formatul uniform al vizelor, fiind importantă pentru asigurarea unui sistem coerent și 
standardizat la nivel european, contribuind la o mai bună gestionare a documentelor de călătorie 
și reducerea riscurilor de falsificare. În același timp, va fi luată în considerare și abrogarea Deciziei 
C(2010) 319 a Comisiei din 27 ianuarie 2010, care reglementa fo rmatul anterior al vizelor. De 
asemenea, se va urmări implementarea Regulamentului (CE) nr. 333/2002 al Consiliului din 18 
februarie 2002, care stabilește un model uniform de formular pentru aplicarea unei vize de către 
resortisanții țărilor terțe care dețin un document de călătorie nerecunoscut de statul membru care 
emite formularul respectiv, facilitând în acest sens procesul de aplicare a vizelor, asigurând 
tratament echitabil și transparent pentru toți solicitanții, inclusiv pentru aceleași persoane car e 
provin din state cu documente de călătorie neconvenționale. 
Nu în ultimul rând, se preconizează adoptarea proiectului de Hotărâre de Guvern privind 
implementarea Sistemului de Informații privind Vizele (VIS) și a schimbului de date între statele 
membre referitor la vizele de scurtă ședere. Măsura se va realiza în conformitate cu reglementările 
stabilite de Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 
2008, care stabilesc funcționarea Sistemului de Informații privind Vizele (VIS) și schimbul de date 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

între statele membre în ceea ce privește vizele de scurtă ședere. Implementarea VIS are drept scop 
principal creșterea securității și eficienței procesului de acordare și verificare a vizelor de scurtă 
ședere. Sistemul va facilita schimbul rapid și sigur d e date între statele membre ale Uniunii 
Europene, asigurând o gestionare centralizată a informațiilor vizuale ale solicitanților, ceea ce va 
permite autorităților să verifice mai eficient identitatea acestora și să prevină fraudele. În paralel, 
proiectul de Hotărâre va include și reglementările stabilite de Decizia Comisiei 2009/756/CE din 
9 octombrie 2009, care prevede prelevarea amprentelor digitale pentru identificarea și verificarea 
biometrică în cadrul sistemului VIS. Astfel se va contribui semnificativ la combaterea migrației 
ilegale și a fraudelor legate de vize. Prin integrarea reglementărilor vizate și tehnologiei 
modernizate, Republica Moldova va asigura un sistem de vize mai sigur și mai transparent, aliniat 
cu cele mai bune practici internaționale în domeniul gestionării frontierelor și al protecției datelor 
personale. Implementarea VIS va sprijini nu doar securitatea na țională, dar și mobilitatea 
transfrontalieră, facilitând o mai bună cooperare între statele membre ale Uniunii Europene și 
alinierea la normele europene în materie de gestionare a vizelor. 
Prin aceste modificări legislative, Republica Moldova va continua să-și alinieze 
reglementările interne la standardele europene, consolidând securitatea, transparența și eficiența 
procesului de eliberare a vizelor, în concordanță cu cerințele și bunele practici europene. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
În contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un 
domeniu prioritar îl reprezintă alinierea la standardele europene în ceea ce privește regimul vizelor. 
În acest sens, sunt prevăzuți mai mulți pași care vizează, pe lângă adap tarea cadrului normativ, 
modernizarea infrastructurii tehnice și administrative. Un pas constă în adoptarea unui Ordin al 
Ministerului Afacerilor Externe care să reglementeze implementarea versiunii consolidate a 
Manualului pentru prelucrarea cererilor de viză. Acest document va standardiza procedurile legate 
de procesarea cererilor și de modificarea vizelor deja eliberate, asigurând astfel un sistem uniform, 
compatibil cu cerințele Uniunii Europene. Totodată, este necesară operaționalizarea Sistemului 
Național de Informații privind Vizele (NVIS), un instrument pentru gestionarea eficientă a datelor. 
NVIS va fi dezvoltat astfel încât să asigure interoperabilitatea completă cu Sistemul European de 
Informații privind Vizele (VIS), ceea ce va facilita schimbul de informații între autoritățile 
naționale și cele europene. Pentru respectarea reglementărilor europene, se va trece la 
achiziționarea autocolantelor de viză conforme noii legislații aliniate standardelor Uniunii 
Europene. În același timp, se va asigura i mplementarea Regulamentului (CE) nr. 333/2002 al 
Consiliului, care stabilește un model uniform de formular pentru aplicarea vizelor în cazul 
titularilor de documente de călătorie nerecunoscute de statul membru care emite formularul. 
Această măsură este nec esară pentru uniformizarea procesului de emitere a vizelor și pentru 
creșterea gradului de securitate. 
Un alt aspect important îl reprezintă consolidarea capacităților instituționale. În acest sens, 
vor fi organizate cursuri regulate de formare pe probleme legate de regimul vizelor, adresate 
personalului consular și diplomatic. Sesiunile vor contribui la creșterea nivelului de profesionalism 
al angajaților și la familiarizarea acestora cu noile tehnologii și reglementări. De asemenea, va fi 
necesară reorganizarea și modernizarea sediilor misiunilor diplomatice, precum și a oficiilor 
consulare pentru a îndepl ini standardele Schengen, inclusiv prin crearea unor spații adecvate 
pentru prelucrarea cererilor de viză și asigurarea securității datelor. Din punct de vedere 
tehnologic, va fi realizată achiziționarea de echipamente specializate pentru captarea datelor 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

biometrice ale solicitanților de viză. Aceste echipamente vor fi integrate în infrastructura 
misiunilor diplomatice, contribuind la accelerarea procesului de prelucrare a cererilor și la sporirea 
securității. În plus, se va acorda o atenție deosebită creșterii numărului de resurse umane în cadrul 
Ministerului Afacerilor Externe, pentru a face față volumului crescut de cereri și pentru a sprijini 
implementarea noilor tehnologii. 
Astfel, dezvoltarea și operaționalizarea Sistemului Național de Informații privind Vizele 
rămân priorități de bază. Acest sistem este necesar pentru asigurarea interoperabilității cu 
structurile europene și pentru alinierea deplină la cerințele Uniunii Europene. Prin implementarea 
măsurilor, Republica Moldova va reuși să modernizeze domeniul vizelor și să își consolideze 
poziția în procesul de aderare la Uniunea Europeană. 
Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Viza” sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 987,81 mii lei, 
urmând a fi acoperită integral din bugetul de stat, iar pentru implementarea măsurilor cu referire 
la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) pentru același domeniu sun t necesare 
mijloace financiare estimative de aproximativ 763.657,70 mii lei, care reprezintă costul neacoperit. 
24.8.2. Documente de călătorie 
Prezentarea generală a situației 
Domeniul documentelor de călătorie în Republica Moldova este unul fundamental pentru 
asigurarea securității și protecției cetățenilor, pentru facilitarea mobilității acestora în plan 
internațional, precum și asigurarea unui control eficient la frontieră . Domeniul se referă la 
reglementările și procedurile legale prin care sunt emise pașapoartele și documentele de călătorie, 
care trebuie să îndeplinească standardele internaționale și europene de securitate. În contextul 
globalizării și al evoluției tehnol ogice, este important ca documentele de călătorie să  conțină 
elemente sporite de protecție împotriva falsificării, să fie adaptate la cerințele tehnologice moderne 
și să garanteze protecția datelor personale ale titularilor. În acest sens, Republica Moldova a 
întreprins pași importanți pentru modernizarea și adaptar ea cadrului normativ în acest domeniu, 
inclusiv prin achiziționarea echipamentelor necesare și prin implementarea unui sistem 
informațional automatizat pentru personalizarea și emiterea documentelor. Aceste măsuri sunt 
parte a angajamentului țării de a se conforma standardelor internaționale și de a asigura o 
mobilitate sigură și eficientă a cetățenilor săi. 
Cadrul legislativ 
Cadrul normativ al Republicii Moldova are un grad avansat de transpunere și este parțial 
aliniat la acquis -ul Uniunii Europene privind documentele de călătorie . Conform legislației 
naționale, pașapoartele și documentele de călătorie includ un mediu de stocare care conține o 
imagine facială, amprente digitale și date biometrice în format interoperabil. Datele sunt 
securizate, iar mediul de stocare are o capacitat e suficientă pentru a garanta integritatea, 
autenticitatea și confidențialitatea datelor. În același timp, în documentele de călătorie sunt 
integrați identificatori biometrici pentru a stabili o legătură fiabilă între titularul real și documentul 
emis, ca o contribuție importantă la asigurarea protecției acestuia împotriva falsificării. 
Pașaportul cetățeanului Republicii Moldova este actul de identitate, care atestă identitatea 
și cetățenia titularului, fiind emis pentru orice persoană, indiferent de vârstă, pentru călătorii în 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

străinătate. Începând cu 1 iulie 1992, Republica Moldova a devenit stat membru al Organizației 
Aviației Civile Internaționale (OACI), prin aderarea la Convenția de la Chicago, fapt ce a 
determinat inițierea procesului de modernizare a documentelor de călătorie, în conf ormitate cu 
normele internaționale.  Astfel, țara a început să emită pașapoarte și documente de călătorie 
moderne, conforme cu standardele OACI, stabilite în Documentul 9303 privind documentele de 
călătorie cu citire optică, care reglementează normele tehnice necesare pentru garantarea securității 
și eficienței în procesul de control la frontieră. 
Începând cu 1 ianuarie 2011, Republica Moldova a implementat pașapoartele biometrice, 
care respectă cerințele internaționale de securitate prevăzute de OACI (Doc 9303) și de 
Regulamentul (UE) nr. 2252/2004, privind standardele de securitate și biometrie pe ntru 
documentele de călătorie. Liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, 
deținători ai pașapoartelor biometrice, a creat premise pentru călătoria fără viză în Spațiul 
Schengen începând cu 28 aprilie 2014. 
În acest context, documentele de călătorie emise de Republica Moldova sunt conforme cu 
standardele internaționale și europene, sunt recunoscute la nivel internațional și compatibile cu 
sistemele de verificare la frontieră din întreaga lume , integrând elemente de securitate avansate 
împotriva contrafacerii și falsificării. Pașaportul cetățeanului Republicii Moldova emis din 30 
martie 2023 beneficiază de tehnologii moderne, conține pagină cu date din policarbonat, iar pe 
parcursul  anului 2026 se preconizează lansarea unor noi modele de pașapoarte și documente de 
călătorie, care vor integra soluții de securitate îmbunătățite și vor fi ajustate la cerințele 
internaționale în domeniu. Prin Legea nr. 68/2024, au fost operate modificări la Legea nr. 273/1994 
privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, ce reglementează implementarea 
unor noi tipuri de documente, cartea de identitate pusă în circulație începând cu 31 martie 2025, 
iar cartea de rezidență  va  fi emis ă începând cu 1 ianuarie 2026. Aceste documente respect ă 
reglementările europene privind securitatea și protecția datelor, consolidând astfel securitatea 
identității și statutului juridic al persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova. 
Cadrul administrativ 
Agenția Servicii Publice este o instituție publică fondată de Guvernul Republicii Moldova, 
având rolul de a facilita și eficientiza procesul de prestare a serviciilor publice. Conform Hotărârii 
Guvernului nr. 314/2017 privind constituirea Agenției Servicii Publice, acesteia îi revine misiunea 
de coordonare și organizare a activităților orientate spre implementarea politicilor de stat și 
prestarea serviciilor publice în conformitate cu domeniile sale de competență. Obiectivul principal 
al Agenției Servicii P ublice este asigurarea accesibilității, calității și eficienței serviciilor, 
menținând un echilibru între satisfacerea intereselor beneficiarilor și interesul public general. În 
contextul Capitolului 24, domeniile de activitate ale Agenției includ crearea și ținerea sistemelor 
și resurselor informaționale de stat, precum și exercitarea atribuțiilor Guvernului de posesor și 
deținător al resurselor informaționale de bază. De asemenea, Agenția Servicii Publice este 
autoritatea competentă în eliberarea actelor de identitate și evidența cetățenilor Republicii 
Moldova, inclusiv a celor aflați peste hotare, precum și de confecționare/personalizare a actelor de 
identitate pentru străini, fiind desemnată drept o instituție centralizată pentru producerea și 
personalizarea documentelor de călătorie. 
Agenția Servicii Publice deține competențe privind implementarea ghișeului unic pentru 
prestarea serviciilor publice, dezvoltând și administrând rețeaua de subdiviziuni teritoriale 
dedicate. Prin aceasta, Agenția Servicii Publice contribuie constant la re -ingineria și digitalizarea 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

serviciilor publice, cu scopul de a eficientiza procesele operaționale și de a reduce costurile 
administrative. În prezent, Agenția Servicii Publice dispune de 40 de Centre multifuncționale și 6 
Secții de eliberare a actelor de identitate, care oferă o gamă variată de servicii publice în domeniile 
sale de competență, inclusiv servicii legate de cetățenie. Unul dintre obiectivele principale ale 
Agenției este modernizarea și îmbunătățirea serviciilor de eliberare a actelor de identitate, prin 
reducerea barier elor administrative și implementarea unor mecanisme electronice și 
informaționale fiabile și eficiente. În acest sens, au fost adoptate modificări importante ale cadrului 
normativ, având ca scop optimizarea proceselor operaționale și simplificarea servicii lor oferite 
cetățenilor, inclusiv în ceea ce privește obținerea autorizațiilor de emigrare. La etapa actuală, 
Agenția Servicii Publice dispune de personal calificat (back și front Office), echipamente tehnice 
moderne pentru asigurarea procesului de elibera re a actelor de indentitate cetățenilor Republicii 
Moldova și confecționarea actelor de identitate pentru străinii cărora li s-a acordat drept de ședere 
pe teritoriul Republicii Moldova. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
În vederea alinierii legislației naționale la cerințele Organizației Internaționale a Aviației 
Civile (OACI), stabilite în Documentul 9303 privind documentele de călătorie cu citire optică,  și 
alinierii la prevederile Regulamentului (CE) nr. 2252/2004, autoritățile naționale au realizat 
activitățile necesare pentru  modificarea cadrului legislativ prin modificarea Legii nr. 273/1994 
privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte. Scopul acestei modificări 
normative este asigurarea emiterii unor noi modele de pașapoarte care să respecte standardele 
internaționale de securitate. Subsecvent, în vederea asigurării e xecutării prevederilor Legii nr. 
273/1994, urmează să fie promovate modificările la Hotărârea Guvernului nr. 522/2019 cu privire 
la modelele actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte, în vederea aprobării noilor 
modele de pașapoarte și docu mente de călătorie. Pe parcursul  anului 2026, se preconizează 
lansarea noilor modele de pașapoarte și documente de călătorie, care vor integra măsuri avansate 
de securitate, fiind rezistente la amenințări și riscuri, și adaptate la inovațiile tehnologice. Aceste 
documente vor îndeplini cerințel e europene și internaționale, conform standardelor prevăzute de 
Regulamentul UE nr. 2252/2004. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Pentru implementarea pașapoartelor și documentelor de călătorie de nouă generație, este 
necesară realizarea unor măsuri de ordin logistic, precum și de ordin tehnico -aplicativ. În ceea ce 
privește partea logistică, este necesară recepționarea blanchetelor de pașapoarte și documente de 
călătorie de la compania furnizoare. Cu referire la aspectele tehnico -aplicative, se urmărește 
dezvoltarea și implementarea unor sisteme informaționale automatizate care să sprijine procesele 
de prestare a serviciilor publice pentru eliberarea noilor modele de pașapoarte și documente de 
călătorie. De asemenea, urmează adaptarea sistemului informațional de personalizare pentru 
integrarea echipamentelor specializate de personalizare și a pașapoartelor/documentelor de 
călătorie de generație nouă. 
Cumulativ, se consideră oportună participarea activă a Republicii Moldova la discuțiile 
tehnice cu statele membre ale Uniunii Europene, în calitate de observator, în vederea implementării 
acquis-ului Uniunii Europene privind cerințele de securitate pentru documentele de călătorie. 
Această colaborare va permite țării noastre să se alinieze standardelor europene și să beneficieze 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

de expertiza internațională în domeniul securității documentelor, asigurând astfel un proces mai 
sigur și mai eficient de emitere a acestora. 
Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Documente de călătorie” sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 
325,10 mii lei, urmând a fi acoperită integral din bugetul de stat, iar pentru implementarea 
măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) pentru același domeniu 
sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 4.360,00 mii lei, dintre care suma 
costurilor de 360,00 mii lei este acoperită din bugetul de stat, iar suma de 4.000,00 mii lei 
reprezintă costul neacoperit. 
 
24.9. COOPERAREA JURIDICĂ ÎN MATERIE CIVILĂ ȘI COMERCIALĂ 
24.9.1. Prezentarea generală a situației 
Cooperarea juridică în materie civilă și comercială constituie un set complex de mecanisme 
prin intermediul cărora Republica Moldova colaborează cu alte state pentru a facilita recunoașterea 
și executarea hotărârilor judecătorești, precum și pentru a soluț iona litigiile transfrontaliere. 
Această cooperare vizează protejarea drepturilor cetățenilor și ale companiilor naționale în 
contextul relațiilor internaționale, garantându-se un cadru legal echitabil și eficient. În acest sens, 
Republica Moldova este par te activă în cadrul a diverse instrumente internaționale semnate sub 
egida Organizației Națiunilor Unite, precum și în cadrul Conferinței de la Haga privind dreptul 
internațional privat. Totodată, unele aspecte ale cooperării sunt reglementate și de legisl ația 
națională, ceea ce asigură armonizarea principiilor internaționale cu normele interne. În context, 
se menționează că domeniul cooperării juridice în domeniul civil și comercial devine un pilon al 
procesului de integrare al Republicii Moldova în comuni tatea internațională, asigurând un flux 
constant și sigur al relațiilor transfrontaliere, atât în interesul cetățenilor, cât și al mediului de 
afaceri. 
24.9.1.1. Cadrul legislativ 
Baza legală pentru acordarea asistenței juridice în domeniul civil și comercial se sprijină 
pe angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, fiind reglementată atât prin tratatele 
multilaterale, regionale și bilaterale la care statul este parte, cât și prin legislația națională specifică. 
Aceste instrumente juridice sunt necesare pentru asigurarea unei cooperări eficiente între 
autoritățile naționale și cele ale altor state, având rolul de a garanta accesul la justiție pentru 
persoanele implicate în litigii de natură civilă sau comercială în context internațional. Republica 
Moldova este semnatară a mai multor convenții internaționale relevante care reglementează 
asistența juridică în domeniul civil și comercial. Printre acestea se numără Convenția pri vind 
obținerea pensiei de întreținere în străinătate, adoptată la New York pe 20 iunie 1956, care 
reglementează procedurile de obținere a pensiilor de întreținere între statele semnatare. De 
asemenea, este semnatară a Convenției privind recunoașterea și ex ecutarea sentințelor arbitrale 
străine, adoptată în 1958 la New York, care facilitează recunoașterea și executarea sentințelor 
arbitrale în afaceri internaționale. În plus, Republica Moldova a aderat la Convenția privind 
drepturile copilului din 1989, care garantează drepturile fundamentale ale copiilor în toate statele 
semnatare, și la Convenția privind procedura civilă din Haga, semnată la 1 martie 1954, care 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

reglementează procedurile civile între statele semnatare pentru a asigura o cooperare eficientă în 
cazurile civile. 
Alte instrumente internaționale importante la care Republica Moldova este parte includ 
Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la 
Haga pe 5 octombrie 1961, care facilitează recunoașterea actelor ofici ale emise într -un stat 
semnatar pe teritoriul altor state semnatare. Republica Moldova este, de asemenea, parte a 
Convenției privind notificarea și comunicarea în străinătate a actelor judiciare și extrajudiciare în 
materie civilă sau comercială, semnată în 1965 la Haga, ce reglementează procedurile de notificare 
și comunicare a documentelor juridice în domeniul civil și comercial. În plus, țara a aderat la 
Convenția privind recunoașterea divorțurilor și separărilor legale din 1970, Convenția asupra 
aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii din 1980, Convenția asupra protecției copiilor 
și cooperării în materia adopției internaționale din 1993, Convenția privind acordurile de alegere 
a forului din 2005 și Convenția privind asistența juridică și raporturile de drept în procesele civile, 
familiale și penale, semnată la Minsk în 1993. Pe lângă aceste instrumente multilaterale, Republica 
Moldova a semnat tratate bilaterale cu numeroase state, consolidând astfel cadrul de cooperare în 
domeniul asistenței juridice și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești. Printre aceste 
acorduri se numără tratatele încheiate cu România, Lituania, Italia, Turcia, Ucraina, Federația Rusă 
și altele, care reglementează procedurile de asistență juridică în domeniul civil, penal, comercial 
și familial între statele semnatare. Aceste acorduri constituie temei pentru facilitarea schimbului 
de informații juridice și pentru asigurarea că hotărârile judecătorești emise într -un stat pot fi 
recunoscute și executate într-altul. 
La nivel național, cadrul legislativ al Republicii Moldova în domeniul asistenței juridice în 
materie civilă și comercială este reglementat un cadru normativ complex, care asigură protecția 
drepturilor și intereselor părților implicate în diverse procese. Cadrul legislativ include aspecte ale 
activității juridice, cum ar fi Legea insolvabilității nr. 149/2012, care stabilește norme precise 
privind procedurile de faliment și insolvență, asigurând un proces transparent și corect în cazurile 
de incapacitate de  plată a debitorilor. De asemenea, Codul de procedură civilă nr. 225/2003 
reglementează procedurile judiciare civile, detaliind etapele și condițiile în care se soluționează 
litigiile civile, inclusiv norme legate de procedurile de apel și executare a hotărârilor. În domeniul 
dreptului familial, Codul familiei nr. 1316/2000 reglementează aspectele privind căsătoria, 
divorțul, custodia și alte relații familiale. Un alt act important este Legea nr. 113/2010, care 
reglementează activitatea executorilor judecătorești, care au rolul de a pune în aplicare hotărârile 
judecătorești, garantând astfel respectarea deciziilor instanțelor. În ceea ce privește profesiile 
juridice, Legea nr. 1260/2002 prevede statutul și activitatea avocaților, asigurând un cadru 
corespunzător pentru exercitarea profesiei de avocat. Legea nr. 246/2018 privind procedura 
notarială stabilește activitățile notarilor în domeniul civil și comercial, pentru validarea actelor 
juridice. Totodată, Legea nr. 24/2008 reglementează arbitrajul comercial internațional, oferind 
soluții legale pentru rezolvarea disputelor dintre părțile implicate în tranzacții internaționale, iar 
Legea nr. 99/2010 - procedurile legale privind adopția. Legea nr. 370/2023, ce privește drepturile 
copilului, asigură protecția acestora în toate domeniile legale, inclusiv în cadrul procedurilor civile 
și comerciale. De asemenea, Legea nr. 264/2008 reglementează statutul și activitatea interpreților 
și traducătorilor autorizați în domeniul justiției, asigurând corectitudinea și tran sparența în 
procesul juridic, mai ales în cazurile care implică persoane vorbitori de limbi străine. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Astfel, cadrul legislativ al Republicii Moldova în domeniul asistenței juridice 
internaționale în materie civilă și comercială este bine fundamentat, atât pe baza instrumentelor 
internaționale, cât și a acordurilor bilaterale, dar și a reglementărilor nați onale. Cadrul existent 
permite Republicii Moldova să participe activ la cooperarea juridică internațională, facilitând 
soluționarea disputelor și protejarea drepturilor cetățenilor săi în fața autorităților din alte state. 
24.9.1.2. Cadrul administrativ 
Implementarea cadrului juridic este asigurată în principal de Ministerul Justiției, prin 
subdiviziunea sa specializată, care coordonează activitățile necesare în domeniul cooperării 
judiciare internaționale. Pe lângă Ministerul Justiției, în proces sunt implicate și alte autorități, cum 
ar fi instanțele judecătorești, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Dezvoltării 
Economice și Digitalizării, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Executorilor 
Judecătorești, Uniunea Avocaților, Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, 
precum și Camera Notarială. Instanțele de judecată sunt implicate în procesul de cooperare 
judiciară, având responsabilitatea de a primi și procesa cererile de asistență judiciară. Acestea pot 
formula cereri de asistență judiciară, care sunt ulterior transmise Ministerului Justiției, pentru a fi 
înaintate autorităților competente din alte state, în vederea examinării și, dacă este cazul, executării 
acestora. Agenția Servicii Publice colabo rează îndeaproape cu Ministerul Justiției, furnizând 
informații privind cetățenia persoanelor fizice din Republica Moldova, emiterea actelor de stare 
civilă, precum și înregistrarea persoanelor juridice în Registrul de stat al persoanelor juridice. 
Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Ministerul Justiției, desfășoară activități 
pentru obținerea informațiilor referitoare la recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești, 
atât interne, cât și străine, dar și de emiterea informațiilor privind răpirea sau adopția. În domeniul 
asistenței juridice, notarii, avocații și executorii judecătorești sunt profesioniști independenți care 
oferă sprijin atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, facilitând cooperarea judiciară în materie 
civilă și comercială. Aceștia colaborează strâns cu Ministerul Justiției și sunt implicați în 
coordonarea procedurilor legale internaționale. În prezent, Republica Moldova dispune de 281 de 
notari, 164 de executori judecătorești și 2072 de avocați activi, ca re participă la desfășurarea 
proceselor legale internaționale și naționale în domeniul civil și comercial. 
24.9.2. Planuri de viitor 
24.9.2.1. Planuri legislative  
Având în vedere că Republica Moldova nu este parte la anumite instrumente internaționale 
semnate în cadrul Conferinței de la Haga, se planifică aderarea la convențiile internaționale care 
reglementează dreptul internațional privat, și anume Convenția privi nd obținerea de probe în 
străinătate în materie civilă și comercială, semnată pe 18 martie 1970, și Convenția privind 
recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești străine în materie civilă sau comercială, 
semnată pe 2 iulie 2019. 
În prezent, legislația Republicii Moldova în domeniul asistenței juridice internaționale este 
doar parțial aliniată la normele Uniunii Europene. Acest lucru impune modificări legislative care 
să sprijine implementarea unor reglementări menite să asigure o cooperare mai eficientă în 
domeniul dreptului civil și comercial, atât pe plan național, cât și în relațiile internaționale. Printre 
aceste măsuri se numără reglementarea competenței judiciare, recunoașterea și executarea 
hotărârilor în materie civilă și comercială. Se optează pentru crearea unui cadru juridic coerent 
care să permită aplicarea rapidă și eficientă a hot ărârilor judecătorești emise în străinătate. 
Totodată, autoritățile naționale intenționează să introducă o procedură pentru ordonanța 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

asiguratorie europeană, care va permite indisponibilizarea conturilor bancare pentru recuperarea 
transfrontaliere a datoriilor în materie civilă și comercială. De asemenea, va fi reglementată 
competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie m atrimonială și în domeniul 
răspunderii părintești, inclusiv în cazurile de răpire internațională de copii. În acest sens, vor fi 
implementate măsuri pentru o protecție mai eficientă a drepturilor familiei și copiilor în contextul 
relațiilor transfrontaliere. O altă prioritate vizează reglementarea obligațiilor de întreținere, prin 
stabilirea unui cadru juridic care să asigure recunoașterea și executarea hotărârilor în acest 
domeniu, alături de consolidarea cooperării între instanțele din Republica Moldova și cele din alte 
state. Autoritățile Republicii Moldova planifică să creeze, de asemenea, o procedură europeană de 
somație de plată, care va facilita recuperarea rapidă a datoriilor și va reduce costurile procesuale 
pentru creditorii din țară. La fel, se vo r stabili premisele pentru o procedură europeană pentru 
cererile cu valoare redusă, care va permite soluționarea rapidă a litigiilor de acest tip, reducând 
astfel volumul de muncă al instanțelor și accelerând accesul la justiție. Cooperarea între instanțele 
statelor membre ale Uniunii Europene va fi consolidată, în special în ceea ce privește obținerea de 
probe în materie civilă și comercială, iar autoritățile din Republica Moldova vor adopta măsuri 
care să faciliteze notificarea și comunicarea actelor judiciare și extrajudiciare între statele membre 
ale Uniunii Europene. 
Prin aceste reforme legislative, Republica Moldova urmărește să întărească sistemul său 
de cooperare judiciară internațională și să își alinieze legislația la standardele europene, 
asigurându-se astfel că cetățenii și entitățile economice beneficiază de o justiție rapidă, eficientă 
și echitabilă în contextul transfrontalier. 
24.9.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Pentru a întări mecanismul național și a îmbunătăți capacitatea de răspuns în domeniul 
cooperării judiciare în materie civilă și comercială, Republica Moldova își propune, până în 
decembrie 2026, să obțină statutul de observator în Rețeaua Judiciară Europeană în domeniul civil 
și comercial. Inițiativa va facilita o colaborare mai strânsă între autoritățile judiciare ale statelor 
membre ale Uniunii Europene, promovând schimbul rapid de informații și asistența reciprocă 
pentru litigiile transfrontaliere. De a semenea, se planifică revizuirea sistemului de informații 
existent pentru a optimiza procesul de evidență a cererilor de asistență judiciară reciprocă, 
îmbunătățind gestionarea acestora. 
Un alt obiectiv major pentru următorii ani este crearea Registrului de insolvență, planificat 
pentru implementare până în decembrie 2027, care va contribui la îmbunătățirea procedurilor de 
insolvență, oferind un cadru clar și accesibil pentru gestionarea c azurilor de insolvență și a 
procedurilor conexe. Pentru a sprijini asistența juridică în litigiile transfrontaliere, forțele naționale 
se vor orienta asupra întăririi capacităților Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată 
de Stat. Măsurile descrise sunt orientate spre susținerea integrării calitative a Republicii Moldova 
în sistemul european de cooperare judiciară și spre asigurarea gestionării eficiente a proceselor 
transfrontaliere în domeniul civil și comercial. 
24.9.3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Cooperarea juridică în materie civilă și comercială” sunt necesare mijloace financiare 
estimative de aproximativ 3.178,44 mii lei, urmând a fi acoperită integral din bugetul de stat, iar 
pentru implementarea măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

pentru același domeniu sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 4.652,20 mii 
lei, dintre care suma costurilor de 652,20 mii lei este acoperită din bugetul de stat, iar suma de 
4.000,00 mii lei reprezintă costul neacoperit. 
 
24.10. COOPERAREA JURIDICĂ ÎN MATERIE PENALĂ 
24.10.1. Prezentarea generală a situației  
Cooperarea juridică în domeniul penal al Republicii Moldova reprezintă un element cheie 
în procesul de integrare a țării în structuri internaționale și europene. În contextul globalizării și al 
creșterii fenomenelor de criminalitate transfrontalieră, coope rarea implică un cadru legislativ și 
instituțional bine organizat, menit să sprijine colaborarea cu autoritățile naționale ale altor state 
pentru a combate eficient criminalitatea organizată și transnațională. Republica Moldova a 
înregistrat progrese în al inierea legislației penale la standardele internaționale, prin semnarea și 
implementarea acordurilor bilaterale și multilaterale de specialitate. De asemenea, țara a devenit 
un partener și membru activ în cadrul platformelor și agențiilor internaționale de  profil, precum 
Europol, Eurojust și Interpol, care facilitează coordonarea operațiunilor în domeniul penal, 
schimbul de informații și acumularea de probe în jurisdicții străine.  
În context, Republica Moldova a adoptat și implementat măsuri pentru sprijinirea 
cooperării în domeniul penal, inclusiv prin modificarea și completarea cadrului legal național, 
pentru a se alinia la standardele europene, precum și prin înființarea de subdi viziuni specializate 
care susțin colaborarea. Astfel, cooperarea în domeniul penal depășește simpla asistență judiciară, 
incluzând acțiuni comune în cadrul luptei împotriva criminalității transfrontaliere, terorismului și 
altor infracțiuni grave care afectează securitatea națională și internațională. 
24.10.1.1. Cadrul legislativ 
Republica Moldova este parte la actele internaționale care reglementează asistența 
judiciară în materie penală, având ca scop stabilirea unor reguli comune între state cu jurisdicții 
diferite pentru acumularea probelor în cadrul urmăririlor penale transnaționale. Astfel, țara a aderat 
la Convențiile Organizației Națiunilor Unite 3 și ale Consiliului Europei 4 ce prevăd combaterea 
criminalității organizate și alte forme de criminalitate, incluzând prevederi specifice privind 
cooperarea juridică penală, și anume extrădarea 5, acumularea/ schimbul de probe și activitatea 
 
3 Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate din 2000 și cele 3 protocoale ale sale și 
Convenția ONU împotriva corupției din 2003 
4 Convenția CoE privind combaterea traficului de persoane (Varșovia, 2005), Convenția CoE pentru protecția 
copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (Lanzarote, 2007)  
5 Convenția CoE cu privire la extrădare (Paris,1957) și Protocoalele adiționale I, II și III  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

echipelor comune de investigație 6, transferul și preluarea urmăririlor penale 7, transferul 
persoanelor condamnate8, recunoașterea sentințelor9. 
La nivel național, cooperarea în materie penală este reglementată de Codul de procedură 
penală (capitolul IX) și Legea nr. 371/2006 privind asistența juridică internațională în materie 
penală. Pentru a intensifica lupta împotriva criminalității organizate transfrontaliere prin rețelele 
Uniunii Europene, Republica Moldova a încheiat acorduri de cooperare cu Eurojust și EPPO. Până 
în 2023, cooperarea cu Eurojust se desfășura prin intermediul Punctului de contact, iar din 2023, 
Procuratura Generală a desemnat un procuror de legătură la Eurojust. Actualmente, Republica 
Moldova intenționează să modifice Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, Codul de procedură 
penală nr. 122/2003 și legislația aferentă pentru a reglementa statutul și garanțiile procurorului de 
legătură. Aceste modificări ar permite detașarea procurorului de legătură la Eurojust. Mai mult, 
Procuratura Generală a desemnat două puncte de contact în cadrul Rețelei Judiciare Europene 
(EJN), facilitând executarea cererilor de asistență în cadrul urmăririlor penale. 
În context, se menționează că legislația Republicii Moldova privind cooperarea în materie 
penală este parțial aliniată la acquis-ul Uniunii Europene. Acest lucru se datorează faptului că 
autoritățile Republicii Moldova oferă toate formele de asistență în materie penală prevăzute de 
acquis, însă nu aplică reglementările speciale destinate statelor membre ale Uniunii Europe ne. 
Astfel, nu există cooperare directă între autoritățile judiciare, iar instrumentele precum Ordinul 
European de Arest, Ordinul European de Investigare sau Ordinul European de Confiscare și 
indisponibilizare nu sunt aplicabile. În cadrul normativ existen t, aceste acțiuni procesuale se 
realizează prin cereri de asistență juridică. În ceea ce privește Ordinul European de Arest, care 
corespunde extrădării în cadrul Uniunii Europene, Republica Moldova îl recunoaște ca o decizie 
de plasare în arest, dar nu îl poate utiliza ca o cerere de extrădare, deoarece acesta este aplicabil 
doar statelor membre ale Uniunii Europene. Extrădarea se realizează de către Republica Moldova 
conform Convenției Consiliului Europei privind extrădarea, respectând termenii acesteia pe ntru 
transmiterea și primirea cererilor formale, alături de actele necesare. Situația este similară și în 
cazul Ordinului European de Confiscare. Republica Moldova execută solicitările țărilor străine de 
confiscare a produselor infracțiunii, însă doar urmare a recunoașterii de către instanța de judecată 
națională a hotărârii statului străin de confiscare. 
Echipele comune de investigații sunt create de către autoritățile de urmărire penală din 
Republica Moldova începând cu anul 2012, când instrumentul procesual de referire a fost 
implementat în legislația națională, aliniindu -se la acquis-ul UE pe domeniu, și anume la 
prevederile Deciziei 2002/465/JHA din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă și 
Rezoluția Consiliului din 26.02.2010 privind modelul de acord ECI. În ceea ce privește 
recunoașterea hotărârilor penale privative și nepri vative de libertate, la moment se respectă 
procedura prevăzută de Convenția Consiliului Europei privind valoarea internațională a hotărârilor 
 
6 Convenția CoE privind asistența juridică în materie penală (Strasbourg,1959) și Protocoalele adiționale I și II; 
Convenția CoE privind criminalitatea informatică (Budapesta, 2001), Convenția CoE privind spălarea, descoperirea, 
sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii (Strasbourg,1990), Convenția CoE privind spălarea, descoperirea, 
sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (Varșovia, 2005)  
7 Convenția CoE privind transferul urmăririi penale (Strasbourg, 1972) 
8 Convenția CoE privind transferul persoanelor condamnate (Strasbourg, 1983)  
9 Convenția CoE privind valoarea internațională a hotărârilor represive (Haga, 1970), Convenția CoE privind 
supravegherea infractorilor condamnați condiționat sau liberați condiționat (Strasbourg, 1964)  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

represive, iar recunoașterea reciprocă a acestora va deveni posibilă odată cu alinierea la acquis -ul 
european și aderarea la Uniunea Europeană. În cadrul cooperării cu EPPO și OLAF, până la 
momentul aderării la Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să continue să mențină o 
cooperare activă în temeiul Acordurilor de cooperare încheiate cu aceste entități și să își adapteze 
legislația la acquis-ul relevant. 
24.10.1.2. Cadrul administrativ 
În Republica Moldova, autoritățile centrale responsabile pentru cooperarea juridică în 
materie penală sunt Ministerul Justiției, care gestionează cererile de asistență formulate în faza 
judiciară și post -condamnare, și Procuratura Generală, pentru cererile  de asistență formulate în 
faza pre -judiciară. În ceea ce privește autoritățile judiciare implicate în procesul de asistență 
internațională juridică penală, pentru faza pre -judiciară acestea includ Procuratura Generală, 
Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național Anticorupție, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul 
Vamal. În faza judiciară, sunt implicate instanțele de judecată, Curțile de Apel și Curtea Supremă 
de Justiție. 
În cadrul Ministerului Justiției, responsabilitatea în domeniul cooperării juridice 
internaționale este atribuită Direcției Cooperare Juridică Internațională. Activitatea Direcției este 
dispusă unei echipe formată din 6 funcționari publici, dintre care 1 ocupă funcția de șef al direcției. 
Grupul creat gestionează cererile de asistență internațională în materie penală și în promovarea 
cooperării între autoritățile din Republica Moldova și instituțiile internaționale relevante. 
Totodată, în cadrul Procuraturii Generale, competențele în domeniul cooperării juridice 
internaționale sunt gestionate de Secția Asistență Juridică și Cooperare Internațională. Această 
secție este formată dintr-o echipă mai extinsă, care include 9 procurori, dintre care 1 este procuror-
șef și 8 sunt procurori care se ocupă direct de cazurile de asistență juridică internațională. De 
asemenea, secția beneficiază de suportul a 2 consultanți și 1 specialist principal (funcționar public), 
care completează echipa  de lucru, asigurându -se că procesul de cooperare internațională se 
desfășoară într-un mod eficient și bine coordonat. Astfel, structura acestei subdiviziuni reflectă 
importanța acordată cooperării internaționale în cadrul activităților procuraturii, având  o echipă 
bine pregătită și dedicată gestionării acestui domeniu complex. 
24.10.2. Planuri de viitor 
24.10.2.1. Planuri legislative 
În prezent, legislația Republicii Moldova este  parțial aliniată cu acquis -ul Uniunii 
Europene în domeniul cooperării judiciare în materie penală. Pentru a asigura o aliniere completă 
a legislației naționale la standardele europene, se planifică implementarea unui set de măsuri 
coerent. În scopul atingerii obiectivului propus, se planifică adaptarea legislației pentru a permite 
delegarea unui procuro r de legătură al Republicii Moldova la Eurojust. De asemenea, va fi 
necesară revizuirea legislației pentru a sprijini activitatea în cadrul Parchetului European (EPPO), 
inclusiv prin stabilirea competențelor și a modalităților de delegare a procurorului european. 
Totodată, urmează alinierea legislației pentru a facilita cooperarea directă cu autoritățile judiciare 
ale Uniunii Europene în domeniul asistenței juridice în materie penală. Modificările vor include și 
reglementarea utilizării instrumentelor precum Ordinul European de Arest, Ordinul European de 
Investigare, Ordinul European de indisponibilizare și confiscare. Se va proceda la ajustarea 
legislației pentru a asigura rec unoașterea reciprocă a deciziilor judecătorești în cadrul Uniunii 
Europene, fără necesitatea parcurgerii procedurii de recunoaștere prin instanțele naționale. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

24.10.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Până în decembrie 2026, Republica Moldova își propune implementarea platformelor 
electronice pentru autoritățile centrale naționale, destinate gestionării cererilor de asistență juridică 
penală internațională. De asemenea, vor fi organizate programe de formare profesională pentru 
procurori, judecători și alte autorități/instituții implicate în procesul de urmărire penală, cu focus 
pe competențele Parchetului European (EPPO) și ale Oficiului European de Luptă Ant ifraudă 
(OLAF), inclusiv pe înțelegerea mecanismelor de activitate și a modului de cooperare în 
investigațiile privind fraudele ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Până la 
sfârșitul lunii decembrie 2027, se preconizează continuarea și consolidarea cooperării judiciare în 
domeniul penal cu agențiile de drept ale Uniunii Europene, precum EPPO, OLAF, Eurojust și 
Europol, cu scopul de a întări mecanismul național și de a îmbunătăți pregătirea și capacitatea de 
reacție a instituțiilor în cadrul cooperării judiciare internaționale. Totodată, numirea unui procuror 
de legătură la Eurojust va contribui la consolidarea mecanismului juridic național și la o colaborare 
mai eficientă cu agențiile specializate ale Uniunii Europene în investigarea infr acțiunilor 
transfrontaliere. 
24.10.3Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării măsurilor cu referire la cadrul legislativ (Anexa A) pentru 
domeniul „Cooperarea juridică în materie penală” sunt necesare mijloace financiare estimative 
de aproximativ 3.024,86 mii lei, urmând a fi acoperită integral din bugetul de stat, iar pentru 
implementarea măsurilor cu referire la consolidarea capacităților administrative (Anexa B) pentru 
același domeniu s unt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 8.924,29 mii lei, 
dintre care suma costurilor de 2.191,99 mii lei este acoperită din bugetul de stat, suma costurilor 
de 644,30 mii lei urmează a fi acoperită din asistență externă, iar suma de 6.0 88,00 mii lei 
reprezintă costul neacoperit. 
 
24.11. MĂSURI ADOPTATE PENTRU COMBATEREA CORUPȚIEI ÎN DOMENIUL 
JUSTIȚIEI ȘI AFACERILOR INTERNE 
 
24.11.1. Prezentarea generală a situației  
Corupția este recunoscută drept o problemă contemporană majoră, care subminează 
dezvoltarea socială, afectează statul de drept, perpetuează inegalitatea și sporește neîncrederea în 
instituțiile statului. În pofida creșterii, în ultimele 3 decenii, a numărului de politici de prevenire și 
combatere a corupției, problema dată rămâne notorie și dificil de măsurat, iar impactul acestor 
politici – greu de evaluat. Fenomenul corupției rămâne prezent în Republica Moldova, 
reprezentând o amenințare pentru democrație, echitatea socială și justiția independentă. Mai mult 
ca atât, fenomenul corupției afectează perspectivele Republicii Moldova de aderare la Uniunea 
Europeană, de promovare a obiectivelor sale de politică externă și de menținere a unei bune 
imagini în fața  partenerilor de dezvoltare. Astfel, aria tot mai largă, complexitatea și continua 
diversificare a formelor de manifestare a corupției impun, la nivel național, necesitatea identificării 
unei viziuni strategice complexe de intervenție în scopul diminuării incidentelor de corupție, 
precum și a efectelor acestora. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Analiza evoluției fenomenului de corupție, într-un context ca cel din Republica Moldova, 
este un exercițiu complex, având în vedere percepția cvasigenerală asupra corupției care există 
într-o mare parte a vieții sociale și a economiei, cât și lipsa unor date dezagregate. Cu toate acestea, 
statisticile disponibile oferă o viziune generală asupra fenomenului și evidențiază tendințele și 
domeniile în care sunt necesare intervenții. Indicele de percepție a corupției (IPC) reflectă nivelul 
corupției din sectorul public, perceput de către experți și oameni de afaceri, fiind calculat la o scară 
de la 0 (corupție totală) până la 100 (lipsă totală de corupție). În ianuarie 2023, Transparency 
International a lansat IPC pentru anul 2022, Republica Moldova înregistrând un scor de 39 de 
puncte, care o plasează pe locul 91 din 180 de țări incluse în clasament (pentru comparație – în 
anul 2021, scorul IPC a fost de 36 de puncte, Moldova fiind plasată pe locul 105 din 180 de țări). 
Indicele de percepție a corupției pentru an ul 2022 publicat de Transparency International 
demonstrează că 131 de state din cele 180 analizate nu au înregistrat progrese semnificative în 
combaterea corupției pe parcursul ultimilor 10 ani, iar Republica Moldova nu este o excepție. Cu 
toate acestea, d atele prezentate reflectă abordarea şi evoluția pozitivă pentru statul nostru la 
capitolul percepția corupției, ceea ce demonstrează că eforturile depuse de către entitățile publice 
naționale în domeniul prevenirii şi combaterii corupției au un impact pozi tiv şi necesită a fi 
continuate. Indicele integrității publice (Index of Public Integrity sau IPI) publicat în anul 2021 de 
Centrul European de Cercetare pentru Anticorupție și Construirea Statului (ERCAS) evaluează 
capacitatea unei societăți de a controla corupția şi de a se asigura că resursele publice sunt cheltuite 
fără practici corupte. În anul 2021, Republica Moldova a avut un scor al IPI de 6,28/10, la nivel 
mondial acesta fiind de 60/114, iar la nivel regional – un scor general de 8/12.  
Potrivit Barometrului Opiniei Publice realizat de Institutul de Politici Publice, corupția 
continuă să provoace îngrijorare în rândul cetățenilor. Ponderea cetățenilor ce manifestă îngrijorări 
a constituit 6,4% în anul 2023, indice care a scăzut cu aproxim ativ 2,2% comparativ cu 2019. În 
ceea ce privește încrederea în organele de drept din Republica Moldova, datele Barometrului 
Opiniei Publice indică o stagnare în privința celor trei instituții analizate (Centrul Național 
Anticorupție, Procuratura Generală și instanțele de judecată) și relevă faptul că cetățenii Republicii 
Moldova au o încredere mai mare în Centrul Național Anticorupție (4,6% în 2021 și 4,2% în 2023), 
comparativ cu celelalte instituții examinate. 
24.11.1.1. Cadrul legislativ 
Integrarea europeană reprezintă un obiectiv fundamental atât al politicii interne, cât și 
externe a Republicii Moldova, fiind o prioritate pentru Guvern, în special în ceea ce privește 
implementarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției. Conform articolului 4 lit. e) din 
titlul II „Dialogul politic și reformele, cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate” al 
Acordului de Asociere, se prevede necesitatea implementării unor reforme interne semnificative, 
inclusiv prin „asigurarea efic ienței în lupta împotriva corupției, în special pentru îmbunătățirea 
cooperării internaționale în combaterea acesteia și pentru o aplicare eficientă a instrumentelor 
juridice internaționale relevante, precum Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriv a 
corupției din 2003”. Prevenirea corupției și promovarea integrității în sectorul public și justiție 
sunt priorități naționale și condiționalități pentru Republica Moldova față de partenerii de 
dezvoltare. Aceste obiective sunt reflectate în documente str ategice naționale, care asigură 
îndeplinirea angajamentelor asumate de țară. Prin Hotărârea Parlamentului nr. 442/2023, a fost 
aprobat Programul național de integritate și anticorupție pentru perioada 2024 –2028 și Planul de 
Acțiuni pentru implementarea ace stuia. Conform acestei hotărâri, entitățile publice sunt obligate 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

să adopte măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor programului și implementarea planului 
de acțiuni. Programul este în concordanță cu prioritățile stabilite prin Convenția Organizației 
Națiunilor Unite împotriva Corupției (adoptată la New York pe 3 1 octombrie 2003, semnată de 
Republica Moldova pe 28 septembrie 2004 și ratificată prin Legea nr. 158/2007), care impune 
statelor semnatare să dezvolte și să implementeze politici anticorupție eficiente și coordonate. De 
asemenea, programul se aliniază cu prioritățile din Agenda de Asociere dintre Republica Moldova 
și Uniunea Europeană pentru perioada 2022 –2027, precum și cu alte instrumente și acte juridice 
internaționale, contribuind astfel la consolidarea legislației naționale în domeniul anticorupției. 
Mai mult, Programul se bazează pe angajamentele prevăzute în Strategia Națională de Dezvoltare 
„Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr. 315/2022, și include obiectivele Agendei 
pentru Dezvoltare Durabilă Moldova – 2030, asigurând alinierea cu Obie ctivele de Dezvoltare 
Durabilă (ODD).  
24.11.3.Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În vederea implementării acțiunilor aferente capitolului „Măsuri anticorupție” (Anexa B) 
sunt necesare mijloace financiare estimative de aproximativ 3.728,00 mii lei, dintre care suma 
costurilor de 2.390,00 mii lei este acoperită din bugetul de stat, iar suma de 1.338,00 mii lei 
reprezintă costul neacoperit.