Partea narativă Capitolul 23

SHA-256: f03144064fde3164acb92546e8e2e28d302bdc1e3b16088b9a93eb152db96bc4

Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10

Manifestul tuturor documentelor

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

CAPITOLUL 23: SISTEM JUDICIAR ȘI DREPTURI FUNDAMENTALE 
Introducere  
Conform Raportului Comisiei Europene din 2025, Republica Moldova are un anumit nivel 
de pregătire și a înregistrat unele progrese în domeniul sistemului judiciar, lupta împotriva 
corupției și în domeniul drepturilor fundamentale. 
Valorile fondatoare ale UE includ statul de drept și respectarea drepturilor omului. Un 
sistem judiciar eficace (independent, de calitate și eficient) și o luptă eficientă împotriva corupției 
sunt de o importanță capitală, la fel ca și respectarea drepturilor fundamentale. Toate aceste aspecte 
sunt vizate de capitolul 23 „Sistemul judiciar și drepturi fundamentale”. 
Capitolul 23 „Sistemul judiciar și drepturi fundamentale”,  este orientat pe 3 mari 
dimensiuni: 
- Justiția; 
- Combaterea corupției; 
- Drepturile fundamentale. 
 
Potrivit mecanismului de coordonare a procesului  de aderare a Republicii Moldova la 
Uniunea Europeană (HG nr.180/2024) Ministerul Justiției este responsabil de coordonarea 
capitolului 23, fiind constituit similar celorlalte capitole de negocieri și un grup de lucru . În 
componența grupului de lucru pe capitolul 23 sunt reprezentanți a circa 32 de autorități publice, 
precum și reprezentanți ai societății civile. 
Având în vedere că subcapitolele menționate mai sus sunt complexe ca dimensiune, în 
componența grupurilor de lucru sunt reprezentanți ai sistemului judecătoresc, sistemului 
procuraturii, ministerelor, autorităților de protecție a drepturilor omului, etc. 
Acesta este unul din cele mai complexe capitole din cadrul de negociere și se află în centrul 
procesului de extindere al UE, încadrând cele mai importante eforturi de reformă ale țărilor 
candidate în domeniul statului de drept . Dinamica și durata procesului de negociere în acest 
domeniu afectează în mod direct progresul în alte aspecte ale negocierilor cu UE. Prin urmare, 
importanța acestui capitol este dublă: nu doar că reprezintă o condiție necesară pentru aderare, dar 
și o garanție a unei democrații durabile și a unei dezvoltări armonioase pe termen lung. 
În cadrul acestui capitol, Republica Moldova trebuie să demonstreze progres semnificativ 
în reforma sistemului judiciar. Aceste reforme sunt esențiale pentru a asigura eficiența, 
transparența și independența judecătorilor și procurorilor, având impact dire ct asupra încrederii 
cetățenilor în instituțiile statului. 
De asemenea, și lupta împotriva corupției este un subiect major al acestui capitol. UE 
impune standarde ridicate în privința prevenirii și combaterii corupției, incluzând transparența în 
administrație și justiție, fortificarea capacităților instituțiilor c u competențe de prevenire și 
combatere a acestui fenomen și crearea unui mediu favorabil bunei guvernanțe. 
La fel, Uniunea Europeană este construită pe un set de valori fundamentale, printre care 
respectul pentru drepturile omului și democrație. Prin implementarea și respectarea drepturilor 
fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, drepturile copilului, p rotecția împotriva 
discriminării, egalitatea de gen, libertatea de asociere și întrunire, se va asigura că cetățenii 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Republicii Moldova se bucură de aceleași drepturi și libertăți ca și cei din statele membre UE. 
Acest lucru este crucial, deoarece protecția drepturilor fundamentale reprezintă nu doar un criteriu 
de aderare, dar și un angajament continuu în cadrul UE. 
Republica Moldova este pe deplin angajată să realizeze schimbări substanțiale și 
fundamentale în sistemul judiciar, sistemul anticorupție și cadrul de protecție a drepturilor 
fundamentale, atât la nivel normativ cât și la nivel instituțional și de implementare.  
Pentru atingerea acestor obiective, Republica Moldova urmează să transpună și să se 
alinieze la acquis-ul UE până la etapa de aderare.  
Implicarea și angajamentul autorităților în realizarea obiectivelor acestui capitol se 
divizează după cum urmează: 
1) Justiția - Ministerul Justiției; Curtea Constituțională; Consiliul Superior al Magistraturii; 
Curtea Supremă de Justiție; Consiliul Superior al Procurorilor; Procuratura Generală; 
Institutul Național al Justiției; organele profesionale ale profesiilor juridice con exe justiției; 
Ministerul Educației și Cercetării. 
2) Combaterea Corupției  - Ministerul Justiției; Procuratura Generală; Centrul Național 
Anticorupție; Autoritatea Națională de Integritate; Comisia Electorală Centrală; instanțele de 
judecată. 
3) Drepturile fundamentale - Ministerul Justiției; Agentul Guvernamental; organele 
procuraturii; instanțele judecătorești; Institutul Național al Justiției; Ministerul Afacerilor 
Interne; Ministerul Muncii și Protecției Sociale; Ministerul Educației și Cercetării; Ministerul 
Culturii; Ministerul Afacerilor Externe; Oficiul Avocatului Poporului; Consiliul Egalității; 
Agenția Relații Interetnice; Consiliul Audiovizualului; Consiliul Național pentru Asistența 
Juridică Garantată de Stat; Centrul pentru Protecția D atelor cu Caracter Personal; Agenția 
Națională de Prevenire și Combatere a Violenței Împotriva Femeilor  și a Violenței în familie; 
Comisia Electorală Centrală; Agenția Servicii Publice; Agenția Geodezie, Cartografie și 
Cadastru 
 
Această listă cu repartizarea per autorități este una indicativă și nu limitativă. 
 
Tabelul 1. Nivelul de transpunere a actelor UE  
pentru Capitolul 23 (nr. Celex) 
 
32000L0043 32016L0343 32013L0048 32003F0568 32008L0052 32011L0099 32006D0337 
32004L0113 32016L0800 32023L2843 32024L1226 32024L1069 32008F0913 32004L0080 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

32016D2295 32016L1919 32013R0606 32014R0939 32003D0335 32002D0494 32019R1157 
32016R0679 32012L0029 32016L0680 32021D0914 32021H1534 32018L1808 32024R1083 
32019L1937 32011L0093 32024L1499 32024L1500 52021DC0615 32019L0997 32021H0319(01
) 
32012L0013 32010L0013 32024L1385 32016R1191 32021H1534 32022H0758 52020DC0620 
32010L0064 32019L0882 32015L0637 22011A0722(02) Link Link 31994L0080 
31993L0109 32000L0043 link 32022R0850 32023R2844   
verde - (transpus total), galben (transpus parțial), alb (netranspus) 
 
23.1 JUSTIȚIA 
23.1.1. Aspecte generale privind justiția, calitatea și eficiența sistemului judecătoresc și 
sistemului procuraturii 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
 
Reforma justiției constituie elementele cheie în parcursul de integrare europeană a 
Republicii Moldova iar modul în care este înfăptuită justiția influențează direct coordonatele 
fundamentale de funcționare ale societății, precum securitatea juridică și de zvoltarea economică. 
Un sistem al justiției funcțional garantează faptul că cetățenii și mediul de afaceri pot beneficia pe 
deplin de drepturile lor, consolidează încrederea reciprocă și contribuie la crearea unui mediu 
investițional favorabil. 
Foaia de parcurs în sectorul justiției în prezent o constituie Strategia privind asigurarea 
independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022 -2025 prin care au fost setate trei 
direcții strategice de intervenție, care vizează: (1) Independența, responsabilitatea și integritatea 
actorilor din sectorul justiției ; (2) Accesul la justiție și calitatea actului de justiția; (3) 
Administrarea eficientă și modernă a sectorului justiției. 
Acest document cuprinde o abordare strategică și sistemică a obiectivelor aferente 
problemelor existente, cu stabilirea instrumentelor de soluționare și a impactului așteptat. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Obiectivul general al Strategiei fiind asigurarea unui sector al justiției accesibil, transparent, 
eficient și responsabil. 
De la acordarea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE Republica Moldova și-a 
intensificat și mai mult efortul și angajamentul de a construi un sector al justiției independent, 
responsabil, profesionist și integru. Totodată, în scopul asigurări i respectării standardelor 
internaționale în materie judiciară cele mai importante proiecte din sector au fost expertizate de 
către Comisia de la Veneția. 
S-a avansat cu reforme sistemice pe mai multe paliere și aici în primul rând sunt de 
menționat modificările constituționale privind sistemul judecătoresc care au avut drept obiectiv 
fortificarea constituțională a principiului independenței judecătorilor, a sigurării stabilității 
mandatului acestora, excluderii factorilor politici care influențează cariera acestora, dar și 
modificarea componenței Consiliului Superior al Magistraturii.  
În scopul creării unui cadru normativ clar și coerent pentru funcționarea Curții 
Constituționale, a fost adoptată o nouă lege cu privire la Curtea Constituțională (Legea nr.74/2025) 
care a fost aliniată și la recomandările Comisiei de la Veneția adoptate î n cadrul celei de-a 142-a 
sesiune plenară din data de 14 martie 2025. 
Pentru realizarea dezideratului de asigurare a unui sector al justiției integru și lipsit de 
factori coruptibili a fost adoptată Legea nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării 
candidaților la funcțiile administrative din organele de autoadministrare ale judecătorilor și 
procurorilor (pre-vetting).  
Evaluare externă a judecătorilor și procurorilor constituie obiectivul major asumat de către 
Republica Moldova în contextul imperativului de a asigura un sector al justiției cu actori integri și 
responsabili. Astfel, ce-a de-a doua și a treia etapă a acestui exercițiu (full-vetting) este în derulare 
fiind evaluați judecătorii din cadrul curților de apel și fiind în derulare evaluarea 
președinților/vicepreședinților judecătoriilor, procurorilor din cadrul procuraturilor specializate, 
procurorilor șefi din ca drul Procuraturii Generale și procurorii șefi și adjuncții procuraturilor 
teritoriale. 
În partea ce ține de fortificarea mecanismelor de integritate a judecătorilor și procurorilor, 
prin Legea nr.288/2022 a fost modificată Legea nr. 152/2006 privind Institutul Național al Justiției 
fiind instituit un mecanism de verificare a averii și integrității candidaților la etapa admiterii la 
Institutul Național al Justiției.  
A fost adoptată o nouă Lege cu privire la Curtea Supremă de Justiției ( Legea nr. 64 din 
30.03.2023). Principalele modificări cu impact major ale legii sunt: micșorarea numărului de 
judecători în CSJ de la 33 la 20; modificarea componenței CSJ, prin asigurarea accesului la 
funcțiile de judecător CSJ pentru reprezentanții altor profesii juridice, precum a vocați, procurori, 
profesori universitari din domeniul dreptului; revizuirea competențelor CSJ, cu accentuarea rolului 
de bază al acesteia de unificare a practicii. În scopul asigurării formării noii componențe a instanței 
supreme din persoane integre și profesioniste, a fost adoptată Legea nr.65 din 30.03.2023 privind 
evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de 
Justiție (candidații la funcția de judecător CSJ au trecut exercițiul de vetting). Totodată, prin Legea 
nr.246 din 31.07.2023 în legislația procesuală (civilă, penală, administrativă) au fost revizuite 
temeiurile de recurs pentru a se asigura examinarea în exclusivitate a aspectelor de drept, în acord 
cu obiectivul reformei CSJ. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Prin măsuri de ordin legislativ a fost eficientizat și mecanismul de selecție și evaluare  a 
judecătorilor și procurorilor dar și cel privind atragerea la răspundere disciplinară. 
În vederea revizuirii unor circumscripții între instanțele existente din perspectiva 
corespondenței acestora cu nevoile sistemului judiciar dar și cu nevoile cetățenilor, prin Legea nr. 
135 din 13.06.2024  a fost modificată Legea nr. 76/2016 privind reorganizarea instanțelor 
judecătorești.  În conformitate cu această lege, numărul judecătoriilor au fost reduse de la 15 la 14, 
fiind modificate și unele circumscripții teritoriale. De asemenea, au fost reorganizate și redenumite 
curțile de apel, în: Curtea de A pel Centru, Curtea de Apel Nord și Curtea de Apel Sud, cea din 
urmă având două sedii (mun. Cahul și mun. Comrat). 
Prin Ordinul Procurorului General nr.12/3 din 24.01.2025 a fost reorganizat ă și harta 
procuraturilor. Astfel, numărul procuraturilor s-a redus de la 36 la 14, prin comasări, cu păstrarea 
oficiilor secundare în raioane. 
 
Cadrul administrativ 
Urmare a modificărilor operate în Constituție prin Legea nr.120/2021 dar și a exercițiului 
de pre-vetting a fost desemnată o nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii. De 
asemenea, a fost desemnată și o nouă componență a Consiliului Superior al Procurorilor, precum 
și a fost numit un nou Procuror General. 
Au fost formate noile colegii specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii și 
Consiliului Superior al Procurorilor, urmând să fie asigurată numirea tuturor membrilor. 
În anul 2024 și 2025, urmare a detașării temporare a unor judecători la Curtea Supremă de 
Justiție de către Consiliul Superior al Magistraturii, dar și numirii în funcție a 8 judecători urmare 
a exercițiului de vetting, s-a asigurat activitatea jurisdicțională a Curții în baza noului cadru legal. 
Curtea Supremă de Justiție a demarat uniformizarea practicii judiciare pe mai multe categorii de 
cauze, în special penale precum și asigură elaborarea fișelor tematice. 
Politicile în sectorul justiției sunt elaborate și promovate de către Ministerul Justiției, 
subdiviziunea responsabilă fiind Direcția elaborare acte normative care are un efectiv de 19 unități, 
fiind ocupate 12 funcții. 
Pe segmentul digitalizării justiției a fost extins sistemul informațional e-Dosar Judiciar la 
nivelul  tuturor judecătoriilor și curților de apel.  SI e -Dosar Judiciar poate fi accesat de 1971 
potențiali utilizatori. Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr.748/2024  s-a aprobat crearea 
Agenției pentru Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, ca urmare a comasării prin 
fuzionare a Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești și Agenției Resurse 
Informaționale Juridice. Înființarea agenției a fost esențială pentru a avansa în dezvoltarea 
conceptului de e -justiție centrat pe nevoile cet ățeanului. Pentru noua Agenție a fost alocat un 
număr de 63 de unități de personal.  
Planuri de viitor 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

În scopul asigurării unei solide premise privind garantarea unei justiții de calitate 
consolidarea capacităților instituțiilor din sectorul justiției constituie o prioritate majoră. Astfel, în 
următoarea perioadă medie de timp măsurile vor fi orientate spr e completarea tuturor pozițiilor 
vacante în cadrul colegiilor Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al 
Procurorilor; numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție urmare a exercițiului de vetting; 
precum și evaluarea externă ( vetting) a președinților/vicepreședinților judecătoriilor și a 
procurorilor din cadrul Procuraturilor specializate, a procurorilor șefi ai subdiviziunilor din cadrul 
Procuraturii Generale, precum și a procurorilor șefi și adjuncților acestora din cadrul procuraturilor 
teritoriale. 
Digitalizarea justiției în scopul asigurării transparenței acesteia dar și minimizării costurilor 
și a timpului implică în continuarea întreprinderea măsurilor orientate spre implementarea 
sistemului e-Dosar Judiciar, a sistemului de videoconferință, precu m și a altor soluții digitale în 
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Curții Supreme 
de Justiție și Curții Constituționale. 
Măsuri complexe și orientate pe termen mediu și lung vizează și avansarea în procesul de 
implementare a hărții judiciare și hărții procuraturilor. 
23.1.2. Instruirea juridică a judecătorilor și procurorilor 
 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Calitatea și eficiența justiției depind în mare măsură și de sistemele de recrutare a viitorilor 
profesioniști, dar și de formarea inițială și continuă a acestora. Formarea inițială a candidaților la 
funcții de judecător și procuror, dar și asigurarea inst ruirii continue este sarcina principală a 
Institutului Național al Justiției. Procesul de modernizare a formării inițiale a reprezentat în 
principal introducerea simulărilor de procese în programul de formare profesională și a înregistrat 
progrese incontes tabile. De asemenea, o pondere importantă are și obiectivul de formare a 
abilităților non judiciare, așa cum ar fi utilizarea sistemelor informaționale judiciare, dezvoltarea 
abilităților în domeniul managementului etc. 
Beneficiarii Institutului Național al Justiției sunt și a grefierii, asistenții judiciari, şefii 
secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consultanţii procurorului,  consilierii de probaţiune,  
avocații care acordă asistență juridică garantată de stat, p recum şi alte persoane care activează în 
sectorul justiţiei, în cazurile prevăzute de legislaţie. 
Cadrul de reglementare în materie de organizare a procesului de instruire a judecătorilor, 
procurorilor dar și a altor actori din justiție este Legea nr.152/2006 cu privire la Institutul național 
al Justiției. Prin Legea nr. 2/2024 și Legea nr.226/2024 au fost aduse modificări importante Legii 
nr. 152/2006 privind Institutul Național al Justiției. Acestea vizează: modul de desemnare a 
directorului Institutului și condițiile pe care acesta trebuie să le îndeplinească; stabilirea criteriilor 
de evaluare a activității directorului; organizarea examenelor de admitere și de absolvire, precum 
și modul de constituire a comisiilor de admitere și de absolvire; organizarea stagiilor; a fost 
introdus pragul minim de eligibilitate a candidaților, stagiarii institutului au fost incluși în lista 
persoanelor asigurate medical, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat etc.  
Cadrul administrativ 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Institutul Național al Justiției (INJ) a fost inaugurat la 9 noiembrie 2007. Potrivit Legii 
privind Institutul Național al Justiției, acesta este o instituție publică și dispune de patrimoniu 
propriu, autonomie administrativă, științifică și didactică. Org anele de conducere ale Institutului 
sunt Consiliul şi directorul. 
Personalul Institutului este constituit din formatori, personalul administrativ şi personalul 
auxiliar. În anul 2024 numărul total de personal constituia 315 persoane. Formatorii Institutului 
sunt selectați pe bază de concurs, conform unei proceduri transp arente stabilite de Consiliu, și se 
includ în rețeaua de formatori a Institutului. Formatorii sunt selectați din cei mai buni profesionişti 
din rândul judecătorilor, procurorilor, cadrelor didactice din învățământul juridic superior, al 
experților internaționali, precum şi al altor specialişti care activează în domenii ce fac obiect al 
cursurilor de formare iniţială și de formare continuă organizate de Institut. 
Planuri de viitor 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Pe segmentul instruirii inițiale și continue a actorilor din sectorul justiției Institutul 
Național al Justiției are ca obiectiv alinierea cadrului său de formare judiciară la standardele UE, 
valorificând recomandările TAIEX și consolidând parteneriatele c u instituțiile europene de 
formare judiciară.  
Implementarea noilor module de formare privind dreptul Uniunii Europene în cadrul 
Institutului Național al Justiției constituie o prioritate primară necesară oferirii unei perspective 
teoretice, cât și practice pentru judecători și procurori privind struct ura instituțiilor UE, procesul 
decizional la nivel UE, valorile UE și impactul acestora asupra procesului de aderare a Republicii 
Moldova. De asemenea, urmează a fi aprobat și un Planul de dezvoltare strategică al Institutului 
Național al Justiție 
INJ este dedicat adoptării unor metodologii și conținuturi avansate în domenii esențiale 
pentru asigurarea integrității și a profesionalismului sistemului judiciar – etica judiciară, 
raționamentul juridic, lupta împotriva corupției etc. 
23.1.3. Educația juridică 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Codul Educației al Republicii Moldova stabilește formarea competențelor sociale și civice 
pentru toate nivelurile de învățământ. 
Oferta actuală a Curriculumului național pentru învățământul general, include discipline 
școlare obligatorii precum Educație pentru societate și Dezvoltare personală, și disciplinele 
opționale precum Educație pentru socializare juridică, Educație pentru me dia, STEAM în 
Criminalistică, Educație pentru drepturile omului. 
Pentru a asigura nivelul corespunzător de competențe și rezultate ale învățării, în 
corespundere cu Directiva UE privind recunoașterea profesională, în 2022 au fost aprobate 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

standarde de calificare pentru toate nivelurile de învățământ superior. Toate programele au fost 
acreditate. 
Cadrul administrativ 
Educația juridică se desfășoară în Învățământul Profesional Tehnic la două specialități: 
Jurisprudență și Securitatea Frontierei, la licență la două programe: Drept și Criminologie și Științe 
Penale, la peste 50 de programe de master și în cadrul a 4 specialități științifice doctorale, inclusiv 
Drept European și Internațional. 
Pentru a dota absolvenții, profesorii și profesioniștii cu cunoștințe cuprinzătoare ale 
dreptului UE și pentru a sprijini integrarea juridică și economică în Uniunea Europeană a 
Republicii Moldova, se acordă o atenție deosebită diversificării cursurilor de  Drept european în 
cadrul programelor de licență și master. Module dedicate integrității profesionale au fost incluse 
în cursul de Etică profesională. Au fost dezvoltate și implementate în programele de master diverse 
module cu privire la anticorupție. 
În Republica Moldova numărul de cadre didactice din Învățământul Superior, specializați 
în dreptul UE este mic. Se constată lipsa de formare continuă în domeniul Dreptului UE pentru 
diferite categorii de personal, inclusiv profesori de la facultățile de Drept. 
Având ca scop investigarea și evaluarea nivelului de integritate, percepția asupra corupției 
și factorii asociați, în anul 2024 a fost realizat un Studiu privind nivelul de integritate în 
universitățile din Republica Moldova. Una dintre concluzii a fost le gată de plagiatul diplomelor 
de absolvire, ceea ce reprezintă un impediment pentru asigurarea calității examenelor de calificare. 
Planuri de viitor 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Pentru a spori calitatea educației juridice și a crește eficacitatea educației și cercetării în 
domeniul dreptului UE va fi efectuată o analiză cuprinzătoare a capitalului uman specializat în 
dreptul UE cu elaborarea propunerilor pentru actualizarea programelor de studii. De asemenea vor 
fi elaborate standarde ocupaționale și de calificare pentru învățământul profesional tehnic în 
domeniul dreptului. 
O măsură de ordin operațional este și sporirea utilizării software-urilor de antiplagiat pentru 
a garanta asigurarea calității examenelor de absolvire a universității. 
23.1.4. Alte instituții din sectorul justiției 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Dreptul la apărare și dreptul la executarea hotărârilor judecătorești au un fundament 
constituțional, fiind consfințite în art. 26 și art. 120 din Constituție. Profesiile juridice care asigură 
realizarea în practică a acestor drepturi fundamentale sunt avo cații și, respectiv, executorii 
judecătorești. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Profesia de avocat este reglementată de Legea cu privire la avocatură, iar cea de executor 
judecătoresc de Legea cu privire la executorii judecătorești . Activitățile ambelor profesii sunt 
guvernate și de alte acte normative, cum ar fi Codul de procedură penală, Codul de procedură 
civilă, Codul de executare , precum și reglementările secundare, cum ar fi statutele profesiilor și 
codurile de etică. 
Conform legii , profesia de avocat și cea de executor judecătoresc sunt libere și 
independente, cu organizare și funcționare autonomă. Ultimele modificări legislative au fost 
orientate în special în partea ce ține de asigurarea independenței, responsabilizare și îmbunătățire 
a calității serviciilor acordate. 
Astfel, au fost fortificate garanțiile de protecție a avocaților și de excludere a imixtiunii, și 
anume s-a stabilit că avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără 
acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, c u excepția cazului în care este suspectat de 
săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau a unei infracțiuni flagrante. La efectuarea percheziției 
la sediul profesional al avocatului în alte cazuri decât infracțiunile flagrante, avocatul este în drept 
să solicite prezența decanului baroului sau a unui avocat desemnat de acesta. În acest caz, acțiunea 
procesuală se întrerupe, dar nu mai mult decât pentru 2 ore. Adițional, prin Legea nr. 13/2022 au 
fost aduse mai multe modificări la  Legea nr. 1260/2002 privin d avocatura, în partea ce ține de 
stabilirea unor criterii clare și transparente de acces în profesia de avocat. 
Prin Legea nr. 367 din 21.12.2023 au fost modificate substanțial prevederile Legii nr. 
113/2010 privind executorii judecătorești având drept scop: determinarea clară a modalității de 
constituire a comisiilor profesionale de licențiere și disciplină; atribu irea unor competențe 
suplimentare Ministerului Justiției  în cazul constatării unor situații de blocare a funcționării 
organului profesional; asigurarea unor garanții suplimentare persoanelor implicate în procedurile 
de executare în derulare la executorul judecătoresc a cărui activitate se suspendă sau a încetat; 
determinarea clară a cerințelor față de sesizările prin care se deplâng acțiunile/activitățile 
desfășurate de către executorii judecătorești; stabilirea regulilor clare privind declanșarea 
procedurilor disciplinare și criteriilor de inadmisibilitate a sesizărilor prin care se solicită tragerea 
la răspundere disciplinară a executorilor judecătorești; instituirea competențelor Ministerului 
Justiției și Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești în  domeniul supravegherii și 
reglementării profesionale a activității executorilor judecătorești. 
Referitor la alternativele de soluționare a litigiilor, acestea sunt disponibile prin serviciile 
mediatorilor și arbitrilor. 
Legea medierii reglementează statutul mediatorului, formele de organizare a activității de 
mediere, principiile procesului de mediere și efectele acestuia, particularitățile medierii în domenii 
specifice, precum și competența autorităților și instituțiilor  statului în mediere. Începând cu anul 
2023 serviciile de mediere au fost integrate în serviciile de asistență juridică garantată de stat. Noul 
mecanism al medierii garantate de stat a sporit interesul față de profesia de mediator determinând 
o creștere a numărului de solicitanți în eliberarea certificatelor de mediator. În pofida numărului 
semnificativ al deținătorilor de certificate de mediator, numărul celor care practică această profesie 
rămâne a fi redus. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

În domeniul arbitrajului, există două legi separate pentru arbitrajul intern și arbitrajul 
internațional. Instituțiile arbitrale permanente pot fi înființate în cadrul camerelor de comerț, ONG-
urilor, asociațiilor sau altor organizații și  trebuie să fie înregistrate la Curtea Supremă de Justiție. 
Cadrul administrativ 
Organele de autoadministrare ale profesiilor sunt Uniunea Avocaților din Republica 
Moldova și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, care funcționează ca asociații 
profesionale necomerciale, cu patrimoniu și buget propriu. 
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a devenit membru asociat al Uniunii 
Internaționale a Executorilor Judecătorești (UIHJ) din anul 2010, iar din anul 2022 și Uniunea 
Avocaților a devenit membru asociat în Consiliul Consultativ al Barourilor și al Societăților de 
drept din Europa (CCBE). 
În domeniul medierii este constituit Consiliul de Mediere, în calitate de organ colegial, cu 
statut de persoană juridică de drept public.  
Elaborarea politicilor în sector dar și monitorizarea şi efectuarea, în limitele stabilite de 
lege, a controlului asupra modului în care sînt exercitate profesiile și prestate serviciile juridice 
constituie apanajul Ministerului Justiției, subdiviziunea re sponsabilă fiind Direcția profesii 
juridice care are un efectiv de 15 unități, fiind ocupate 13 funcții. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
În scopul promovării alternativelor de soluționare a litigiilor va fi adoptată o nouă lege cu 
privire la mediere, aliniată la Directiva 2008/52/CE 8 privind anumite aspecte ale medierii în 
materie civilă și comercială.  
O nouă lege cu privire la arbitraj va substitui cele două acte normative existente, unificând 
reglementările în materia de arbitraj în corespundere cu legea-model UNCITRAL. 
Prioritate constituie și domeniul de executare a hotărârilor instanțelor judecătorești prin 
promovarea unui cadru de reglementare robust, care să contribuie la sporirea ratei de executare 
silită a actelor judecătorești. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Urmare a adoptării cadrului legislativ menționat va fi instituit organul profesional al 
mediatorilor. În scopul degrevării instanțelor de judecată de un volum excesiv de dosare potrivit 
noului cadru normativ pentru anumite categorii de litigii prima sesiun e de mediere extrajudiciară 
va deveni obligatorie.  
De asemenea, având în vedere că statului îi revine obligația de a pune la dispoziția 
cetățeanului întregul arsenal de instrumente judiciare și extrajudiciare menite să asigure o protecție 
efectivă, vor fi desfășurate campanii de sensibilizare care să promoveze soluționarea alternativă a 
litigiilor în scopul sporirii utilizării în practică. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

23.2 COMBATEREA CORUPȚIEI 
23.2.1. Prezentarea generală a situației 
23.2.1.1. Cadrul legislativ 
Cadrul de reglementare anticorupție al Republicii Moldova este în curs de ajustare la 
cerințele UE, fiind parțial alineat. Principalele acte normative naționale în materia prevenirii și 
combaterii corupției cuprind: Codul Penal, Codul de Procedură Penală, Codul Contravențional, 
Legea privind declararea averii și a intereselor personale, Legea integrității, Legea integrității 
instituționale, Legea cu privire la procuratură, Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție, 
Legea cu privire la Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, precum și o serie de alte acte 
normative care reglementează aspecte de luptă cu corupția. Adoptarea prin Legea nr.165 din 22 
iunie 2023 a unor noi prevederi privind avertizorii de integritate a avut drept scop transpunere a 
parțială a Directivei Uniunii Europene (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului 
din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului 
Uniunii. 
Principalul document de politici axat pe prevenirea și combaterea corupției îl constituie 
Programul național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028. Alte documente de politici 
sunt: Strategia națională de prevenire și combatere a spălării ban ilor și finanțării terorismului 
pentru anii 2020 -2025; Programul național de recuperare a bunurilor infracționale pentru anii 
2023-2027.  
În contextul în care corupția reprezintă o amenințare la adresa stabilității instituțiilor 
democratice și a statului de drept se impune o politică coerentă de prevenire și descurajare a acesteia. 
Astfel, în vederea sporirii capacității de urmărire penală a  infracțiunilor de corupție la nivel înalt a 
fost delimitată competența între Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție.  
Prin Legea nr. 192/2025 a fost instituit un cadru specializat anticorup ție la nivelul instan țelor 
judecătorești. Astfel, în Judecătoria Chișinău va activa un Colegiu anticorup ție, iar în Curtea de 
Apel Centru vor fi complete specializate anticorupție. 
Cu asigurarea tuturor garanțiilor unui proces echitabil, au fost instituite mecanisme legale de 
punere sub învinuire în lipsa persoanei, precum și judecarea cauzei în lipsa inculpatului, pentru 
cazurile în care persoana se sustrage de la urmărirea penală (examinarea in absenta). De asemenea, a 
fost îmbunătățit cadrul normativ în domeniul combaterii spălării banilor și în identificarea fluxurilor 
ilegale de finanțare.  
În scopul combaterii corupției electorale în noul Cod electoral au fost stabilite reguli solide 
privind finanțarea partidelor politice, precum și s-au inclus mai multe sancțiuni în legislația penală și 
contravențională. 
23.2.1.2. Cadrul administrativ 
Ministerul Justiției este organul central de specialitate al administrației publice care asigură 
realizarea politicii guvernamentale în domeniile anticorupție și integritate. Ministerul Justiției 
(prin intermediul Guvernului), dar și Parlamentul Republicii  Moldova sunt entitățile abilitate să 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

promoveze modificări legislative în direcția perfecționării cadrului normativ anticorupție, prin 
alinierea acestuia la acquis-ul UE. 
În corespundere cu legislația Republicii Moldova transpun în practică cadrul normativ 
anticorupție și de integritate următoarele entități: Centrul Național Anticorupție (inclusiv cu 
subdiviziunea acestuia – Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale), Procuratura (în special, 
Procuratura Anticorupție) și Autoritatea Națională de Integritate. Tangențial, lupta anticorupție 
constituie funcție și a următoarelor autorități: Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, 
Inspectoratul General al Poliției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul de Informații 
și Securitate și Comisia Electorală Centrală. 
Centrul Național Anticorupție investighează corupția mică și cea sistemică. Procuratura 
Anticorupție investighează cazurile de corupție mare. Autoritatea Națională de Integritate asigură 
integritatea în exercitarea funcției publice sau a funcției de demnit ate publică prin aplicarea 
măsurilor de control al integrității. 
În ultimii ani, Republica Moldova a depus mai mult efort în vederea eficientizării activității 
instituțiilor de drept în lupta cu corupția. Bilanțul în lupta cu corupția, în linii mari, s-a îmbunătățit, 
fapt demonstrat prin: numărul de cauze penale vizând corupția mare, expediate în instanța de 
judecată; numărul total al amenzilor și al bunurilor confiscate pe cauze de corupție etc. 
Din anul 2019 până în anul 2023 Republica Moldova s -a ridicat cu 44 de locuri în 
clasamentul elaborat de către Transparency International pentru percepția corupției, atingând cel 
mai înalt punctaj din istoria sa.  
23.2.2. Planuri de viitor 
23.2.2.1. Planuri legislative 
În raport cu măsurile de ordin legislativ urmează a se asigura: alinierea legislației naționale 
la acquis-ul UE privind combaterea corupției în sectorul privat în scopul reglementării răspunderii 
persoanelor juridice pentru acte de corupție și acțiuni cone xe; alinierea deplină la acquis -ul UE 
privind protecția persoanelor care semnalează încălcări ale dreptului Uniunii (avertizorii de 
integritate); modificarea cadrului normativ în scopul reglementării sancțiunilor pentru încălcarea 
măsurilor restrictive internaționale. Toate aceste domenii sunt congruente următoarelor acte UE: 
Decizia–cadru 2003/568 (UE) privind combaterea corupției în sectorul privat; Directiva 
2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii; Directiva 
1226/2024 privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive 
ale Uniunii și de modificare a Directivei (UE) 2018/1673. 
De asemenea, Republica Moldova rămâne angajată și în implementarea recomandărilor 
GRECO din cea de-a cincea rundă a raportului de evaluare. 
23.2.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
În pofida unor măsuri întreprinse până în prezent, în continuare urmează a fi consolidate 
capacitățile instituțiilor naționale pentru asigurarea standardelor de integritate și prevenire a 
corupției, dar și a celor care asigură investigarea, urmărirea penal ă și sancționarea cazurilor de 
corupție. Dezvoltarea competențelor ofițerilor de urmărire penală, a procurorilor și judecătorilor 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

prin formare profesională privind urmărirea penală și examinarea cazurilor de corupție, inclusiv 
corupția electorală constituie un obiectiv cu caracter continuu. 
 În scopul implementării Legii nr. 192/2025 un obiectiv major este constituirea completelor 
specializate anticorupție în cadrul judecătoriei Chișinău și Curții de apel Centru. 
În scopul prevenirii factorilor de corupție și asigurării unui climat de integritate se vor 
efectua evaluări specifice în sectoarele cele mai vulnerabile cum ar fi achizițiile publice, 
întreprinderile de stat, vama și domeniul fiscal, justiție și organele de aplicare a legii, 
infrastructură.     
Autoritățile anticorupție urmează să intensifice procesul de cooperare inter -instituțională, 
de coordonare a acțiunilor anticorupție, dar și comunicarea inter-instituțională. 
Eforturile vor fi orientate și pe monitorizarea eficientă a Programului național de integritate 
și anticorupție pentru anii 2024 -2028, monitorizarea fiind făcută prin indicatori anuali de 
performanță. 
 
23.3 DREPTURILE FUNDAMENTALE 
23.3.1. Cadrul general privind drepturile fundamentale 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Valorile și principiile consfințite în art. 2 din TUE constituie valori supreme naționale 
consacrate în art. 1 din Constituția RM, care prin intermediul instrumentelor sale este garantul 
protecției drepturilor fundamentale și a libertăților. Astfel, art.1  alin. (3) stabilește că Republica 
Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile lui, 
libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme 
şi sunt garantate. În mare parte aria drepturile garantate prin Carta Europeană sunt garantate și în 
Legea Supremă iar toate aceste prevederi constituționale se circumscriu dimensiunii statului de 
drept. 
Începând cu anul 2004, în scopul întreprinderii unor măsuri coordonate la nivel național în 
domeniul fortificării cadrului legislativ, dar și instituțional în domeniul drepturilor omului, 
Republica Moldova a avut 3 documente de politici naționale pe termen  mediu iar în 2024 a fost 
adopta cel de -al 4-a Plan de acțiuni pentru perioada 2024 -2027. La baza acestor documente de 
politici au stat recomandările internaționale în domeniul drepturilor omului date Republicii 
Moldova de către organele de monitorizare al e ONU, Consiliului Europei, OSCE şi ale altor 
organizații internaționale. 
Cadrul administrativ 
La nivel național, instituția care asigură promovarea și protecția drepturilor și libertăților 
fundamentale ale omului este instituția Avocatului Poporului. În conformitate cu prevederile 
cadrului legislativ național și prevederilor Rezoluției ONU nr. 79/177 din 17.12.2024 privind rolul 
Ombudsmanului și al instituțiilor mediatoare în promovarea și protecția drepturilor omului, buna 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

guvernare (adoptată în cadrul celei de -a 53 -a ședință plenară), concomitent cu sarcinile de 
promovarea şi protecție a drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului, sunt enunțate ca 
parte a mandatului Ombudsmanului și promovarea bunei guvernări, in clusiv respectarea statului 
de drept prin abordarea dezechilibrului de putere dintre persoane fizice și furnizorii de servicii 
publice. Oficiul Avocatului Poporului dispune de un efectiv de 72 de unități, 22 de funcții fiind 
vacante. 
În scopul monitorizării implementării politicii de stat în domeniul drepturilor omului, 
precum și a tratatelor internaționale în domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova 
este parte, și monitorizării îndeplinirii angajamentelor asumate la nivel  național a fost înființat 
Consiliul Național pentru Drepturile Omului, organ consultativ constituit pe platforma 
Guvernului.  
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
În domeniul drepturilor omului, se va asigura alinierea, bazată pe o abordare 
comprehensivă, a cadrului normativ la acquis -ul UE, standardele instrumentelor Consiliului 
Europei și ale ONU. 
În scopul asigurării unei protecții efective a drepturilor și libertăților fundamentale vor fi 
depuse eforturi conjugate de implementare a Programului Național pentru Drepturile Omului 
pentru anii 2024-2027, document care abordează transversal o arie extinsă de drepturi și cuprinde 
atât măsuri de ordin normativ cât și instituțional în scopul asigurării unei bune implementări. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Important este și continuarea fortificării capacităților instituțiilor naționale de protecție a 
drepturilor omului prin suplinirea pozițiilor vacante existente în cadrul Oficiului Avocatului 
Poporului și a Consiliului Egalității. 
Gradul de respectare a drepturilor omului se reflectă  și prin numărul de adresări și 
condamnări a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin urmare Republica Moldova în continuare 
va întreprinde măsuri holistice de evitare în viitor a unor încălcări siste mice a drepturilor 
convenționale și de asigurare a creșterii ratei de executare a hotărârilor CEDO. 
 
23.3.2. Prevenirea torturii și a relelor tratamente și sistemul penitenciar 
  
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
 
Executarea pedepselor penale privative de libertate este reglementată de mai multe acte 
normative care stabilesc procedurile și condițiile de executare a pedepselor, precum și drepturile 
și obligațiile persoanelor condamnate,  cele mai importante fiind Codul de executare, Codul penal, 
Codul de procedură penală. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

În partea ce ține de interzicerea torturii și a tratamentelor inumane și degradante prevederile 
cu statut de principiu sunt consfințite în articolul 24 din Constituție. Totodată, Republica Moldova 
a ratificat mai multe instrumente internaționale (ale Consiliului Europei și Organizației Națiunilor 
Unite) în domeniul prevenirii torturii și a relelor tratamente. În lumina standardelor respective, 
Republica Moldova a elaborat politici și practici care să prevină aplicarea torturii și altor pedepse 
sau tratament e inumane sau degradante, dar în egală măsură capabile să asigure investigarea 
eficientă a faptelor de tortură, inclusiv reabilitarea victimelor. 
Actele de tortură, tratament inuman sau degradant sunt pasibile de răspundere penală (art. 
166/1 Codul penal) și sunt imprescriptibile. La fel, au fost reglementate aspecte procedurale 
esențiale în Codul de procedură penală precum stabilirea obligativității expertizei criminalistice în 
cazurile de pretinse acte de tortură, instituirea mecanismului compensator pentru relele tratamente 
în închisoare, declanșarea anchetei în absența unei plângeri, dacă rănile au avut loc în închisoare. 
Codul de executare const ituie cadrul de reglementare general privind tratamentul deținuților, 
particularitățile detenției și activitatea administrației penitenciarelor. 
Cu referire la partea operațională, au fost adoptate mai multe măsuri instituționale în cadrul 
sistemului penitenciar pentru îmbunătățirea calității anchetelor cu privire la tortură și rele 
tratamente, precum și a procedurii de raportare și înregistrare a oricăror răni ale persoanelor 
deținute, fiind instituit registrul electronic de înregistrare, documentare și expediere către 
instituțiile abilitate cu competențe a comunicatelor/rapoartelor cu privire la cazurile de leziuni 
corporale (indiferent de circums tanțele în care au fost produse), aplicare a forței fizice și/sau a 
mijloacelor speciale ori a pretinselor acte de rele tratamente. 
Cadrul administrativ 
Sistemul penitenciar al Republicii Moldova se compune din Administrația Națională a 
Penitenciarelor, 17 instituții penitenciare și 3 instituții de suport (Detașamentul cu destinație 
special „Pantera”, Centrul de instruire și Centru de aprovizionare tehnico-materială).   
Toate instituțiile penitenciare au fost vizitate cel puțin o dată de CPT,  cea mai vizitată 
închisoare fiind Penitenciarul nr. 13 – Chișinău cu statut de izolator de urmărire penală, în care au 
fost întreprinse 10 vizite de monitorizare.  Chiar dacă, în cadrul vizitelor, CPT a evidențiat o serie 
de probleme sistemice, totuși, în ultimele vizite, a remarcat și schimbări pozitive în sistemul 
penitenciar al Republicii Moldova, și anume îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește scăderea 
populației penitenciare, îmbunătățirea furnizării de asistență medicală, documentarea leziunilor 
fizice, transferul minorilor din Penitenciarul nr. 13 - Chișinău în Penitenciarul nr. 10 -Goian 
(penitenciar pentru minori și tineri) etc. 
Procuratura este singura instituție responsabilă de investigarea și urmărirea penală a actelor 
de tortură. O secție specializată împotriva torturii din cadrul Procuraturii Generale asigură 
îndrumarea metodologică generală și organizează, coordonează şi con trolează activitatea 
procurorilor din cadrul procuraturilor teritoriale, iar prin intermediul Procurorului General şi 
activitatea procurorilor din cadrul procuraturilor specializate, responsabili de investigațiile privind 
tortura, tratamentul inuman sau de gradant, precum şi a actelor de violenţă săvârșite asupra 
militarilor, în condiţiile legii. 
Monitorizarea respectării drepturilor omului în general și prevenirea torturii și a relelor 
tratamente este asigurată de Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

şi Consiliul pentru prevenirea torturii. Consiliul este creat în scopul protecţiei persoanelor 
împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, în calitate 
de mecanism naţional de prevenire a torturii, în conformitate cu Protocolul opţional la Convenţia 
împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. 
Politicile în sector sunt elaborate și promovate de către Direcția elaborare acte normative 
din cadrul Ministerului Justiției. 
 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
Obiectivul major de ordin legislativ este instituirea sistemului progresiv de executare a 
pedepselor, cu schimbarea accentului de pe o politică punitivă pe una de resocializare. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Măsurile setate vizează implementarea corespunzătoare a cadrului normativ incident 
prevenirii și combaterii torturii și a relelor tratamente. În egală măsură, Republica Moldova afirmă 
hotărât angajamentele sale privind continuitatea, promovarea și diversif icarea inițiativelor ce au 
drept scop reabilitarea infrastructurii penitenciare, îmbunătățirea condițiilor materiale de deținere, 
implementarea mecanismelor eficiente de combatere a supraaglomerării, a fenomenului ierarhiei 
informale și violenței între deț inuți, inclusiv diversificarea programelor de resocializare, 
implementarea celor mai bune practici în asigurarea  asistență medicală conforme și continuarea 
proceselor de transfer a serviciilor medicale către Ministerul Sănătății, precum și dezvoltarea 
instrumentelor ce vor asigura personal calificat și dotat.  
23.3.3. Libertatea de gândire, de conștiință și de religie 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Republica Moldova are un cadru normativ robust care garantează libertatea gândirii, 
conștiinței și religiei, aliniindu-se standardelor internaționale. Constituția Republicii Moldova, la 
articolul 31, prevede acest drept, subliniind necesitatea manifestării sale într-un spirit de toleranță 
și respect reciproc. Această prevedere este aliniată cu standardele internaționale, cum ar fi articolul 
10 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, și reflectă angajamentul statului de a 
asigura respectarea drepturilor omului.  
Un rol central în reglementarea libertății religioase îl are Legea nr. 125/2007 privind 
libertatea de conștiință, gândire și religie, care stabilește cadrul general pentru organizarea și 
funcționarea cultelor religioase, precum și drepturile și obligațiile  acestora. Legea permite 
grupurilor religioase să își desfășoare activitatea fără a fi obligate să se înregistreze 
Codul Contravențional și Codul Penal conțin sancțiuni pentru infracțiuni motivate de ură, 
hărțuire și discriminare. 
În partea ce ține de cadrul de politici, pe parcursul anilor 2021 -2024 s -a asigurat 
implementarea Planului de acțiuni privind promovarea memoriei Holocaustului și a culturii 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

toleranței în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei și altor forme de 
intoleranță. 
În școli, studierea opțională a religiei și educația despre Holocaust promovează toleranța și 
înțelegerea diversității. Astfel, legislația moldovenească reflectă angajamentul pentru toleranță și 
respect față de diversitate. 
Cadrul administrativ 
Politicile în domeniul libertății de gândire, conștiință și religie sunt elaborate și promovate 
de către Ministerul Justiției, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii, Ministerul 
Afacerilor Interne. 
Autoritățile care asigură implementarea în practică dar și monitorizarea implementării 
prevederilor normative în domeniu sunt: Ombudsmanul, Consiliul Egalității, Agenția Servicii 
Publice, Agenția Relații Interetnice, organele de poliție, organele procuratu rii și instanțele de 
judecată. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
 
Planul de viitor de ordin normativ vizează elaborarea unui nou document de politici privind 
promovarea memoriei Holocaustului și culturii toleranței pentru combaterea rasismului, 
antisemitismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță, în conformitate c u obiectivele 
Strategiilor UE. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Se va asigura implementarea eficientă și continuă a cadrului normativ privind libertatea de 
conștiință, gândire și religie, precum și promovarea respectului reciproc și protecția diversității 
religioase, inclusiv instruirea profesioniștilor din domeniu pen tru a asigura aplicarea uniformă și 
eficientă a legii și promovarea educației despre Holocaust. 
23.3.4. Drepturile copilului 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
 
Protecția copilului în Republica Moldova este aliniată, în mare parte, la cadrul internațional 
privind drepturile copilului. La baza sistemului de protecție a copilului se află Constituția 
Republicii Moldova, care proclamă dreptul familiei și al copilului la protecție, inclusiv prin 
garantarea dreptului la viață, integritate fizică și psihică, asigurarea asistenței și protecției sociale, 
garantarea dreptului la asistență medicală și a dreptului de a locui într -un mediu sigur. Totodată, 
Legea nr. 140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați 
de părinți reglementează cadrul de protecție a copilului și setează, în acest sens, atribuțiile 
autorităților tutelare de la nivel local și raional, măsurile de protecție  a copilului, precum și 
modalitățile de cooperare intersectorială privind protecția copilului.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Procesul de aliniere a cadrului normativ și a practicilor din domeniu la prevederile 
Convenției ONU cu privire la drepturile copilului continuă a fi realizat într -un proces dinamic. 
Astfel în anul 2023 a fost revizuită Legea nr. 338/1994 privind drepturile  copilului și adoptată o 
nouă lege care corespunde în totalitate Convenției ONU cu privire la drepturile copilului și anume 
Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului.  
Totodată, Republica Moldova este parte la mai multe Convenții de la Haga și anume: 
Convenția asupra protecției copiilor și cooperării în materie de adopție internațională, încheiată 
la  Haga la 29 mai 1993, Convenția asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, 
întocmită la Haga la 25 octombrie 1980 și Convenția europene  asupra recunoașterii și executării 
deciziilor privind supravegherea copiilor și restabilirea supravegherii copiilor, adoptată la 
Luxemburg la 20 mai 1980.  
Documentul de politici în sector este Programului național pentru protecția copilului pe 
anii 2022-2026. 
 
Cadrul administrativ 
În Republica Moldova autoritatea centrală pentru protecția copilului  este 
Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care este abilitat să elaboreze, să promoveze și să 
monitorizeze realizarea politicii statului în domeniul protecției copilului. Totodată, Ministerul 
Muncii și Protecției Sociale exercită atribuțiile de autorit ate centrală desemnată în contextul 
implementării prevederilor Convenției asupra protecției copiilor și cooperării în materie de adopție 
internațională, încheiată la  Haga la 29 mai 1993, celor ale Convenției asupra aspectelor civile ale 
răpirii internaționale de copii, întocmită la Haga la 25 octombrie 1980, și celor ale Convenției 
europene asupra recunoașterii și executării deciziilor privind supravegherea copiilor și restabilirea 
supravegherii copiilor, adoptată la Luxemburg la 20 mai 1980.  
Ministerul Muncii și Protecției Sociale își exercită atribuțiile prin intermediul Direcției 
politici de protecție a drepturilor copilului și familiilor cu copii (direcția dispune de un efectiv de 
7 unități), Agențiilor teritoriale de asistență socială, str ucturilor teritoriale de asistență socială, 
Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului din Chișinău, Direcției principale a 
sănătății și protecției sociale din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, precum și alte instituții și 
organizații cu competențe în domeniul adopției.  
La nivel central autoritățile cheie în dezvoltarea sistemului de protecție la fel sunt: 
Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul 
Justiției.  
În prezent, în Republica Moldova  activează în regiunea de nord a țării un centru de 
asistență integrată pentru copii victime/martori ai infracțiunilor (tip Barnahus). Centrul oferă 
copiilor asistență specializată, care să asigure prevenirea revictimizării  și/sau retraumatizării 
acestora în procesul de colectare a probelor în cauzele penale. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Pe acest segment măsurile de ordin legislativ vor viza alinierea cadrului național la 
standardele UE în materie de combatere a abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a 
copiilor și a pornografiei infantile (Directiva 2011/93), precum și la c adrul legislativ UE privind 
garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul 
procedurilor penale (Directiva 2012/29). 
Totodată, în vederea asigurării unui sistem integrat de protecție a copilului, care să 
răspundă prompt și eficient la nevoile fiecărui copil, se va continua implementarea Programului 
național pentru protecția copilului pe anii 2022-2026. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Măsurile de consolidare a capacităților instituționale sunt de a dezvolta până la finele 
anului 2027 încă 2 centre regionale de asistență integrată pentru copii victime/martori ai 
infracțiunilor (tip Barnahus).  
Vor fi asigurate măsuri de angajare a specialiștilor în protecția copilului la nivel local (circa 
300 specialiști). Instruirile și activitățile de consolidare a capacităților profesioniștilor se vor 
realiza prin implicarea tuturor membrilor echipei multidi sciplinare, pentru a crește gradul de 
responsabilizare și implicare, respectiv pentru a asigura buna funcționare a tuturor mecanismelor 
intersectoriale. 
Accesul copiilor din familiile vulnerabile la diverse servicii comunitare, precum și 
continuarea procesului de dezinstituționalizare, rămân a fi o prioritate, iar serviciile alternative de 
plasament urmează a fi dezvoltate și disponibile tuturor copiilor, în dependență de necesitățile 
individuale ale acestora (grad de dizabilitate, comportament deviant, vîrstă fragedă, etc.)  
23.3.5. Libertatea de exprimare, libertatea și pluralismul media 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Republica Moldova a ratificat cele mai importante tratate internaționale ce garantează 
libertatea de exprimare, a opiniei și a mass -mediei, precum Declarația Universală a Drepturilor 
Omului (articolul 19), Convenția Europeană a Drepturilor Omului (articolu l 10) și Convenția 
privind televiziunea transfrontalieră. La nivel național, aceste libertăți sunt consfințite în 
Constituția Republicii Moldova, Codul serviciilor media audiovizuale, Legea privind libertatea de 
exprimare, Legea Presei și Legea privind acc esul la informații de interes public.  Prevederile 
articolului 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – libertate de exprimare și 
informare -, își găsește normă corespondentă în Legea supremă și în alte legi organice.  
 
Cadrul legislativ în domeniul media este aliniat parțial la legislația UE privind asigurarea 
protecției, și siguranței jurnaliștilor, libertatea și pluralismul mass -media, standarde profesionale, 
diversitatea și concentrarea media ( Directiva Serviciilor Media Audiovizuale; Regulamentul 
european privind libertatea mass-mediei; Recomandarea (UE) 2021/1534 referitoare la garantarea 
protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass -
mediei în Uniunea Europeană). 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Prin Legea nr.221 din  data de 10.07.2025 au fost adoptate modificări la Codul serviciilor 
media audiovizuale. Prin această lege se transpune parțial Directiva 2010/13/UE și Directiva 
2018/1808/UE și se aliniază la standardele Consiliului Europei și recomandările Comisiei de la 
Veneția mecanismel e de desemnare a directorului general și a membrilor Consiliului de 
supraveghere al furnizorului public național de servicii media, precum și a membrilor Consiliului 
Audiovizualului, fiind exclusă interferența facto rului politic. Prin amendamentele operate la 
Codului serviciilor media audiovizuale a fost stabilită lista conținuturilor ilegale, iar prin 
amendamentele la Legea publicității incluse prin Legea nr. 220 din data de 10.07.2025  au fost 
introduse prevederi privind publicitatea de stat, asigurarea transparenței acesteia, precum și ajustat 
capitolul referitor la Mesaje de Interes Public.        
 Prin modificări aduse Codului penal și Codul contravențional (prin Legea nr. 252/2025) 
au fost consolidate garanțiilor legale pentru protejarea libertății presei și a siguranței jurnaliștilor, 
cu obiectivul principal de a descuraja și sancționa eficient orice formă de presiune, intimidare sau 
violență împotriva jurnaliștilor în legătură cu activitatea lor profesională. 
Pentru fortificarea sustenabilității economico -financiare a mass -media prin intermediul Legii nr. 
50/2024 cu privire la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei în premieră în 2025 au fost organizate 
2 concursuri de subvenționare a mass -media în cadrul cărora au fost selectate spre finanțare 23 
proiecte mediatice cu un buget total de subvenționare de 11 241 369, 2 lei.  Cele mai multe dintre 
propunerile de proiect  selectate vizează susținerea produselor media realizate de instituții mass -
media locale/regionale atît din domenii tradiționale (TV, print), cât și online. Printre tematicile 
abordate de proiectele selectate se regăsesc alfabetizarea informațională și media, promovarea 
imaginii Republicii Moldova, a valorilor naționale, statului de drept, democrați ei și a integrării 
europene; promovarea domeniilor de interes social general (cultura autohtonă, memoria istorică, 
sportul, protecţia mediului, specificul şi produsele locale). 
 
Cadrul administrativ 
Ministerul Culturii este autoritatea administrativă responsabilă de elaborarea politicilor în 
domeniul media, subdiviziunea responsabilă fiind Direcția politici în domeniul mass -media cu 4 
unități de personal. 
Consiliul Audiovizualului reglementează domeniul comunicării audiovizuale în servicii 
liniare TV, radio și servicii neliniare, precum și contribuie la dezvoltarea serviciilor media 
audiovizuale. Consiliul audiovizualului dispune de un efectiv de 59 de unit ăți, 18 funcții fiind 
vacante. 
 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
Prima măsură de ordin legislativ este adoptarea noii Legii privind mass -media pentru a 
îmbunătăți cadrul normativ privind libertatea de exprimare, inclusiv presa scrisă și on -line 
(transparența) și protecția jurnaliștilor (alinierea la Regulamentul european privind libertatea mass -
mediei). O prioritate este și alinierea legislației naționale la Directiva (UE) 2024/1069 privind 
protecția persoanelor care se angajează în participarea publică împotriva cererilor vădit nefondate 
sau a procedurilor judiciare abuzive (procese strategice împotriva participării publice). 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

De asemenea, se va asigura alinierea deplină a Codului serviciilor media audiovizuale la 
legislația UE în domeniu. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Măsurile de ordin instituțional aferente acestui segment sunt: implementarea Legii nr. 
50/2024 cu privire la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei prin organizarea și desfășurarea 
concursului anual pentru solicitanții de granturi din Fondul pentru Subve nționarea Mass-Mediei; 
consolidarea capacităților Consiliului audiovizualului și a Centrului pentru Comunicare Strategică 
și Combaterea Dezinformării; implementarea Planului privind alfabetizarea informațională și 
media. 
 
23.3.6. Libertatea de întrunire și asociere 
 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
 
Libertatea de întrunire este garantată de art. 40 din Constituție și este reglementată în mod 
specific în Legea nr. 26/2008 privind întrunirile. Legea stabilește principalele proceduri și garanții 
pentru exercitarea dreptului, definește rolurile și responsabilitățile participanților, organizatorilor, 
autorităților locale și forțelor de ordine.  
Consfințit la rang constituțional este și dreptul la asociere (art. 41 și art. 42 din Constituție). 
Reglementări detaliate sunt cuprinse într-o serie de legi, inclusiv, dar fără a se limita la Legea nr. 
86/2020 privind organizațiile necomerciale, Legea nr.  294/2007 privind partidele politice, Legea 
nr. 1129/2000 privind sindicatele. 
 
Cadrul administrativ 
Politicile în domeniu de asociere și întrunire sunt elaborate de către Ministerul Justiției și  
Ministerul Afacerilor Interne. Instituțiile implementatoare sunt: Agenția Servicii Publice și 
organele de poliție. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
Măsura de ordin legislativ este de a reglementa  modul în care trebuie sa fie organizate și 
desfășurate evenimentele publice, altele decât cele care actualmente cad sub incidenta Legii nr. 
26/2008 privind întrunirile,  și anume întrunirile cu caracter religios, sub formă de oficiere a unor 
servicii divine, manifestări tradiționale, manifestări sportive, cultural -artistice şi alte activităţi de 
divertisment, sau acțiuni cu caracter comercial. Noile prevederi trebuie sa asigure o reglementare 
clară, prin pris ma standardelor drepturilor omului, a atribuțiilor și obligațiilor organizatorilor, 
participanților, administrației publice și a forțelor de ordine în procesul de planificare și 
desfășurare a evenimentelor publice.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Vor fi fortificate capacitățile organelor de aplicare a legii pentru a asigura implementarea 
eficientă  a reglementărilor legale, în special în partea ce ține de menținerea ordinii publice prin 
asigurarea cursurilor de instruire (circa 100 persoane din sectorul asigurării ordinii publice instruite 
anual). 
 
23.3.7. Drepturile procedurale ale persoanelor suspectate și acuzate în cadrul 
procedurilor penale Drepturile victimelor infracțiunilor 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Legislația Republicii Moldova asigură și garantează respectarea drepturilor persoanelor 
suspectate sau acuzate în materie penală. La nivel național aceste drepturi sunt consacrate în 
Constituție, Codul de procedură penală, Legea cu privire la avocatură, Legea cu privire la asistența 
juridică garantată de stat și Legea cu privire la asistența juridică internațională în materie penală. 
Cadrul legal este suplinit cu o serie de hotărâri de Guvern care detaliază modalitățile de aplicare a 
drepturilor procedurale, precum și recomandări specifice care orientează modul de implementare 
a acestora. 
La nivel constituțional se garantează prezumția de nevinovăție (articolul 21), libertatea 
individuală și siguranța persoanei și dreptul la informare (articolul 25) și dreptul la apărare 
(articolul 26).  
De asemenea, Republica Moldova a semnat și ratificat mai multe instrumente 
internaționale în vederea respectării drepturilor victimelor, instrumente care stabilesc o serie de 
obligații de ordin instituțional și jurisdicțional. Astfel, în lumina standardelor respective, Republica 
Moldova a elaborat politici care să respecte și să asigure protecție victimelor infracțiunii. Printre 
actele legislative la nivel național putem menționa Codul de procedură penală, Legea cu privire la 
reabilitarea victimelor infracț iunilor, Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe 
umane, Legea cu privire la protecția martorilor şi altor participanți la procesul penal și Legea cu 
privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în fami lie, fiind 
completată de o serie de acte normative secundare cadrului primar. 
Cadrul normativ național este parțial aliniat la cadrul legislativ UE în domeniul protecției 
drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate și acuzate și drepturilor victimelor 
infracțiunilor. 
Cadrul administrativ 
Politicile în domeniul asigurării drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate și 
acuzate, precum și ale victimelor infracțiunilor sunt elaborate și promovate de către Ministerul 
Justiției (Direcția elaborare acte normative). 
Autoritățile cu competențe de aplicare a legii sunt: organele de poliție, organele 
procuraturii; instanțele de judecată, Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Planuri de viitor 
Planuri legislative 
Legislația națională urmează a fi aliniată pe deplin la acquis-ul UE (cele șase directive UE) 
privind stabilirea standardelor minime comune procedurilor penale care să asigure un proces 
echitabil, în special prin  modificarea Codului de procedură penală, Legii privind asistența juridică 
garantată de stat, Legea cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activității de interpret şi 
traducător în sectorul justiției, etc. Cele șase directive UE sunt: Directiva 2010/64 privind dreptul 
la interpretare și  traducere în cadrul procedurilor penale; Directiva 2012/13 privind dreptul la 
informare în cadrul procedurilor penale; Directiva 2013/48 privind dreptul de a avea acces la un 
avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul europea n de arestare, 
precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a 
comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate; Directiva 
2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a 
fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale; Directiva 2016/800 privind garanțiile 
procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale; 
Directiva 2016/1919 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele 
acuzate în cadrul procedurilor penale și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor privind 
mandatul european de arestare. 
De asemenea, urmează a fi adoptat cadrul normativ pentru alinierea deplină la acquis -ul 
UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor 
infracțiunilor și despăgubirea acestora (Directiva (UE) 2004/80 și Directiva 2012/29). 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Pentru a asigura o bună înțelegere și aplicarea a noii legislații UE în materie de procedură 
penală și protecție a victimelor va fi necesar organizarea instruirilor pentru toți actorii din sector 
(polițiști, procurori, judecători, avocați). 
23.3.8. Protecția datelor cu caracter personal 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Articolul 28 din Constituția Republicii Moldova consacră dreptul fundamental la viață 
intimă, familială și privată. 
Republica Moldova este parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și 
Convenția Consiliului Europei privind protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată 
a datelor cu caracter personal (ETS nr. 108). 
La 25 iulie 2024, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 195/2024 privind 
protecția datelor cu caracter personal, care transpune în legislația națională Regulamentul General 
privind Protecția Datelor. Legea va intra în vigoare pe 23 august 2026. 
Până la intrarea în vigoare a noii legi, cadrul legislativ în domeniul protecției datelor cu 
caracter personal este constituit din: Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter 
personal; Legea nr. 182/2008 cu privire la aprobarea Regulamentului  Centrului Național pentru 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Protecția Datelor cu Caracter Personal structurii, personalului - limită și a modului de finanțare a 
Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal; Codul contravențional al 
Republicii Moldova (art. 741-743). 
Cadrul administrativ 
Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal este autoritatea de 
supraveghere a Republicii Moldova, care monitorizează respectarea legislației privind protecția 
datelor cu caracter personal. Efectivul limită de personal al Centrului este de 45 unități. 
Politicile în domeniul protecției datelor cu caracter personal sunt elaborate de către 
Ministerul Justiției. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
Principalele acțiuni planificate pe acest domeniu sunt: 
- ratificarea Protocolului de amendare a Convenției pentru protecția persoanelor referitor la 
prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (CETS nr. 223); 
- adoptarea cadrului legislativ pentru transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 
2016/680 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal 
de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistări i, investigării sau urmăririi penale a 
infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
În scopul asigurării protecției efective în practică a datelor cu caracter personal este necesar 
în continuare de a fortifica capacitățile administrative ale Centrului Național pentru Protecția 
Datelor cu Caracter Personal, în special reieșind din faptul că potrivit noului cadru legal (Legea 
nr.195/2024) se va institui funcția de inspector de protecție a datelor.  
 De asemenea, de a sensibiliza operatorii și subiecții de date cu privire la noul cadru 
normativ în domeniul protecției datelor cu caracter personal ce va intra în vigoare pe 23 august 
2026. 
 
23.3.9. Nediscriminarea. Măsuri de combatere a rasismului și xenofobiei, a 
discursului instigator la ură și a infracțiunilor motivate de ură 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
 
Principiul egalității şi nediscriminării face parte din dreptul intern, este un principiu de rang 
constituțional fiind consfințit în art.16 din Constituție iar o serie de tratate internaționale ratificate 
de către Republica Moldova consfințesc acest drept. 
Legea cadru în domeniu este Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității care  este 
aliniată la Directiva 2000/43/CE de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică. Scopul legii este prevenirea și combaterea 
discriminării, precum și asigurarea egalității tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția Republicii 
Moldova în sferele politică, economică, socială, culturală și alte sfere ale vieții, fără deosebire de 
rasă, culoare, origine națională, etnică și socială, statut social, cetățenie, limbă, religie sau 
convingeri, vârstă, sex, identitate de gen, statut matrimonial, orientare sexuală, dizabilitate, stare 
de sănătate, statut HIV, opinie, apartenență politică, avere, naștere sau orice alt criteriu. În același 
timp, un șir de alte acte normative consfințesc principiul nediscriminării.  
Prin Legea nr.121/2012 se asigură transpunerea Directivei de punere în aplicare a 
principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, a 
Directivei 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce 
privește încadrarea în muncă şi ocuparea forței de muncă, precum și a Directivei 2004/113/CE de 
aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și 
servicii și furnizarea de bunuri și servicii. Directiva 2000/43/CE este transpusă total. 
Acțiunile discriminatorii sunt pasibile de răspundere penală. Cad sub incidența Codului 
penal faptele de încălcare în drepturi a cetățenilor (art.176); încălcarea drepturilor prin promovarea 
fascismului, rasismului, xenofobiei și negarea Holocaustului (art .176/1); instigarea la acțiuni de 
violență pe motiv de prejudecată (art. 346). Faptele de discriminare se sancționează și 
contravențional atunci cînd gradul de prejudiciu este mai mic în raport cu faptele penale. 
Contravențional se sancționează încălcarea principiului egalității în raport cu anumite drepturi 
particulare, cum ar fi dreptul la muncă, educație, acces la servicii și bunuri. 
Mai multe documente de politici sectoriale reflectă măsuri care au drept obiectiv prevenirea 
și combaterea nediscriminării, iar în scopul reducerii constrângerilor cu care se confruntă populația 
de etnie romă și atingerea schimbărilor se implementează Prog ramul pentru susținerea populației 
de etnie romă.  
Cadrul administrativ 
Potrivit Legii nr.121/2012, subiecții cu atribuții în domeniul prevenirii şi combaterii 
discriminării şi asigurării egalității sunt: a) Consiliul pentru egalitate; b) autoritățile publice; c) 
instanțele judecătorești. Politicile în domeniu sunt elaborate de către Ministerul Justiției. 
Examinarea plângerilor privind discriminarea constituie apanajul Consiliului Egalității și 
a instanțelor de judecată. Consiliul Egalității este instituția cheie care îndeplinește rolul de „garant 
al respectării şi aplicării principiului nediscriminării”, care este un organ colegial constituit din 5 
membri numiți de Parlament pe o perioadă de 5 ani și acționează în condiți i de imparțialitate și 
independență organizațională, funcțională, și financiară față de orice autoritate publică, iar 
membrii nu pot fi persecutați sau trași la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în 
exercitarea funcției. Urmare a modificărilor l egislative din anul 2023, capacitatea Consiliului 
pentru egalitate a fost consolidată prin creșterea numărului de unități de la 20 la 33. Din anul 2018 
Consiliu este membru a Rețelei europene a organismelor de promovare a egalității (EQUINET). 
Abordarea problematicii romilor este asigurată prin intermediul Agenției Relații 
Interetnice, precum și Ministerului Educației și Cercetării (Serviciul politici în domeniul relațiilor 
interetnice). În luna octombrie 2024 Guvernul Republicii Moldova a desemnat Punctul de contact 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

național pentru romi care urmează să asigure direct coordonarea politicilor date cu Comisia 
Europeană. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
În scopul asigurării unor standarde de înaltă calitate de protecție a drepturilor tuturor 
persoanelor indiferent de criteriu, cadrul legislativ național urmează a fi aliniat deplin la acquis-ul 
UE, în particular la noile Directive privind standardele organ ismelor pentru egalitate (Directiva 
2024/1499 și Directiva 2024/1500) , precum și să incrimineze răspunderea persoanei juridice 
pentru infracțiuni de natură rasistă și xenofobă, potrivit Decizie -cadru 2008/913/JAI din 28 
noiembrie 2008.  
De asemenea, urmează a fi aprobat un nou document strategic de susținere a populației de 
etnie Romă congruent obiectivelor strategice UE, precum și modificată HG nr. 557/2013 privind 
Regulamentul-cadru cu privire la organizarea activității mediatorului comunitar în scopul 
extinderii numărului acestora în comunitățile preponderent locuite de romi. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Întreprinderea măsurilor efective de prevenire și combatere a discriminării determină în 
continuare necesitatea de consolidare a capacităților Consiliului pentru Egalitate, dar și a organelor 
de aplicare a legii care asigură investigarea cazurilor, precum și îmbunătățirea mecanismelor de 
colectare a datelor statistice prin obținerea unor date sigure și comparabile, cu scopul de a orienta 
politica și a monitoriza implementarea măsurilor de abordare a problemei. De asemenea, în scopul 
asigurării unui climat de toleranță față de toate grupurile de persoane sunt necesare în continuare 
măsuri de informare și sensibilizare, precum și de instruire a profesioniștilor. 
 
23.3.10. Egalitatea de gen și combaterea violenței împotriva femeilor 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
 
Republica Moldova a dezvoltat un cadru legislativ cuprinzător pentru protecția femeilor, 
aliniat la standardele internaționale și europene, care include mai multe legi și documente 
strategice relevante. Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combate rea violenței împotriva 
femeilor și violenței în familie constituie un pilon esențial care reglementează măsurile de 
prevenire și protecție a victimelor. Adoptarea Legii nr. 144/2021, prin care Republica Moldova a 
ratificat Convenția de la Istanbul, reflectă angajamentul ferm al țării de a alinia politicile naționale 
la standardele europene în acest domeniu.  
Legea nr. 5/2006 reglementează cadrul general care promovează egalitatea de gen în toate 
domeniile vieții publice și private, eliminând discriminarea pe criterii de gen. Adițional, Legea nr. 
121/2012 privind asigurarea egalității interzice orice formă de d iscriminare și stabilește 
mecanismele pentru prevenirea și combaterea acesteia. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Documentele de politici în sector sunt: Programul pentru promovarea și asigurarea 
egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pentru anii 2023 -2027 (HG nr. 203/2023), 
care urmărește integrarea egalității de gen în toate sectoarele și Programul n ațional pentru 
prevenirea și combaterea violenței față de femei și violenței în familie pentru anii 2023-2027 (HG 
nr. 332/2023), care include măsuri de fortificare a răspunsului autorităților la cazurile de violență. 
Cadrul administrativ 
În temeiul Legii nr. 45/2007 autoritățile responsabile de prevenirea și de combaterea 
violenței împotriva femeilor și violenței în familie sunt următoarele autorități publice: Agenția 
Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, 
Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, 
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției. La nivelul agențiilor teritoriale de asistență 
socială este instituit Serviciul în  domeniul violenței în familie și reabilitării victimelor 
infracțiunilor.  
În vederea realizării politicii în domeniul asigurării egalității de gen, Ministerul Muncii și 
Protecției Sociale deține rolul de coordonator național, subdiviziunea responsabilă fiind Direcția 
politicii de asigurare a egalității de gen cu un efectiv de 6 unități. Totodată, la nivelul autorităților 
publice sunt instituite grupuri coordonatoare gender și unități gende r menite să asigure 
implementarea și monitorizarea politicilor în domeniu.  
 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
Planurile de ordin legislativ în sector sunt adoptarea cadrului normativ pentru transpunerea 
acquis-ului UE privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie  (Directiva 
(UE) 2024/1385) și alinierea deplină la prevederile Convenției de la Istanbul. 
De asemenea, cadrul  normativ urmează a fi aliniat la definiția cuprinzătoare a discriminării 
împotriva femeilor conform recomandărilor Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării 
împotriva femeilor (CEDAW). 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Prioritățile includ extinderea și îmbunătățirea serviciilor specializate pentru victimele 
violenței împotriva femeilor și violenței în familie (crearea a 78 de locuri de plasament). De 
asemenea, în continuare se va asigura o bună monitorizare a gradului de  implementare a 
programelor naționale în  domeniu. 
Organizarea cursurilor de formare profesională pentru reprezentanții organele de aplicare 
a legii, judecători, angajați din sistemul de asistență socială, educație și sănătate în vederea 
identificării și abordării violenței împotriva femeilor și a violențe i în familie, inclusiv a violenței 
cibernetice, precum și în vederea acordării suportului victimelor centrat pe nevoile acestora, la fel 
este un obiectiv. 
 
23.3.11. Drepturile persoanelor cu dizabilități 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

 
Prezentarea generală a situației 
 
Cadrul legislativ 
 
Asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova este consfințită în 
art.51 din Constituție. Această normă constituţională vizează obligaţia statului de a asigura 
egalitatea de şanse a persoanelor cu dizabilități în raport cu restul comunităţii, fără a interzice ca, 
în vederea unor situaţii speciale, să fie instituite mijloace specifice de protecţie pentru toate 
categoriile de persoane cu dizabilități. 
Totodată, ratificarea de către Republica Moldova în anul 2010 a Convenţiei Organizației 
Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, a marcat o schimbare importantă în 
domeniu, aceasta venind cu un nou concept de abordare a acestei categorii de persoane, şi anume: 
abordarea persoanelor cu dizabilităţi nu doar prin prisma protecţiei sociale şi a stării de sănătate, 
dar în primul rând prin prisma drepturilor omului şi a incluziunii sociale, acestei categorii de 
persoane fiindu -le recunoscu te, egală valoarea umană, beneficiind de aceleaşi drepturi civile, 
politice, sociale și culturale. 
Urmare a ratificării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, a fost 
adoptată Legea nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, care prevede 
asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, în egală măsur ă cu alți cetățeni, la: educație, 
protecție socială, asistență medicală, reabilitare, muncă, viață publică, mediu fizic, transport, 
tehnologii și sisteme informaționale, de comunicare și la alte utilități și servicii la care are acces 
publicul larg. 
În același timp, cadrul legislativ național este parțial aliniat la Directiva 2019/882  privind 
cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. 
Cadrul administrativ 
În Republica Moldova autoritatea centrală pentru protecția drepturilor persoanelor cu 
dizabilități este Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care este abilitat să elaboreze, să 
promoveze și să monitorizeze realizarea politicii statului în domeniul.  
Ministerul Muncii și Protecției Sociale își exercită atribuțiile prin intermediul Direcției 
politici de protecție a drepturilor persoanelor cu dizabilități (cu un efectiv limită de 6 unități), 
Agențiilor teritoriale de asistență socială, Agenției pentru Ge stionarea Serviciilor Sociale cu 
Specializare Înaltă, Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă 
și Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare inclusiv alte instituții, 
conform domeniului de competență.  
Pe platformă Parlamentară, este funcțional Consiliul Național pentru Drepturile 
Persoanelor cu Dizabilități, care include Grupuri de lucru tematice pe componentele (educație; 
asistență socială, servicii de reabilitare; consolidarea sistemului statistic, re vizuirea politicilor de 
stabilire a gradelor de dizabilitate; accesibilitate; integrarea în câmpul muncii; servicii sociale, care 
are ca scop monitorizarea implementării şi promovării politicii de stat în domeniu (acte normative, 
strategii, programe, planuri de acţiuni etc.) şi a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

dizabilități, de a asigura pentru această categorie de populație, posibilități egale de realizare a 
drepturilor şi libertăților fundamentale la un nivel identic cu ceilalți membri ai societății. 
Adițional, pe segmentul elaborărilor politicilor în sector intervine și Ministerul Sănătății, 
Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Justiției, Ministerul Dezvoltării Economice și 
Digitizării și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
Respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și incluziunea lor socială impune 
alinierea deplină a cadrului normativ la acquis-ul UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități, 
inclusiv la Directiva (UE) 2019/882 privind cerințele de accesibilit ate aplicabile produselor și 
serviciilor, precum și instituirea unui mecanism independent de coordonare și monitorizare a 
punerii în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. 
Astfel, politicile în domeniu urmează a fi aliniate pe deplin la politicilor europene și 
urmează a fi axate pe crearea premiselor pentru ca persoanele cu dizabilități din Republica 
Moldova să își exercite pe deplin drepturile sale și să participe activ în viața socială, în special la 
„O Uniune a Egalității: Strategia pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități 2021-2030”. 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Alinierea legislației naționale la acquis -ul UE va fi urmată de ajustare  infrastructurii la 
cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor.  
De asemenea, pe segmentul capacităților administrative este necesar îmbunătățirea 
colectării datelor privind persoanele cu dizabilități, în conformitate cu Compendiul cerințelor 
statistice al Eurostat, precum și îmbunătățirea sistemului informațional „Determinarea dizabilității 
și capacității de muncă”, inclusiv asigurarea interoperabilității cu alte sisteme informaționale. 
O prioritate aparte o constituie și îmbunătățirea educației incluzive pentru copiii și elevii 
cu dizabilități. 
 
23.3.12. Dreptul minorităților naționale 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
 
Moldova a dezvoltat o bază legislativă comprehensivă ce ţine de drepturile minorităților 
naționale, care este aliniată și corespunde celor mai înalte standarde internaționale în domeniu, 
conținând un ansamblu de legi şi alte acte normative. 
La baza sistemului de protecție a drepturilor minorităților naționale se află Constituția 
Republicii Moldova, care garantează  că, toţi cetățenii Republicii Moldova sunt egali în  faţa legii 
şi a autorităților publice fără deosebire de rasă, naționalitate,  origine etnică, limbă, religie, sex, 
opinie, apartenență politică, avere sau origine socială (art. 16 alin.(2)).  Art. 10 al Constituției 
consfințește, că statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Statul recunoaște 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

şi protejează dreptul tuturor cetățenilor la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identității lor etnice, 
culturale, lingvistice şi religioase.  
Legea nr. 382 din 19.07.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților 
naționale şi la statutul juridic al organizațiilor lor dezvoltă principiile constituționale și stabilește 
drepturile fundamentale ale minorităților naționale, promov ând astfel o abordare deschisă și 
cuprinzătoare a intereselor minorităților naționale. 
Documentul de politici în domeniu este Strategia de consolidare a relațiilor interetnice în 
Republica Moldova pentru anii 2017-2027. Strategia are ca scop încurajarea diversității incluzive 
a societății din Republica Moldova prin integrarea minorităților naționale în diverse sfere ale vieții 
statului, asigurarea egalității cetățenilor indiferent de apartenența etnică, culturală, lingvistică etc. 
Documentul setează 4 direcții strategice de intervenție: (1) Participarea minorităților naționale în 
viața public ă; (2)Politici în legătură cu limba română și limbile minorităților; (3) Dialogul 
intercultural și apartenența civică la statul Republica Moldova; (4) Mass-media. 
Cadrul administrativ 
Ministerul Educației și Cercetării este responsabil de elaborarea politicilor în domeniul 
drepturilor minortăților naționale, subdiviziunea responsabilă fiind Serviciul politici în domeniul 
relaţiilor interetnice constituită în 2018. Datorită specificului intersectorial al relațiilor interetnice 
lista instituțiilor cu competențe de implementare a politicilor este extins, însă rolul central este 
acordat Agenției Relații Interetnice (ARI) care dispune de un efectiv limită de personal de  20 
unități. 
Ţinând cont de competenţa funcţională, experienţa, formele de activitate şi capacităţile 
instituţionale, ARI realizează funcţiile în următoarele domenii de activitate: consolidarea relaţiilor 
interetnice; dezvoltarea dialogului intercultural şi consolidare a identităţii civice; funcţionarea 
limbilor şi promovarea diversităţii lingvistice. 
În vederea implicării proactive a diferitor părți interesate în proces de implementare a 
politicilor publice Agenția Relații Interetnice facilitează dezvoltarea cooperării cu autoritățile 
administrației publice centrale și locale, instituțiile naționale pe ntru drepturile omului, cum ar fi 
Consiliul pentru Egalitate și Oficiul Avocatului Poporului, organizațiile etnoculturale din 
Republica Moldova. 
Pe lângă aceasta, există un parteneriat puternic și durabil între autoritățile statului și 
partenerii de dezvoltare în vederea promovării aplicării celor mai bune practici internaționale și a 
standardelor europene în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale. 
 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
În scopul stabilirii unor obiective și măsuri sustenabile și congruente în sector urmează a 
fi elaborat un nou document de politici în sector după expirarea termenului de implementare a 
actualei Strategiei de Consolidare a Relațiilor Interetnice (2017 -2027) cu evaluarea impactului 
acesteia, a principalelor realizări și deficiențe ale implementării și formularea recomandărilor 
privind elaborarea viitorului document strategic în domeniul drepturilor minorităților naționale. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Cunoașterea limbii române reprezintă un element ce consolidează societatea şi asigură 
participarea efectivă. Totodată, în pofida unor eforturi depuse pe parcursul anilor pentru facilitarea 
studierii limbii române de către persoanele aparținând minoritățilo r naționale, nivelul de 
cunoaștere a limbii în rândul minorităților naționale rămâne scăzut. Astfel, prioritate este și 
elaborarea unui nou Program național privind învățarea limbii române de către minoritățile 
naționale, inclusiv populația adultă, pentru anii 2026-2028.  
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Una dintre provocările principale în monitorizarea eficientă a participării persoanelor 
aparținând minorităţilor naţionale la viaţa publică ţine de lipsa datelor statistice. Lipsa acestor 
informaţii împiedică elaborarea unor măsuri bine direcţionate pentru  remedierea problemelor 
existente cu care se confruntă persoanele aparținând minorităţilor naţionale în ceea ce ţine de 
participarea lor în procesele decizionale, reprezentarea în administrația publică, organele de drept, 
sistemul judiciar, etc. Pentru a a borda această situație urmează a fi efectuat un studiu privind 
participarea minorităților naționale în vederea intensificării eforturilor de consolidare a relațiilor 
interetnice. 
De asemenea, în continuare vor fi depuse eforturi de a îmbunătăți procesul de consultare și 
participare efectivă a minorităților la procesul de luare a deciziilor și elaborare a politicilor. 
Conform diverselor studii sociologice la nivel de țară se atestă un nivel insuficient de 
cunoştinţe din partea diferitor grupuri din societate despre diversitatea culturală, lingvistică, istoria 
şi tradiţiile minorităţilor naţionale. În scopul încurajării dialogului intercultural și creării spaţiilor 
pentru facilitarea coeziunii cetățenilor Republicii Moldova indiferent de etnia vor fi organizate 
activități educaționale, sociale, culturale pentru promovarea diversității culturale și lingvistice. 
În scopul realizării acestor măsuri este necesar de a fi consolidate și capacitățile Agenției 
Relații Interetnice. 
23.3.13. Dreptul de proprietate 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Dreptul de proprietate este un drept fundamental garantat de art.46 și 127 din Constituție. 
Potrivit Legii Supreme nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, 
stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Astf el, dispozițiile constituționale 
obligă statul dar și alți titulari ai puterii publice  să respecte proprietatea și să se abțină de la orice 
acțiune  care ar aduce atingere acestui drept. 
Cadrul normativ infra constituțional relevant este Codul civil, Codul funciar, Legea 
exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999, etc. Dreptul de proprietate este protejat 
prin instrumente juridice de ordin civil, penal și contravențional. 
Cadrul administrativ 
Politicile în domeniul dreptului de proprietate sunt elaborate și promovate de către 
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Justiției, dar și Agenția Geodezie, 
Cartografie și Cadastru. 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru utilizează o varietate de sisteme informaționale 
pentru organizarea activității sale și pentru furnizarea de servicii publice. Registrul Bunurilor 
Imobile este digitalizat, structurat în 3 capitole: terenuri, clădiri și încăperi.  
În prezent, Republica Moldova are aproximativ 5.8 milioane de terenuri, 70% pentru uz 
agricol, 27% rezidențial și 3% pentru alte utilizări. Aproape 98% din proprietăți sunt în proprietate 
privată, acoperind o suprafață de aproximativ 60% din teritoriu. 
Planuri de viitor 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
Pe segmentul dreptului de proprietate prioritățile sunt orientate spre înregistrarea tuturor 
proprietăților private omise în proiectele anterioare și delimitarea proprietăților publice. De 
asemenea, modernizarea sistemelor informaționale va permite accesul  online la produsele 
cadastrale, asigurarea transparenței precum și eradicarea factorilor de corupție. 
 
23.3.14. Drepturile cetățenilor UE (dreptul la vot, dreptul la circulație) 
Prezentarea generală a situației 
Cadrul legislativ 
Articolul 38 din Constituție garantează cetățenilor Republicii Moldova dreptul de vot de la 
vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puși sub interdicție 
în modul stabilit de lege. De asemenea, dreptul de a fi aleşi  le este garantat cetățenilor Republicii 
Moldova cu drept de vot. 
Modalitatea de organizare și desfășurare a alegerilor și referendumurilor, condițiile de a 
candida și a participa la alegeri sunt reglementate de Codul electoral. Totodată, procesului electoral 
îi sunt aplicabile prevederile Codului administrativ; Codului contravențional; Codului penal; Legii 
privind partidele politice; Legii privind implementarea parțială a votului prin corespondență, 
precum și ale actelor normative inclusiv adoptate de către Comisia Electorală Centrală. 
De asemenea, un drept fundamental garantat de legislația națională este dreptul la libera 
circulație și ședere a persoanelor. În acest sens a fost adoptată Legea nr. 200/2025 privind libera 
circulație și ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor 
de familie ai acestora. Actul normativ stabilește un cadru juridic național clar, armonizat cu 
standardele europene (Directiva 2004/38/CE privind dreptul cetățenilor Uniunii și al membrilor 
familiilor acestora de a circula și a-și stabili reședința liber), care reglementează și facilitează libera 
circulație și ședere a cetățenilor UE și a membrilor familiilor acestora. Legea garantează dreptul 
acestora de a locui, munci și studia în Republica Moldova, cu acces egal la piața muncii și educație 
în aceleași condiții ca cetățenii moldoveni.  
În acord cu legislația și standardele UE Republica Moldova a pus în circulație cartea de 
identitate (de la 31 martie 2025) și va pune cartea de rezidență (de la 1 ianuarie 2026). Introducerea 
la nivel național a cărții de identitate va permite exercitarea dreptului la libera circulație și 
utilizarea acesteia în calitate de document de călătorie, datorită uniformizării la nivelurile de 
securitate ale cărților de identitate eliberate de statele membre UE.  

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

Cartea de rezidență conferă străinilor, dreptul la libera circulație pe întreg teritoriul  
Republicii Moldova, garantându -le exercitarea drepturilor în conformitate cu  reglementările 
internaționale și standardele naționale. Acest document simplifică  proc edurile administrative și 
facilitează accesul titularilor la servicii publice digitale”.  
În același timp, cadrul normativ național este parțial aliniat la acquis-ul UE în domeniu.  
Cadrul administrativ 
Sistemul organelor electorale, este format din Comisia Electorală Centrală - organ ierarhic 
superior, consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea și întâi, birourile electorale  ale 
secțiilor de votare și Consiliul electoral central al Găgăuziei. Consiliile electorale de circumscripție 
de nivelul al doilea, cu excepția consiliilor electorale de circumscripție constituite pentru secțiile 
de votare din afara țării și pentru localitățile din stânga Nistrului, au statut permanent exercitat prin 
președinții acestora. Ceilalți membri sunt desemnați și activează doar în perioada electorală. 
Potrivit legislației, rezultatele alegerilor parlamentare, prezidențiale și ale referendumurilor 
naționale, sunt confirmate de către Curtea Constituțională. Aceasta validează și mandatul de 
președinte și cel de deputat, confirmă lista candidaților supleanți la funcția de deputat. Referitor la 
alegerile locale, acestea se confirmă, iar mandatele se validează de către consiliile electorale de 
circumscripție. Legalitatea desfășurării referendumului local se confirmă și rezultatul se validează 
de către Comisia Electorală Centrală. 
Pe segmentul asigurării dreptului la libera circulație, politicile sunt elaborate de către 
Ministerul Afacerilor Interne (Direcția politici în domeniul managementului integrat al frontierei 
de stat, migrației și azilului cu un efectiv de 8 unități) iar imp lementarea este asigurată de către 
Agenția Servicii Publice și Inspectoratul General pentru Migrație. 
Planuri de viitor 
Planuri legislative 
În scopul asigurării drepturilor cetățenilor UE la data aderării Republicii Moldova, urmează 
a fi aliniat cadrul normativ național la acquis-ul UE privind dreptul la libera circulație și ședere pe 
teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora și la acquis-ul UE 
de instituire a unui document de călătorie provizoriu al UE și privind măsurile de coordonare și 
cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii în țările 
terțe (Directiva 2019/997, Directiva 2015/637). 
Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative 
În scopul realizării măsurilor de ordin legislativ pe componenta electorala va fi elaborat un 
studiu privind bunele practici de organizare a alegerilor europarlamentare în țările membre UE, 
condițiile minime de reședință/ admitere a rezidenților cetățeni U E la alegerile locale din țara de 
reședință, inclusiv evidența unică a alegătorilor. Analiza va constitui suport în procesul de aliniere 
la Directiva 94/80/CE de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales 
la alegerile locale pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru a cărui cetățenie 
nu o dețin și Directiva 93/109/CE  de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într -un stat 
membru în care nu sunt resortisanți. 
De asemenea, de către Ministerul Afacerilor Externe, până la data aderării, urmează a fi adaptate 
sistemele informaționale pentru gestionarea și emiterea ETD. 
Aspecte financiare (estimarea costurilor) 
În partea ce ține de acoperirea financiară a acțiunilor de viitor planificate, conform 
calculelor, pentru realizarea reformelor propuse sunt necesare estimativ 2 263 145,5 mii lei, dintre 
care 1 025 884,75 mii lei sunt planificate în bugetul de stat și 427 044,41 mii lei sunt acoperite din 
asistența externă, iar aproximativ 810 216,4 mii lei sunt neacoperite. 
Costurile estimative de implementare a acțiunilor normative din Anexa A, care vizează 
alinierea la acquis -ul UE, sunt dependente de complexitatea reglementărilor europene care 
urmează să se regăsească în cadrul normativ național prin elaborarea unor noi acte normative și 
modificarea celor existente. Astfel, în vederea asigurării transpunerii acquis-ului UE sunt necesare 
aproximativ de 9 178,64 mii lei, care vor fi acoperite din bugetul de stat în sumă de 8 578,64 mii 
lei și 600 mii lei din asistență externă . Costurile au fost estimate pentru acțiunile normative, 
aferente celor 3 domenii: sistemul judiciar, combaterea corupției, drepturile fundamentale. 
Costurile pentru realizarea acțiunilor de implementare a acquis -ului UE se regăsesc în 
Anexa B care implică mai multe categorii de cheltuieli, și anume: 
1.   Costuri administrative și instituționale (angajări de personal; formarea și instruirea 
personalului din cadrul sectorului justiției și a funcționarilor publici; crearea, dezvoltarea și 
modernizarea softurilor, bazelor de date, platformelor și sistemel or IT; achiziționarea de 
echipamente); 
2.   Costuri de infrastructură (construcții / renovări); 
3.   Costuri pentru educație și informare a cetățenilor; 
4.   Costuri de evaluare a  progresului în implementarea documentelor de politici 
sectoriale/ altor recomandări instituționale. 
Astfel, pentru implementarea acțiunilor celor 3 domenii sunt necesare 2 253 966,92 mii lei 
dintre care 1 017 306,11 mii lei sunt planificate în bugetul de stat și 426 444,41 mii lei sunt acoperite 
din asistența externă, iar aproximativ 810 216,4 mii lei sunt neacoperite. 
Aceste valori reflectă costurile estimative parțiale asociate cu creșterea capacităților 
administrative ale instituțiilor, modernizarea infrastructurii, achiziția de echipamente avansate și 
dezvoltarea sistemelor informaționale, asigurând astfel resursele necesare pentru o implementare 
completă și sustenabilă a activităților din sector. 
Având în vedere complexitatea și amploarea intervențiilor, în special în ceea ce privește 
infrastructura și investițiile capitale este indispensabilă continuarea suportului din partea 
partenerilor internaționali. Cooperarea și asistența externă sunt crucia le pentru succesul acestor 

Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF

reforme, asigurând resurse suplimentare și expertiză necesară pentru implementarea eficientă a 
proiectelor de modernizare și dezvoltare. Fără acest sprijin, progresul în realizarea obiectivelor 
propuse ar putea fi îngreunat, iar impactul pozitiv asupra fun cționării eficiente a instituțiilor din 
sector ar putea fi limitat.