Partea narativă Capitolul 17
17 pagini · copie păstrată la 10.09.2026
Textul extras păstrează contextul paginilor, dar poate pierde ordinea coloanelor, celulele unite și notele. PDF-ul este reperul pentru citare. Atribuirea juridică la ultima anexă adoptată așteaptă verificare.
Identificarea exactă a copiei
SHA-256: 32fb7736fc8f9bd8db6720a1fc6460681314039c896345fde3456dedf92ca0d9
Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10
Context, tabele și note
Pagina 1 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
CAPITOLUL 17 - POLITICA ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ
Introducere
Conform Raportului Comisiei Europene din 2025, Republica Moldova are un anumit nivel
de
pregătire
în
domeniul
politicii
economice
și
monetare.
S-au
înregistrat
unele
progrese
în
ceea
ce
privește
atenuarea
presiunilor
inflaționiste,
consolidarea
independenței
funcționale
și
financiare,
inclusiv
acordarea
autonomiei
operaționale
a
BNM
asupra
activelor
sale.
Nivelul de aliniere a actelor UE (capitolul 17)
galben (transpus parțial), alb (netranspus) Acquis-ul în domeniul politicii economice și monetare conține norme specifice care
impun
independența
băncilor
centrale
din
statele
membre,
interzicând
finanțarea
directă
a
sectorului
public
de
către
băncile
centrale
și
interzicând
accesul
privilegiat
al
sectorului
public
la
instituțiile
financiare.
Statele
membre
își
coordonează
politicile
economice
și
sunt
supuse
Pactului
de
stabilitate
și
creștere
privind
supravegherea
fiscală.
Noile
state
membre
se
angajează,
de
asemenea,
să
respecte
criteriile
stabilite
în
tratat
pentru
a
putea
adopta
euro
în
timp
util
după
aderare.
Până
atunci,
aceștia
vor
participa
la
Uniunea
Economică
și
Monetară
ca
stat
membru
cu
o
derogare
de
la
utilizarea
monedei
euro
și
își
vor
trata
cursurile
de
schimb
ca
o
chestiune
de
interes
comun.
Totodată, procesul de adoptare a monedei euro ca monedă oficială, conform art. 140
alineatul
(1)
din
Tratatul
privind
funcționarea
Uniunii
Europene
poate
fi
inițiat
doar
după
doi
ani
sau
la
solicitarea
statului
membru
care
face
obiectul
unei
derogări,
iar
Comisia
și
Banca
Centrală
Europeană
prezintă
Consiliului
un
raport
privind
progresele
efectuate
de
statele
membre
care
fac
obiectul
unei
derogări
în
îndeplinirea
obligațiilor
care
le
revin
pentru
realizarea
uniunii
economice
și
monetare.
Aceste
rapoarte
examinează
în
special,
dacă
legislația
națională
a
fiecăruia
dintre
aceste
state
membre,
inclusiv
statutul
băncii
centrale
naționale,
este
compatibilă
cu
articolele
130
și
131
Tratatul
privind
funcționarea
Uniunii
Europene
și
cu
Statutul
Sistemului
European
al
Băncilor
Centrale
(SEBC)
și
al
Băncii
Centrale
Europene
(BCE),
și
dacă
a
fost
realizat
un
grad
înalt
de
convergență
durabilă,
analizând
în
ce
măsură
fiecare
stat
membru
a
îndeplinit
criteriile
conform
Protocolului
(nr.13)
privind
criteriile
de
convergență
(Tratatul
privind
funcționarea
UE),
și
anume:
1
02011L0085-20240430 32024R1263
12016E130 12012M/TXT
31993R3603 31993R3604
12008M/PRO/12 12016E123 Pagina 2 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
● Articolul 1. Criteriul stabilității prețurilor , menționat la articolul 140 alineatul (1) a doua liniuță din tratatul menționat înseamnă că un stat membru are o stabilitate durabilă a nivelului prețurilor și o rată medie a inflației, în cursul unei perioade de un an înaintea examinării, care nu poate depăși cu mai mult de 1,5 % rata inflației a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilității prețurilor. Inflația se calculează cu ajutorul indicelui prețurilor de consum pe o bază comparabilă, ținând seama de diferențele dintre definițiile naționale. ● Articolul 2. Criteriul situației finanțelor publice , menționat la articolul 140 alineatul (1) a doua liniuță din tratatul menționat înseamnă că, în momentul examinării, un stat membru nu face obiectul unei decizii a Consiliului menționată la articolul 126 alineatul (6) din tratatul menționat, privind existența unui deficit excesiv în statul membru respectiv. ● Articolul 3. Criteriul de participare la mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European , menționat la articolul 140 alineatul (1) a treia liniuță din tratatul menționat, înseamnă că un stat membru a respectat marjele normale de fluctuație prevăzute de mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European, fără să cunoască tensiuni grave cel puțin pe parcursul ultimilor doi ani dinaintea examinării. În special, statul membru nu a devalorizat din proprie inițiativă cursul de schimb central bilateral al monedei sale în raport cu euro pentru aceeași perioadă. ● Articolul 4. Criteriul de convergență al ratelor dobânzilor menționat la articolul 140 alineatul (1) a patra liniuță din tratatul menționat, în cursul unei perioade de un an înaintea examinării, înseamnă că un stat membru a avut o rată a dobânzii nominală medie pe termen lung care nu poate depăși cu mai mult de 2 % pe cea a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilității prețurilor. Ratele dobânzilor sunt calculate pe baza obligațiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, ținând seama de diferențele dintre definițiile naționale. La nivel național, autoritățile competente responsabile de coordonarea grupului de lucru aferent capitolului prenotat este Ministerul Finanțelor (MF), de comun cu Banca Națională a Moldovei (BNM). Suplimentar, instituțiile implicate sunt: Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), Ministerul Mediului (MM), Biroul Național de Statistică (BNS), Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), etc. În cadrul grupului de lucru aferent Capitolului 17 sunt membri: 49 de reprezentanți din partea instituțiilor publice, 14 membri din partea societății civile, precum și Consilierul Înalt în domeniul serviciilor financiare. 17.1. Prezentarea generală a situației 17.1.1 Subcapitolul ”Participarea la procedura de coordonare a politicilor economice” Cadrul legislativ În anul 2025 Republica Moldova a participat la Dialogul Economic și Financiar cu Uniunea Europeană (UE), prezentând al doilea său Program de Reformă Economică (PRE) 2025-2027 în ianuarie 2025. Acest document a inclus cadrul macro-fiscal, precum și pentru prima dată a inclus un scenariu macroeconomic alternativ și soldul bugetar structural. Totodată, cu suportul proiectului de asistență tehnică a UE ”Suport pentru Guvernul Republicii Moldova în identificarea și pregătirea proiectelor legate de implementarea Acordului de Asociere”, a fost elaborată Instrucțiunea privind metodologia de calcul a deficitului structural, precum și a fost instruit personalul MF și MDED la acest subiect. De asemenea, procesul de 2
Pagina 3 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
elaborare a Programului de Reformă Economică a fost instituționalizat prin Ordin intern al Ministerului Finanțelor (nr. 104 din 09.10.2025). Suplimentar, PRE 2026-2028 este în proces de elaborare și urmează a fi aprobat de Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică și prezentat către Comisia Europeană până la data de 15 ianuarie 2026. În cadrul procesului prenotat sunt implicate instituții guvernamentale și alte autorități publice, și anume: MF, MDED, MMPS, BNM și BNS. Totodată, începând cu anul 2023, Comisia Europeană a inclus prognoza macroeconomică a Republicii Moldova în exercițiul său de previziune, ca o etapă importantă a Semestrului European. În Republica Moldova, MDED este instituția responsabilă pentru elaborarea prognozelor macroeconomice oficiale. În conformitate cu Legea nr. 181/2014 1 privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală (Ordinul nr. 124/2023 al MF) , MDED elaborează prognoze macroeconomice de două ori pe an: o versiune preliminară în februarie și una actualizată – în iulie. Totuși, în perioadele cu șocuri economice semnificative, crize sau incertitudine ridicată, MDED actualizează mai frecvent prognoza principalilor indicatori macroeconomici. Pe parcursul anului 2025, MDED a elaborat 3 versiuni ale prognozei macroeconomice. Versiunea preliminară a fost elaborată în luna martie și a fost utilizată la estimările Cadrului bugetar pe termen mediu 2026-2028. În iulie 2025, MDED a actualizat proiecțiile macroeconomice și a elaborat 3 scenarii de prognoză care includ estimarea impactului implementării programului de reforme și proiectelor investiționale prevăzute în Planul de Creștere a Moldovei adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 260/2025 2 . În luna noiembrie 2025, MDED a inițiat revizuirea prognozei, ținând cont de cele mai recente date disponibile, precum și elaborarea a două scenarii alternative (optimist și pesimist), conform cerințelor Programului de Reforme Economice pentru 2026-2028 care urmează a fi aprobat în ianuarie 2026. Suplimentar, în contextul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice din cadrul semestrului european, pentru Republica Moldova sunt disponibili un set de indicatori (predefiniți în Regulamentul UE 1174/2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro și Regulamentul 1176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice) . În prezent, indicatorii prenotați sunt calculați și raportați de către autoritățile naționale, cu excepția a 2 indicatori: indicele prețurilor nominale ale locuințelor și indicele costului unitar nominal al forței de muncă, pe oră lucrată. Prin urmare, instituțiile responsabile de producerea și raportarea indicatorilor sunt: Banca Națională a Moldovei – responsabilă de 8 indicatori; Biroul Național de Statistică – responsabil de 4 indicatori și împreună cu Ministerul Finanțelor – 1 indicator. Cu toate acestea, în proces de aliniere completă sunt metodologiile de elaborare a acestor indicatori în corelare cu metodologiile UE. În contextul subcapitolului prenotat, printre actele de bază a UE se enumeră: 1. Titlul VIII, TFUE: Politica economică și monetară, Capitolul 1 - Art. 121 – 126 stabilește alinierea politicilor economice a statului membru la politicile economice a Uniunii Europene, în esență acesta fiind participarea în cadrul procesului semestrului european. În prezent, Republica Moldova nu participă în cadrul Semestrului European, respectiv prevederile acestui tratat fiind aplicabile de la data aderării la UE. 2. Titlul VIII, TFUE: Politica economică și monetară, Capitolul 4 Art. 136, prevede măsuri pentru statele membre a căror monedă este euro pentru: 2 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=148353&lang=ro 1 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=145903&lang=ro 3
Pagina 4 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
(a) a consolida coordonarea și supravegherea disciplinei lor bugetare; (b) a elabora, în ceea ce le privește, orientările de politică economică, veghind ca acestea să fie compatibile cu cele adoptate pentru întreaga Uniune și asigurând supravegherea acestora. Actul respectiv vizează statele membre a căror monedă este euro. 3. Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Prezentul regulament stabilește norme detaliate pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice și pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din cadrul Uniunii. În prezent, prevederile Regulamentului vor fi aplicabile la data aderării. În acest context, doar urmează a fi asigurată calcularea și raportarea indicatorilor privind dezechilibrele macroeconomice. 4. Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro. Prezentul Regulament stabilește un sistem de sancțiuni în vederea corectării efective a dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro. Prevederile Regulamentului vor fi aplicate de la data aderării la zona euro. Suplimentar, Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului european și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 ; Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu și Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei din 6 iulie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a modului de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și prin precizarea metodologiei pentru respectarea acestei obligații de furnizare de informații se regăsesc la Capitolul 9 ”Servicii financiare” în cadrul Blocului ”Sustainable finance”. Cadrul administrativ În procesul de aliniere a legislației UE în partea ce ține de procedura de coordonare a politicilor economice sunt implicați: din partea MDED – 2 reprezentanți din cadrul Direcției analiză și prognozare macroeconomică; din partea MF – 4 reprezentanți din cadrul Direcției generale politici și sinteză bugetară, 1 reprezentant din cadrul Direcției generale datoria sectorului public, 1 reprezentant din cadrul Direcției generale Trezoreria de Stat, 2 reprezentanți din cadrul Direcției fonduri europene și asistență externă; din cadrul BNS - 1 reprezentant din cadrul Direcției conturi naționale; din partea MMPS – 1 reprezentant din cadrul Direcției Politici Ocupaționale și de Reglementare a Migrației Forței de muncă. 4
Pagina 5 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
17.1.2. Subcapitolul ”Supravegherea fiscală a UE și evaluarea guvernanței economice” Cadrul legislativ Cu privire la aspectul alinierii legislației RM la legislația UE în contextul supravegherii fiscale și evaluării guvernanței economice se comunică că legislația națională nu este aliniată integral la acquis-ul UE. Regulile privind politica bugetar-fiscală sunt prevăzute în Legea nr. 181/2014 privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală și au fost puse în aplicare începând cu anul 2018. În conformitate cu aceste reguli, politica bugetar-fiscală ar trebui să fie elaborată în concordanță cu alte politici convergente și să asigure un deficit anual de la bugetul public național, excluzând granturile, care nu depășește 2,5 % din Produsul intern brut. Depășirea nivelului limită al deficitului bugetului public național se permite în condițiile existenței surselor reale de finanțare a proiectelor de investiții capitale finanțate din surse externe și a capacităților de valorificare a acestora. Există mai multe clauze derogatorii, care permit excepții de la regula generală, și pot fi admise doar pentru o perioadă fixă de cel mult trei ani și doar în caz de: a) catastrofe naturale și alte situații excepționale care pun în pericol securitatea națională; b) declin al activității economice și/sau dacă nivelul inflației depășește cu 10 puncte procentuale nivelul prognozat/planificat; c) apariție a necesității de acoperire a soldului debitar al fondului general de rezervă al Băncii Naționale a Moldovei, precum și în caz de criză financiară sistemică, pentru capitalizarea băncilor și pentru garantarea creditelor de urgență acordate băncilor de către Banca Națională a Moldovei. În perioada excepțiilor, Guvernul trebuie să raporteze Parlamentului, odată la șase luni, tendințele indicatorilor macro bugetari, măsurile întreprinse și planificate pentru respectarea regulilor politicii bugetar-fiscale. În conformitate cu normele privind soldul bugetar, nivelul soldului bugetar se stabilește prin legile bugetare anuale, care prevăd, după caz, sursele de finanțare a deficitului bugetar sau direcționarea excedentului bugetar. Orice modificare a soldului bugetar se adoptă doar prin legile de modificare a bugetului. În cele din urmă, proiectele de acte normative cu impact financiar asupra bugetelor se supun expertizei financiare în conformitate cu legislația ce reglementează modul de elaborare a actelor normative. Pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor și/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget. De asemenea, stabilirea prin alte acte normative decât legea bugetară anuală a unor sume sau cote procentuale din buget sau din produsul intern brut destinate anumitor domenii, sectoare sau programe nu se admite. În contextul subcapitolului prenotat, printre actele de bază a UE se enumeră: - Protocolul 12 (TFUE) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive detaliază în esență valorile de referință privind nivelul deficitului excesiv și nivelul datoriei publice în PIB. Prevederile prezentului Protocol urmează a fi aliniate în legislația națională. - Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară . Prezentul regulament stabilește 5
Pagina 6 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
dispoziții pentru consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre a căror monedă este euro. Prevederile Regulamentului nr.472/2013 vor fi aplicate de la data aderării la zona euro. - Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro. Prezentul Regulament stabilește dispoziții pentru îmbunătățirea monitorizării politicilor bugetare în zona euro și pentru asigurarea faptului că bugetele naționale sunt în conformitate cu orientările în domeniul politicilor economice emise în contextul Pactului de Stabilitate și Creștere și al Semestrului european pentru coordonarea politicilor economice. Prevederile Regulamentul nr. 473/2013 vor fi aplicate de la data aderării. - Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. Prezentul regulament stabilește norme care să asigure coordonarea eficace a politicilor economice viabile ale statelor membre, sprijinind astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și ocuparea forței de muncă. Prevederile Regulamentului urmează a fi aliniate în legislația națională. - Regulamentul (UE) 2024/1264 al Consiliului din 29 aprilie 2024 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv. Prezentul regulament stabilește dispozițiile privind accelerarea și clarificarea punerii în aplicare a procedurii aplicabile deficitelor excesive. Prevederile Regulamentului vor fi aplicate la data aderării. - Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv. Prezentul regulament stabilește dispozițiile privind accelerarea și clarificarea procedurii de deficit bugetar, care au ca obiect descurajarea deficitelor publice generale excesive și, dacă ele apar, să stimuleze corectarea lor promptă. Prevederile Regulamentului vor fi aplicate la data aderării. - Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene. Prezentul regulament stabilește dispoziții pentru îmbunătățirea monitorizării politicilor bugetare în zona euro și pentru asigurarea faptului că bugetele naționale sunt în conformitate cu orientările în domeniul politicilor economice emise în contextul Pactului de Stabilitate și Creștere și al Semestrului european pentru coordonarea politicilor economice. Prezentul Regulament urmează a fi aliniat în legislația națională. - Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro. Prezentul regulament stabilește un sistem de sancțiuni în vederea consolidării aplicării componentei preventive și a componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere în zona euro. Prezentul Regulament urmează a fi aplicat de la data aderării la zona euro. 6
Pagina 7 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Cadrul administrativ În procesul de aliniere a legislației UE în partea ce ține de supraveghere fiscală a UE și evaluare a guvernanței economice sunt implicați: din partea MF – 4 reprezentanți din cadrul Direcției generale politici și sinteză bugetară, 2 reprezentanți din cadrul Direcției generale datoria sectorului public, 2 reprezentanți din cadrul Direcției generale Trezoreria de Stat; din cadrul BNS - 1 reprezentant din cadrul Direcției conturi naționale; din partea MDED – 2 reprezentanți din cadrul Direcției analiză și prognozare macroeconomică. 17.1.3. Subcapitolul ”Cadre bugetare naționale solide” Cadrul legislativ Legislația națională nu este aliniată integral la acquis-ul UE, cu precădere la Directiva 2011/85. Cu toate acestea, legislația bugetară națională conține prevederi care sunt în conformitate cu Directiva UE 2011/85. Astfel, Legea 181/2014 finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale conține următoarele prevederi: • stabilirea regulilor fiscale numerice și a clauzelor de evaziune – art 15; • planificarea pe termen mediu, inclusiv prognoza cadrului macroeconomic și agregatele fiscale, cadrul de planificare – art. 48, • indicatori ai datoriei publice - art 38, • reguli și proceduri pentru: întocmirea bugetului anual - art. 50-53, aprobarea – art. 54-55, modificarea – art. 61 • transparența fiscală – art 12, 13, etc. Totodată, prevederi detaliate sunt descrise în legislația secundară - Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 124/2023 cu privire la aprobarea Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului, care conține procesul bugetar mai detaliat, inclusiv descrierea întocmirii și publicării analizei riscurilor bugetar-fiscale și a raportului de cheltuieli fiscale. Cadrul bugetar pe termen mediu este un instrument care asigură coerența alocării resurselor financiare publice cu prioritățile de politică pe termen mediu. Prioritățile politicii sectoriale pe termen mediu derivă din Strategia Națională de Dezvoltare, Programul de activitate al Guvernului și Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Acestea se bazează, de asemenea, pe documente strategice sectoriale, care oferă entităților publice flexibilitatea necesară pentru a stabili structura cea mai adecvată și nivelurile posibile de finanțare pentru atingerea acestor obiective. Procesul de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu asigură estimarea de sus în jos a cadrului general al resurselor disponibile pentru finanțarea cheltuielilor publice, în combinație cu o estimare de jos în sus a costurilor politicilor întreprinse/planificate. Cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM) conține obiectivele politicii bugetar-fiscale, previziunile pentru bugetul public național, resursele și cheltuielile și componentele acestuia pe termen mediu și limitele agregate ale cheltuielilor de la bugetul de stat pentru ministerele de resort/entitățile autonome. Previziunile CBTM sunt actualizate anual, menținând o perspectivă de trei ani în planificarea bugetară. Primul an al cadrului bugetar pe termen mediu este următorul exercițiu bugetar, pentru care este în curs de elaborare proiectul de buget. În același timp, bugetul pe termen mediu reflectă rezultatele din ultimele două exerciții bugetare și rezultatele estimate pentru exercițiul bugetar în curs. Ultimul CBTM a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2024 cu privire la aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu (2025-2027) 3 și poate fi accesat pe pagina web a Ministerului Finanțelor. 3 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=144721&lang=ro 7
Pagina 8 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Statistica macroeconomică este realizată în conformitate cu metodologia Națiunilor Unite privind Sistemul de Conturi Naționale 2008 (SCN 2008). În contextul actelor aferente domeniului statisticii (Regulamentul 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană Text cu relevanță pentru SEE ; Regulamentul de punere în aplicare 2020/1148 al Comisiei din 31 iulie 2020 de stabilire a specificațiilor metodologice și tehnice în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/792 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește indicii armonizați ai prețurilor de consum și indicele prețului locuințelor (Text cu relevanță pentru SEE) ; Regulamentul 2016/792 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind indicii armonizați ai prețurilor de consum și indicele prețului locuințelor, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului și Regulamentul de punere în aplicare 2016/2304 al Comisiei din 19 decembrie 2016 referitor la modalitățile, structura, periodicitatea și indicatorii de evaluare ai rapoartelor privind calitatea datelor transmise în temeiul Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE)), acestea se regăsesc la Capitolul 18 ”Statistici”. Datele fiscale acoperă toate fluxurile economice ale administrației publice (cu excepția activității cvasi-fiscale) și stocul datoriei guvernamentale, ce sunt în conformitate cu Statistica finanțelor guvernamentale 2001. Legea cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat (nr. 419/2006) 4 prevede dreptul MF de a împrumuta, de a oferi garanții de stat și de a recredita în numele Guvernului. De asemenea, Legea privind finanțele publice locale (nr. 397/2003) 5 impune limite în contractarea împrumuturilor pe termen lung pentru autoritățile locale sau acordarea garanțiilor pentru împrumuturile întreprinderilor municipale și societăților comerciale cu capital majoritar sau integral municipal, cu condiția ca plățile anuale aferente serviciului datoriei (rambursarea principalului, plata dobânzilor și altor plăți conexe) să nu depășească 20% din veniturile anuale ale bugetelor locale, cu excepția transferurilor cu destinație specială. În cazul municipiilor Chișinău și Bălți, acest plafon este de 30%. MF evaluează capacitatea deservirii datoriei de către autorități publice locale, emițând avize și monitorizând permanent datoria acestora. Ministerul Finanțelor publică lunar datele privind datoria de stat, garanțiile de stat și împrumuturile recreditate pe pagina web. De asemenea, raportul trimestrial/anual privind datoria sectorului public, inclusiv a autorităților locale și a întreprinderilor publice, este publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Conform prevederilor Legii nr. 419/2006, MF elaborează anual Programul ,,Managementul datoriei de stat pe termen mediu”, aprobat prin Hotărâre de Guvern. Acest Program reprezintă un document public care asigură transparența politicii de gestionare a datoriei de stat și este întocmit în conformitate cu indicatorii macroeconomici, politicile fiscale și monetare, precum și cu prognoza evoluției datoriei de stat. Documentul stabilește obiectivele specifice de gestionare a datoriei de stat, precum și intervale țintă pentru principalii parametri de risc și sustenabilitate, contribuind astfel la sporirea transparenței și la consolidarea sustenabilității datoriei de stat. În prezent, în RM nu sunt instituite instituții bugetar-fiscale independente (IFI). O analiză privind înființarea unui posibil Consiliu Fiscal pentru Republica Moldova și opțiunile pentru 5 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=143911&lang=ro 4 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=139640&lang=ro 8
Pagina 9 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
instituirea acestuia, a fost elaborată de către experții UE în anul 2017 6 și include descrierea unor practici din țările din Europa de Est, care au stabilite deja cu succes astfel de instituții fiscale independente. Totodată, reieșind din ultimele modificări introduse conform art. 8 a al Directivei 2024/1265/UE de modificare a Directivei 2011/85/UE privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre despre înființarea instituțiilor fiscal-bugetare independente, Republica Moldova a actualizat în decembrie 2024 Raportul privind instituirea unui posibil Consiliu Fiscal pentru Moldova și opțiunile pentru înființarea acestuia, care poate fi accesat pe pagina web al Ministerului Finanțelor 7 . Suplimentar, cu suportul asistenței tehnice oferite de către Ministerul Finanțelor al Țărilor de Jos, a fost elaborat Raportul privind analiza opțiunilor de înființare a unui Consiliul Fiscal în Republica Moldova 8 . Înființarea unei IFI este necesară pentru Republica Moldova, ca Guvernul să dispună de cadre credibile de management al finanțelor publice pentru a construi încrederea în guvernanța bugetară și pentru a menține suficient spațiu fiscal pentru a finanța răspunsurile la criză atunci când este necesar. Fiecare dintre crizele din ultimii ani a arătat importanța menținerii rezistenței finanțelor publice pentru ca țara să fie capabilă să finanțeze cheltuieli mari și neașteptate. De asemenea, instituirea cu succes a unei IFI în Republica Moldova ar putea asigura aplicarea utilă a reformelor managementului finanțelor publice, ar putea spori sustenabilitatea fiscală și ar putea promova cultura fiscală în rândul publicului larg. Totodată, începând cu anul 2018, Republica Moldova întocmește Nota privind riscurile bugetar-fiscale ca parte a documentației bugetare. Nota include o analiză detaliată și observații cu privire la toate riscurile fiscale explicite și implicite. De asemenea, Nota riscurilor asociate întreprinderilor de stat și companiilor cu capital integral sau majoritar de stat este inclusă în Nota privind riscurile bugetare și fiscale. În contextul subcapitolului prenotat, actul de bază a UE se menționează: - Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. Prezenta directivă stabilește norme detaliate privind caracteristicile cadrelor bugetare ale statelor membre. Aceste norme sunt necesare pentru a asigura respectarea de către statele membre a obligațiilor care decurg din TFUE în ceea ce privește evitarea deficitelor publice excesive. Prevederile Directivei urmează a fi transpuse în legislația națională. Cadrul administrativ În procesul de aliniere a legislației UE în partea ce ține de cadre bugetare naționale sunt implicați: din partea MF – 4 reprezentanți din cadrul Direcției generale politici și sinteză bugetară, 1 reprezentant din cadrul Direcției generale datoria sectorului public, 1 reprezentant din cadrul Direcției generale Trezoreria de Stat; din cadrul BNS - 1 reprezentant din cadrul Direcției conturi naționale; din partea MDED – 2 reprezentanți din cadrul Direcției analiză și prognozare macroeconomică. În vederea îmbunătățirii execuției cheltuielilor pentru investițiile capitale publice, în Cadrul bugetar pe termen mediu și anexa la legea bugetară anuală pot fi incluse doar proiectele 8 https://www.mf.gov.md/ro/buget/transparen%C8%9Ba-bugetar%C4%83/guvernan%C8%9Ba-bugetar-fisc al%C4%83 7 https://mf.gov.md/ro/buget/transparen%C8%9Ba-bugetar%C4%83/guvernan%C8%9Ba-bugetar-fiscal%C 4%83 6 https://mf.gov.md/ro/content/raport-privind-un-posibil-consiliu-fiscal-pentru-moldova-%C8%99i-op%C8%9 Biuni-pentru-instituirea 9
Pagina 10 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
evaluate și determinate eligibile de către Grupul de lucru pentru investiții capitale publice, conform modului stabilit prin Regulamentul cu privire la proiectele de investiții capitale publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022 9 (în continuare - Regulament). În perioada martie 2024 – decembrie 2025, autoritățile administrației publice centrale au plasat în Sistemul informațional „Registrul proiectelor de investiții capitale” (în continuare – SI RPIC), spre examinare 79 de proiecte noi, dintre care: 25 proiecte au fost validate ca eligibile, 38 proiecte sunt în proces de evaluare, 3 sunt în proces de examinare și 13 propuneri au fost remise spre ajustare. Lista unică a proiectelor eligibile (pipeline), se formează în mod automatizat în SI RPIC, care include și documentele aferente fiecărui proiect. Prin Hotărârea Guvernului nr.753/2025 10 pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului (privind gestionarea proiectelor de investiții capitale publice) au fost aprobate unele modificări în Hotărârea Guvernului nr.684/2022, conform cărora: 1) propunerile de proiecte mari, al căror cost depășește suma de 200 de milioane de lei sau de 10 milioane de euro, înaintate spre finanțare din contul bugetului de stat prin intermediul fondurilor de dezvoltare, se examinează, se evaluează și se selectează conform modului stabilit prin respectivul Regulament; 2) în vederea consolidării managementului gestionării proiectelor de investiții capitale, în cadrul a 6 ministere este desemnat cel puțin un funcționar public cu rol de coordonator sectorial și în 8 ministere activează câte o subdiviziune, responsabili de gestionarea proiectelor de investiții capitale publice din domeniile de activitate ale ministerului. 17.1.4. Subcapitolul „Independența băncii centrale” Cadrul legislativ Cu privire la aspectul alinierii legislației RM la legislația UE în domeniul independenței băncii centrale, este de menționat că o aliniere parțială la cerințele relevante, stabilite în TFUE (art. 119, art. 130) și în Protocolul nr. 4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (art. 7 și art. 14) este asigurată prin prevederile Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548/1995: ● aspectele de independență funcțională - art. 4 și 5; ● cerințele de independență instituțională - art. 6 alin. (4) și (5), art. 8; ● independența personală a membrilor organelor de conducere ale BNM - art. 23 alin. (7)-(12) și art. 25; ● elementele inerente independenței financiare - art. 19-21, art. 26 alin. (1) lit. e) și art. 70 1 . În același timp, ( în conformitate cu angajamentele RM prevăzute în Memorandumul de politici economice și financiare convenit cu FMI - iunie 2024 ) a fost elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei nr.548/1995 (aspecte privind guvernanța instituțională), care prevede implementarea unor reforme suplimentare privind consolidarea procedurilor legate de schimbările în organele decizionale ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), inclusiv stabilirea de garanții procedurale și pârghii de verificare, ajustarea structurilor de guvernare și de luare a deciziilor ale BNM. Actualmente, acesta se examinează de către Parlament, fiind înregistrat cu nr.362 din 4 decembrie 2024 şi votat în prima lectură la 27 noiembrie 2025. 10 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=151922&lang=ro 9 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=151926&lang=ro 10
Pagina 11 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Cadrul administrativ În procesul de aliniere a legislației UE în partea ce ține de independența băncii centrale, din cadrul BNM sunt implicați 4 angajați din cadrul Departamentului Legislație și Drept Internațional. Din partea MF sunt implicați 2 reprezentanți din cadrul Direcției reglementarea sectorului financiar. 17.1.5. Subcapitolul „Interdicția de finanțare a statului. Interdicția de acces privilegiat al sectorului public la instituțiile financiare” Cadrul legislativ Cu privire la aspectul alinierii legislației RM la legislația UE referitoare la interdicția de finanțare a statului și interdicția de acces privilegiat al sectorului public la instituțiile financiare, comunicăm, că alinierea parțială la prevederile TFUE (art. 123, art. 124) și ale Regulamentului (CE) nr. 3603/93 al Consiliului din 13 decembrie 1993 de precizare a definițiilor necesare aplicării interdicțiilor menționate la articolele 104 și 104b alineatul (1) din tratat rezultă din prevederile Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548/1995, care reglementează aspectele referitoare la interdicția de creditare a statului la articolele 37, 41 și 76 1 . Prevederile Regulamentului (CE) nr. 3604/93 al Consiliului din 13 decembrie 1993 de stabilire a definițiilor pentru aplicarea interdicției accesului privilegiat prevăzute la articolul 104a din tratat nu sunt redate în mod explicit în legislația națională, dar inadmisibilitatea favorizării accesului preferențial la instituțiile financiare al autorităților publice și a întreprinderilor publice pare să rezulte din art. 3 și art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121/2012 și art. 2 și 3 din Legea concurenței nr. 183/2012. Cadrul administrativ În procesul de aliniere a legislației UE în partea ce ține de interdicțiile de finanțare a statului și de acces privilegiat al sectorului public la instituțiile financiare, din cadrul BNM sunt implicați 3 angajați din cadrul Departamentului Piețe Financiare și 4 angajați din cadrul Departamentului Legislație și Drept Internațional. Din partea Ministerului Finanțelor sunt implicați: 2 reprezentanți din cadrul Direcției generale datoria sectorului public și 2 reprezentanți din cadrul Direcției reglementarea sectorului financiar. 17.1.6. Subcapitolul „Emisiunea de bancnote și monede euro” Cadrul legislativ La moment, unitatea monetară a RM o constituie leul moldovenesc, care reprezintă mijloc legal de plată. Din perspectiva subiectului de emisiune monetară care include dar nu se limitează la următoarele componente, precum producerea bancnotelor și monedelor, transportarea, procesarea, punerea în circulație, statutul de mijloc legal de plată inclusiv ca simbol public (semnele monedei naționale) protejat de lege, schimbul și distrugerea numerarului necorespunzător, retragerea din circulație etc., cadrul legislativ național relevant include o serie de acte normative, printre care Constituția Republicii Moldova, Codul Civil nr. 1107/2002, Codul contravențional nr. 218/2008, Legea cu privire la bani nr. 1232/1992, Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548/1995, Legea privind achizițiile publice nr. 131/2015, Regulamentul cu privire la operațiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Comitetului Executiv al BNM (HCE al BNM) nr. 78/2018, Hotărârea Consiliului de Supraveghere al BNM cu privire la punerea în circulație ca mijloc de plată a unor bancnote modernizate nr. 2/2015, Hotărârea Consiliului de supraveghere al BNM cu privire la punerea în 11
Pagina 12 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
circulație ca mijloc de plată a monedelor metalice noi nr. 5/2018, precum și alte reglementări normative/interne BNM care vizează domeniul de emisiune monetară, operațiuni cu numerar etc. Subliniem că aspectele ce țin de protecția însemnelor monetare (indiferent de valută) împotriva falsificării și altor fapte ilegale au fost descrise detaliat în partea introductivă (narativ) din Capitolele 24 și 32 ale proiectului PNA și nu sunt reiterate în Capitolul 17. Prin urmare, în contextul negocierilor de aderare la UE în cadrul procesului de screening explicativ aferent Capitolului 17, pentru subcapitolul „Emisiunea de bancnote și monede euro” au fost evidențiate drept relevante următoarele acte UE: 1. Acte care nu sunt descrise în alte capitole din acquis-ul UE și care pot fi aplicate doar după aderarea la UE (după caz și adoptarea monedei euro): a) Art. 139-142 TFUE stabilesc în esență definiția statelor membre cu derogare; derogările admise statelor membre; coordonarea politicii monetare și de schimb în statele cu derogare; criteriile de convergență pe care un stat membru trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro; evaluarea nivelului de convergență de către Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană; decizia Consiliului UE dacă un stat poate adera la zona euro etc. Prevederile acestor articole pot fi aplicate doar după aderarea la UE. b) Protocolul nr. 13 TFUE privind criteriile de convergență detaliază în esență criteriile de convergență pe care statele membre trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro ( de ex. stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb etc .). Prevederile acestui protocol pot fi aplicate doar după aderarea la UE. c) Rezoluția Consiliului European privind instituirea unui mecanism de schimb valutar în a treia etapă a uniunii economice și monetare Amsterdam, 16 iunie 1997, stabilește în esență cadrul pentru Mecanismul cursului de schimb (ERM), fiind subliniate principiile pentru stabilizarea ratelor de schimb dintre euro și moneda națională a statelor membre UE care nu se află încă în zona euro ( participare voluntară, rate de schimb, mecanisme de intervenție, relația cu zona euro etc. ). Prevederile acestui act UE pot fi aplicate doar după aderarea la UE. d) Decizia Băncii Centrale Europene din 13 decembrie 2010 privind emisiunea de bancnote euro (reformare) (BCE/2010/29) stabilește în esență condițiile de emisiune a bancnotelor euro; obligațiile statelor emitente; alocarea bancnotelor euro în Eurosistem etc. În legislația națională există prevederi care vizează condițiile de emisiune a monedei naționale, iar prevederi contradictorii cu actul UE respectiv nu există. Aspectele ce nu sunt reglementate la nivel național se referă la emisiunea monedei euro. Prevederile actului UE pot fi aplicate doar după aderarea la UE și adoptarea monedei euro. e) Regulamentul (CE) Nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea euro stabilește în esență condițiile de adoptare a monedei euro, perioada de tranziție între data adoptării euro și retragerea completă a monedelor naționale, condiții de emitere și utilizare a monedei euro, rata fixă de schimb etc. În legislația națională există prevederi care vizează condițiile de emisiune și retragere a monedei naționale, iar prevederi contradictorii cu actul UE respectiv nu există. Aspectele ce nu sunt reglementate la nivel național se referă la emisiunea monedei euro. Prevederile actului UE pot fi aplicate doar după aderarea la UE și adoptarea monedei euro. f) Regulamentul (UE) Nr. 651/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind emiterea de monede euro stabilește în esență dreptul statelor membre de a 12
Pagina 13 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
emite monede euro (de circulație și de colecție), volumul de emisiune aprobat de BCE, condiții de emitere a monedelor comemorative și de colecție, plafoane de emisie, etc. În legislația națională există prevederi care vizează condițiile de emisiune a monedei naționale, iar prevederi contradictorii cu actul UE respectiv nu există. Aspectele ce nu sunt reglementate la nivel național se referă la emisiunea monedei euro. Prevederile actului UE pot fi aplicate doar după aderarea la UE și adoptarea monedei euro. g) Orientarea (UE) 2015/280 a Băncii Centrale Europene din 13 noiembrie 2014 privind instituirea Sistemului pentru achiziții și producție din Eurosistem (BCE/2014/44) stabilește în esență principiile procesului de producție și achiziție a bancnotelor euro, asigurând eficiență și uniformitate în cadrul Eurosistemului; producerea bancnotelor euro fie de către tipografiile care aparțin băncilor centrale naționale din Eurosistem, fie de tipografii private selectate prin licitație competitivă; principii de achiziție centralizată etc. În legislația națională există prevederi care vizează condițiile de producere a monedei naționale, iar prevederi contradictorii cu actul UE respectiv nu există. Aspectele ce nu sunt reglementate la nivel național se referă la producția monedei euro. Prevederile actului UE pot fi aplicate doar după aderarea la UE și adoptarea monedei euro. h) Regulamentul (UE) nr. 729/2014 al Consiliului din 24 iunie 2014 privind valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro ce urmează să intre în circulație stabilește în esență valorile nominale, specificațiile tehnice, caracteristicile de securitate, de design etc. ale monedelor euro destinate circulației, armonizând caracteristicile acestora în toate statele membre ale zonei euro. În legislația națională există prevederi care vizează valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedei naționale, iar prevederi contradictorii cu actul UE respectiv nu există. Aspectele ce nu sunt reglementate la nivel național se referă la valorile nominale și specificațiile monedei euro. Prevederile actului UE pot fi aplicate doar după aderarea la UE și adoptarea monedei euro. i) Recomandarea Comisiei din 22 martie 2010 privind domeniul de aplicare și efectele statutului de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro (2010/191/UE) stabilește în esență definiția și caracteristicile statutului de mijloc legal de plată; condiții de acceptare a plăților în numerar; distrugerea/deteriorarea bancnotelor și monedelor (inclusiv de sisteme antifurt); statutul de mijloc legal de plată pentru monedele de colecție etc. În legislația națională există prevederi care vizează caracteristicile, statutul de mijloc legal de plată etc. ale monedei naționale, iar prevederi contradictorii cu actul UE respectiv nu există. Aspectele care nu sunt reglementate la nivel național se referă la specificațiile și statutul de mijloc legal de plată ale monedei euro. Se planifică alinierea parțială a legislației naționale la actul UE până în decembrie 2026 și totală doar după aderarea la UE și adoptarea monedei euro. (PNA, Cap.32). În partea ce ține de prevederile privind protecția împotriva distrugerii/deteriorării bancnotelor și monedelor, aceste aspecte ar putea fi aliniate în baza acțiunilor propuse la Anexa A, Cap. 32, și anume: „Proiect de lege de modificare a unor acte normative (protecția prin măsuri non-penale a însemnelor monetare împotriva falsificării și altor fapte ilegale)”. j) Regulamentul (UE) nr. 1214/2011 privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro, extins prin Regulamentul (UE) nr. 55/2013, care în esență stabilește condițiile de transport rutier transfrontalier profesionist de bancnote și monede euro, licența CIT (Cash In Transit) de transport transfrontalier; modalități de transportare securizată, sistem de securitate IBNS, notificarea și informarea referitor la operațiunile de transportare, controale și sancțiuni etc. 13
Pagina 14 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
În legislația națională există prevederi care reglementează activitatea de pază și detectiv, inclusiv care vizează transportarea securizată a valorilor, dar care nu se referă nemijlocit la activitatea companiilor CIT (Cash-in-Transit). Printre aspectele ce nu sunt reglementate la nivel național se enumeră: reguli speciale de transportare a numerarului euro, norme specifice CIT, echiparea autovehiculelor CIT, echipamente IBNS și procedura în caz de neutralizare a numerarului de către acest sistem, cooperare deplină cu organismele competente ale UE etc., iar prevederi contradictorii cu actul UE nu există. Prevederile acestui act se aplică după aderarea la UE doar în cazul unor condiții specifice, precum prezența frontierei terestre al statului membru UE cu alt stat membru al zonei euro. Prevederile actului respectiv nu sunt aplicabile Republicii Moldova. 2. Actele UE ce urmează a fi aliniate, care sunt prevăzute și descrise la Cap. 32: a) Decizia BCE/2013/10 din 19 aprilie 2013 privind cupiurile, specificațiile, reproducerea, preschimbarea și retragerea bancnotelor euro în esență stabilește specificațiile bancnotelor euro; condițiile de reproducere, de preschimbare a celor deteriorate (inclusiv de către dispozitive antifurt); de retragere și schimb etc. La nivel național există prevederi care vizează specificațiile, reproducerea, schimbul și retragerea a monedei naționale, iar prevederi contradictorii cu actul UE respectiv nu există. Aspectele care vizează reproducerea bancnotelor euro se planifică a fi aliniate parțial la actul UE până în decembrie 2026 (PNA, Cap. 32). Celelalte prevederi vor fi aplicabile doar după aderarea la UE (după caz și adoptarea monedei euro). b) Orientarea BCE/2003/5 din 20 martie 2003 privind aplicarea unor măsuri pentru combaterea reproducerilor neconforme de bancnote euro, precum și schimbul și retragerea bancnotelor euro în esență stabilește definițiile reproducerii neconforme de bancnote euro; măsuri de combatere a acestui fenomen; retragerea și schimbul bancnotelor deteriorate. La nivel național există prevederi care vizează protecția monedei naționale inclusiv împotriva reproducerilor ilegale, schimbul și retragerea celei deteriorate, iar prevederi contradictorii cu actul UE respectiv nu există. Aspectele care vizează protecția monedelor euro împotriva reproducerilor ilegale se planifică a fi aliniate parțial la actul UE până în decembrie 2026 (PNA, Cap. 32). Celelalte prevederi vor fi aplicabile doar după aderarea la UE (după caz și adoptarea monedei euro). c) Comunicarea Comisiei privind protecția dreptului de autor a designului feței comune a monedelor euro (COM/2001/0600) în esență stabilește condițiile de reproducere a monedelor euro; protecția dreptului de autor asupra designului monedei euro; autorizarea reproducerii etc. La nivel național există prevederi care vizează protecția designului monedei naționale ca simbol public, iar prevederi contradictorii cu actul UE respectiv nu există. Aspectele care vizează protecția designului monedei euro se planifică a fi aliniate parțial la actul UE până în decembrie 2026 (PNA, Cap. 32). Celelalte prevederi vor fi aplicabile doar după aderarea UE (după caz și adoptarea monedei euro). În concluzie, la subcapitolul „Emisiunea de bancnote și monede euro” se evidențiază următoarele: ● actualmente, la nivel național nu există o abordare distinctă pentru moneda euro în comparație cu alte valute străine în ceea ce privește verificarea autenticității, procedura și răspunderea penală etc.; 14
Pagina 15 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
● legislația națională necesită ajustări suplimentare pentru a îndeplini deplin cerințele acquis-ului UE privind stabilirea unor proceduri mai avansate de verificare a autenticității și calității bancnotelor și monedelor euro; adoptarea regulilor de reproducere și protejare a drepturilor de autor pentru grafica bancnotelor și monedelor euro etc. ● acquis-ul UE privind regulile de producere, emisiune, transportare CIT, recirculare, schimb și retragere a monedei euro nu poate fi aliniat la moment în legislația națională, întrucât acesta este aplicabil la data aderării la UE și adoptarea monedei euro, dar principiile și regulile de recirculare a bancnotelor și monedelor urmează a fi implementat inițial pentru moneda națională; ● Considerând pct. 31 din Cadrul de negociere, care prevede că după aderarea la UE, Republica Moldova va participa în cadrul Uniunii Economice și Monetare ca stat membru cu derogare, alinierea totală la prevederile Deciziei BCE/2013/10 se va efectua etapizat - decembrie 2026 (PNA, Cap. 32) și ulterior după aderare la UE (după caz adoptarea monedei euro). Cadrul administrativ La acest compartiment în partea ce ține de elaborarea politicilor din cadrul BNM sunt implicați 7 angajați ai Direcției Operațiuni cu Numerar ( 5 persoane - emisiunea de bancnote și monede, condiții de procesare a numerarului și 2 persoane - examinarea și promovarea inițiativelor legislative ). Cât privește implementarea politicilor sunt implicați 14 angajați ai Direcției Operațiuni cu Numerar ( 5 persoane - emisiunea de bancnote și monede și 9 persoane - verificarea autenticității și calității numerarului, evidența monedei naționale suspecte de a fi false ). 17.2. Planuri de viitor 17.2.1. Subcapitolul ”Participarea la procedura de coordonare a politicilor economice” Planuri legislative Urmează a fi asigurată participarea anuală a Republicii Moldova la Dialogul Economic și Financiar cu UE, precum și prezentarea Programului de Reformă Economică și implementarea recomandărilor de politici înaintate de Comisia Europeană în cadrul dialogului. Implementarea Acquis și consolidarea capacităților administrative În contextul subcapitolului prenotat, se preconizează a fi consolidate capacitățile instituționale aferente modelării și prognozării macroeconomice prin: - dezvoltarea modelelor de prognoză existente (ex: Model macroeconomic structural MFMod, model macroeconometric trimestrial, model de prognoză a pieței muncii, model de echilibru general) prin conlucrarea cu experți în vederea îmbunătățirii preciziei indicatorilor prognozați, soluționării problemelor tehnice etc; - participarea la instruirile organizate cu suportul instituțiilor financiare internaționale. De asemenea, urmează a fi: extinsă prognoza macroeconomică prin includerea a două sectoare suplimentare: piața muncii și sectorul extern (balanța de plăți), precum și dezvoltat un cadru integrat de prognoză macroeconomică prin elaborarea și aprobarea Regulamentului de funcționare a mecanismului de coordonare a prognozei macroeconomice. 17.2.2. Subcapitolul ”Supravegherea fiscală a UE și evaluarea guvernanței economice” Planuri legislative 15
Pagina 16 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
La acest subcapitol este prevăzută alinierea cadrului bugetar la acquis-ul european în contextul procedurii aplicabile deficitelor excesive pentru menținerea disciplinei bugetare. Astfel, la prima etapă urmează a fi efectuate aranjamentele necesare pentru compilarea datelor relevante calculării deficitului excesiv, și anume raportarea deplină a datelor aferente autorităților sectorului guvernamental. Implementarea Acquis și consolidarea capacităților administrative În contextul subcapitol ului prenotat, urmează a fi consolidate capacitățile administrative prin intermediul unor șir de acțiuni. În contextul deficitului excesiv a fost desfășurat evenimentul TAIEX în perioada 17-21 februarie 2025. Totodată, urmează a fi elaborat cadrul secundar necesar pentru reglementarea atribuțiilor și a metodologiei de utilizare a instrumentului de analiză a sustenabilității datoriei, care va fi aprobat prin Ordin al Ministrului Finanțelor, asigurând astfel alinierea procedurilor naționale la bunele practici internaționale și la standardele Uniunii Europene. 17.2.3. Subcapitolul ”Cadre bugetare naționale solide” Planuri legislative În contextul subcapitolului ”Cadre bugetare naționale solide” urmează a fi aliniat cadrul legal UE în legislația națională, cu precădere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. Implementarea Acquis și consolidarea capacităților administrative În contextul înființării Consiliului Fiscal, urmează a fi elaborat și aprobat un proiect de act normativ, care va conține prevederi aferente organizării activității acestuia. Suplimentar, urmează a fi adaptat și implementat Instrumentul “State-owned entreprises (SOE) - stress testing”, necesar pentru estimarea impactului riscurilor fiscale ale întreprinderilor de stat. 17.2.4. Subcapitolul „Independența băncii centrale” Planuri legislative În vederea alinierii cu prevederile art. 3 alin. (3) din Tratatul Uniunii Europene, art. 119 alin. (2), art. 123, art. 127 alin. (1) și art. 130 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene art. 7, art.14 și art. 21 alin. (1) din Protocolul nr. 4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, precum și pentru transpunerea recomandărilor Comisiei Europene de consolidare a independenței băncii centrale este necesară adoptarea următoarelor acte normative: ● Proiect de lege pentru modificarea Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei nr.548/1995 (aspecte privind guvernanța instituțională), care este în proces de examinare în Parlament (înregistrat cu nr. 362 din 4 decembrie 2024 şi votat în prima lectură la 27 noiembrie 2025); ● Proiect de lege pentru modificarea unor acte normative (aspecte privind independența Băncii Naționale). 17.2.5. Subcapitolul „Interdicția de finanțare a statului. Interdicția de acces privilegiat al sectorului public la instituțiile financiare” Planuri legislative 16
Pagina 17 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
În vederea alinierii cu prevederile art. 123 și art. 124 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, a Regulamentului (CE) nr. 3603/93 al Consiliului din 13 decembrie 1993 de precizare a definițiilor necesare aplicării interdicțiilor menționate la articolele 104 și 104b alineatul (1) din tratat și a Regulamentului (CE) nr. 3604/93 al Consiliului din 13 decembrie 1993 de stabilire a definițiilor pentru aplicarea interdicției accesului privilegiat prevăzute la articolul 104a din tratat este necesară realizarea următoarelor acțiuni: ● Proiect de lege pentru modificarea unor acte normative (aspecte privind independența Băncii Naționale) ; ● Proiect de lege pentru modificarea unor acte normative (particularități privind interdicția de finanțare a statului). Implementarea Acquis și consolidarea capacităților administrative În contextul realizării acțiunii legislative de abrogare a art. 76 1 din Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, a fost identificată drept necesară următoarea acțiune: ● Rezoluțiunea Acordului privind reemisiunea valorilor mobiliare de stat emise în urma conversiunii împrumuturilor contractate anterior de la Banca Națională a Moldovei din 8 februarie 2019, încheiat între Ministerul Finanțelor și Banca Națională a Moldovei”, potrivit acțiunii nr. 10 din Anexa „B”. 17.2.6. Subcapitolul „Emisiunea de bancnote și monede euro” Planuri legislative Nu sunt necesare careva acțiuni normative specifice, aferente acestui capitol, din motiv că acestea au fost deja planificate în Capitolul 32. Implementarea Acquis și consolidarea capacităților administrative Nu a fost identificate drept necesare careva acțiuni specifice de consolidare a capacităților administrative, aferente acestui capitol, din motiv că acestea au fost deja planificate în Capitolul 32. 17.3. Aspecte financiare (estimarea costurilor) Costurile per fiecare acțiune a fost estimată conform cerințelor prestabilite în cadrul Ghidului pentru elaborarea Programului Național de Aderare (PNA) a Republicii Moldova la UE. În contextul Anexei A, întru alinierea celor 8 acte sunt estimate costuri în sumă de 8 917,13 mii lei , costurile acoperite din bugetul de stat fiind de 8 530,07 mii lei . În contextul Anexei B, întru implementarea a 12 măsuri sunt estimate costuri totale în mărime de 2 875,7 mii lei , costurile acoperite din bugetul de stat fiind de 1 998,6 mii lei , iar cele acoperite din asistență externă în sumă de 620 mii lei . 17.4. Anexe Anexa A: Acțiuni normative de aliniere la acquis-ul UE. Anexa B: Acțiuni de implementare a acquis-ului și de consolidare a capacităților administrative. 17