Partea narativă Capitolul 14
19 pagini · copie păstrată la 10.09.2026
Textul extras păstrează contextul paginilor, dar poate pierde ordinea coloanelor, celulele unite și notele. PDF-ul este reperul pentru citare. Atribuirea juridică la ultima anexă adoptată așteaptă verificare.
Identificarea exactă a copiei
SHA-256: ba98731414fa9a3b0b8e5cc8b85910e31dc288ec816a0b2aeb2a17f58b381a90
Ediție: directory-2026-02-captured-2026-09-10
Context, tabele și note
Pagina 1 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Programul Național de Aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană (2025-2029) Cluster 4: Agenda verde și conectivitatea sustenabilă Capitolul 14 “Politica de transport” INTRODUCERE Conform Raportului Comisiei Europene privind Extinderea din 2025, Republica Moldova are între un anumit nivel și un nivel moderat de pregătire în domeniul politicii de transport. Pe parcursul perioadei de raportare au fost înregistrate progrese notabile, în special prin intrarea în vigoare a noului Cod feroviar și adoptarea legislației privind echipamentele vehiculelor și drepturile pasagerilor din transportul aerian. Politica de transport reprezintă un pilon esențial în cadrul procesului de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, fiind reglementată prin Titlul VI (articolele 90–100) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Aceasta constituie una dintre cele mai importante politici comune ale Uniunii, având ca obiectiv principal crearea unui sistem de transport sigur, durabil, interoperabil și eficient, capabil să susțină mobilitatea pasagerilor și a mărfurilor, să contribuie la competitivitatea economică și la dezvoltarea echilibrată a societății. Politica europeană de transport este implementată printr-un cadru extins de directive, regulamente și decizii, orientate spre promovarea unei mobilități inteligente, sporirea siguranței și securității în transporturi și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. În acest context, Republica Moldova a continuat procesul de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniul transporturilor, consolidându-și capacitatea de a integra principiile și standardele europene. Un pas important în acest proces îl constituie adoptarea Strategiei de Mobilitate 2030, care oferă o viziune strategică pe termen lung pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern, accesibil, sustenabil, interoperabil și sigur. Strategia reprezintă documentul cadru de orientare a politicilor sectoriale și de coordonare a investițiilor în infrastructură, atât la nivel național, cât și în colaborare cu partenerii externi. În transportul feroviar un progres major a fost înregistrat prin adoptarea noului Cod al transportului feroviar nr. 19/2022, care marchează o reformă structurală profundă a sectorului feroviar, orientată spre modernizarea guvernanței, separarea clară a funcțiilor de gestionare a infrastructurii și de operare, precum și promovarea interoperabilității sistemului feroviar național. În vederea asigurării unei gestionări sustenabile a infrastructurii, Republica Moldova a instituit un plan multianual de investiții, destinat întreținerii, modernizării și administrării rețelei feroviare, în concordanță cu practicile statelor membre ale Uniunii Europene. În domeniul transportului rutier, prin Codul transportului rutier nr. 150/2014, au fost operate modificări legislative menite să asigure alinierea la acquis-ul european privind accesul la profesie, timpul de lucru al conducătorilor auto și condițiile de siguranță rutieră, contribuind la creșterea eficienței și competitivității sectorului. În aviația civilă, Republica Moldova continuă să manifeste un angajament ferm față de implementarea Acordului privind Spațiul Aerian Comun European (ASAC). Astfel, au fost înregistrate progrese considerabile în alinierea la acquis-ul UE, în special în domenii esențiale precum accesul la piață, siguranța și securitatea aviației, protecția mediului, aspectele sociale și drepturile consumatorilor. În sectorul transportului maritim, au fost întreprinse măsuri pentru simplificarea procedurilor de raportare a navelor și dezvoltarea unui Sistem Maritim de Informare Unic, compatibil cu standardele internaționale. În vederea îmbunătățirii performanței pavilionului național și a excluderii Republicii Moldova de pe lista neagră, a fost aprobată Foaia de parcurs pentru îmbunătățirea statutului pavilionului Republicii Moldova în raport cu Memorandumul de la Paris privind controlul statului portului pentru perioada 2025–2027. 1
Pagina 2 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Un progres instituțional semnificativ îl constituie înființarea Biroului de Investigare a Accidentelor și Incidentelor de Transport în anul 2023. Această instituție independentă de minister și de alte autorități, contribuie la creșterea imparțialității și transparenței în procesul de investigare a accidentelor și incidentelor, în conformitate cu cerințele europene privind siguranța în transporturi. Totodată, începând cu noiembrie 2022, Republica Moldova a aderat, în calitate de membru observator, la Tratatul Comunității Transporturilor, confirmându-și angajamentul de a participa activ la inițiativele și forumurile europene de cooperare în domeniul transporturilor. Participarea activă în cadrul Comunității Transporturilor oferă Moldovei oportunitatea de a contribui la armonizarea politicilor și legislației, la implementarea obiectivelor de transport ecologic și inteligent. Capitolul 14: Politica de transport acoperă principalele domenii sectoriale ale sistemului de transport, inclusiv transportul rutier și siguranța rutieră, vehiculele nepoluante și sistemele inteligente de transport, transportul feroviar și combinat, drepturile pasagerilor, aviația civilă, transportul maritim și securitatea maritimă, precum și căile navigabile interioare. Capitolul este organizat în șase subcapitole tematice, care reflectă principalele ramuri ale politicii de transport ale Uniunii Europene și domeniile prioritare pentru alinierea Republicii Moldova la acquis-ul UE, după cum urmează: 1. Transport rutier; 2. Transport feroviar; 3. Transport maritim; 4. Transport pe căi navigabile interioare; 5. Transport aerian; 6. Transport intermodal și combinat. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este autoritatea responsabilă de coordonarea grupului de lucru aferent Capitolului 14: Politica de transport. Complementar, elaborarea şi implementarea politicilor pe domeniile prevăzute în capitolului 14 sunt realizate de următoarele instituții: ˗ Ministerul Afacerilor Interne; ˗ Ministerul Energiei ˗ Ministerul Finanțelor; ˗ Ministerul Mediului; ˗ Ministerul Educației și Cercetării; ˗ Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării; ˗ Biroul de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi; ˗ Agenția Servicii Publice; ˗ Agenția Națională Transport Auto; ˗ Agenția Navală ˗ Agenția Feroviară; ˗ Autoritatea Aeronautica Civilă; ˗ S.A. Administrația Națională a Drumurilor; ˗ Î.S. Calea Ferată din Moldova. În perioada următoare, prioritățile Republicii Moldova în domeniul transporturilor se vor concentra asupra finalizării alinierii cadrului juridic național la actele UE din Pachetul de Mobilitate Rutieră, dezvoltării sistemelor de transport inteligente, transpunerii integrale a celui de-al Patrulea Pachet Feroviar, cu accent pe interoperabilitate și guvernanță instituțională, precum și adoptării unui nou Cod Naval conform reglementărilor europene privind Ghișeul Unic Maritim European, siguranța navigației, gestionarea porturilor și protecția mediului marin. De asemenea, va fi prioritară realizarea alinierii complete la acquis-ul UE privind Cerul Unic European și adoptarea unui nou Cod aerian. Având în vedere particularitățile naționale și constrângerile sistemice identificate în procesul de analiză, Republica Moldova va propune perioade de tranziție și derogări specifice, menite să asigure o implementare graduală, sustenabilă și realistă a acquis-ului Uniunii Europene în domeniul transporturilor, fără a afecta stabilitatea, funcționalitatea și competitivitatea sistemului național de transpunere. Nivelul de aliniere a actelor UE (capitolul 14) 2
Pagina 3 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
3 31999L0062 32023D2698 32020R0203 32019L0520 32020R0204 32016R0480 32009D0992 32024D2164 32016R0799 32024R1886 32020L1057 C(2011)3759/F1 32002L0015 32006L0022 32021L1716 32019R1213 32019R1916 31990R3916 32006L0001 32024R1109 32008R0324 32015R0758 32017D1013 32019R0621 32020R1056 32016R0068 32017R0548 32022R1012 32022R0695 32021R2179 32007D0230 32020R0474 32007L0038 32025L2205 32004L0054 31991L0671 32009L0033 32012D0226 32010L0040 32022R0670 32025D0264 32023H0550 32013R0886 32017R1926 C(2024)7744 32014D0585 32013R0305 32010H0159 32018R1139 32008R1008 32013R0885 32011D0765 32017R2205 32024R1107 32016D1945 32014L0047 32000L0084 32009H0060 32010H0378 32018R1795 32015R1100 32015R0909 32015R0010 32010R0913 32010D0017 32017D1474 32018R0545 32011D0665 32018D1614 52024XC05997 32004D0446 32002D0735 32013R0402 32020R0424 32009D0965 32011D0155 32018R0761 32023R1804 32020R0572 32019R0779 32014R1302 32009D0460 32016R0796 32018R0867 32018R0764 31992L0106 32024R0949 31960R0011 32011H0766 32025R1533 32017R0352 32005L0035 32003R0782 32008R0536 32019L0883 32022R0091 32013R1257 32016D2325 32016D2322 32024R2803 32003L0025 32017L2110 31998L0041 32010R0428 32010R0801 32010R0802 31996L0040 32021R0664 32013L0054 32014R0788 32020L0012 32020R0473 32019R0777 32013R0409 32014R1305 32009D0491 32004R0789 32022L0993 32025R0023 32009L0020 32002D0762 32002D0971 32004D0246 32014L0090 32025R0020 32018R0414 32013D0638 32001L0096 32014D0195 31997L0070 32002R1406 32002R2099 32009R0169 31999R0718 31987L0540 32019H0780 31996R1356 31991R3921 32009L0100 32017L2397 32020R0182 32019R0838 32024R1942 32009R0392 32023R1805 32013R0909 32007R0416 32019R1744 32007R0414 32024R2024 32024D2103 31986R4058 32023R2790 32024R2027 32024R2031 31992R3577 32009R0080 32023R2405 31986R4055 31986R4057 32014H0881 32015R1998 32013D0753 32019R0776 32016L0797 32010R0996 32016L0798 32010D0713 32016R0545 32009R1254 32007L0059
Pagina 4 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
verde - (transpus total), galben (transpus parțial), alb (netranspus)
14.1. Subcapitolul: TRANSPORT RUTIER
14.1.1 Prezentare generală a situației
14.1.1.1. Cadrul legislativ Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în procesul de armonizare a legislației
naționale
cu
acquis-ul
Uniunii
Europene
în
domeniul
transportului
rutier,
deși
nivelul
general
de
conformitate
rămâne
parțial,
fiind
necesare
eforturi
suplimentare
pentru
asigurarea
unei
alinieri
depline.
În
baza
Acordului
dintre
Republica
Moldova
și
Uniunea
Europeană
privind
transportul
rutier
de
mărfuri,
a
fost
adoptată
decizia
de
prelungire
a
aplicării
acestuia
până
la
31
martie
2027,
fapt
care
permite
4
32023R02033
32018R0763 32005L0044 32010R1177 32009L0016 32009L0021 32019R1239 31996L0075 32021R0782
32018R1976 32023R0205 32005L0065 32004R0725
52015XC0519(01)
32009L0015 31996L0075 32004R0785 32006L0093
32012R0965 32015R0757 32015R0340 32019R0945 32019R0947 32015L0413 32007R1370 32019R0250 32008L0068
32017R2177 32023R0204 32014R0361 31996L0053 32016R0403 32009L0018 32014R0165 32014L0045 32011R0181
32016L1629 31989R4058 32009R1073 31989L0459 31992L0006 32022L2561 32006R0561 32014R0139 32008L0096
32009R1071 32009R1072 31993R0095 32015R0171 31993D0704 32015R0640 31999L0037 32012L0034 32012R0748
32011R1178 32006R1107 32002L0059 32006R0474 32009L0012 32008R0300 32009R0272 32014R0598 31996L0067
32009L0045 32019R0317 32009R0391 32006R0336 32012R0530 32012R0923 32010R0581
22009A0515(02)
22001A0718(01)
32023R1770 32023R0660 32020R2034 32017R0373 32023D2584 32012D0022 31999L0095 32013D0103 32011R1286
32004R0261 32012D0023 32023R1695 32014R1299 32014R1300 32013R0321 32019R0773 32011R0454 32014R1301
32010L0035 32010R0036 32011R1332 32014R1303 32014R1304 32004R0549 32004R0550 32020R0723 32023R1768
32023R1769 32014R1321 32019R0123 31997R2027 32021R2082 32021R0116 32014R0376 32018R0395 2022L1999
31976R3237
52020DC0789
32005R2111 32012R1078 32013R0628 32010R0255 32018R1048 32005R2150 32000L0079
32018R0762 32022R1645 32015R1018 32024D1663 Pagina 5 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
operatorilor moldoveni să beneficieze în continuare de regim liberalizat pentru transporturile bilaterale și de tranzit pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, cu respectarea prevederilor acordului. Cadrul juridic de bază al sectorului este reglementat prin Codul transportului rutier nr. 150/2014, care asigură alinierea parțială la prevederile Regulamentului (CE) 1071/2009 privind accesul la profesia de operator de transport rutier, Regulamentului (CE) 1072/2009 privind accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri și Regulamentului (CE) 1073/2009 privind accesul la piața internațională a serviciilor de transport de persoane prin autocare și autobuze. Codul stabilește cadrul general pentru organizarea și efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri și persoane, precum și a activităților conexe, în condiții de siguranță, calitate și competitivitate, promovând principiile liberei concurențe, protecției mediului și respectării drepturilor utilizatorilor. În ceea ce privește reglementările sociale , prevederile referitoare la timpul de muncă, perioadele de odihnă și utilizarea tahografelor sunt parțial transpuse în legislația națională. Hotărârea Guvernului nr. 437/2016 transpune parțial Regulamentul (UE) 165/2014 privind tahografele în transportul rutier, Regulamentul (UE) 581/2010 privind termenele maxime pentru descărcarea datelor din unitățile vehiculului și din cardurile conducătorilor auto, precum și Regulamentul (CE) 561/2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere. De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 475/2016 transpune parțial Directiva 92/6/CEE privind instalarea și utilizarea dispozitivelor limitatoare de viteză pentru anumite categorii de vehicule. Cu toate acestea, Directiva 2002/15/CE privind organizarea timpului de lucru al lucrătorilor mobili, Directiva 2006/22/CE privind aplicarea legislației sociale și Directiva (UE) 2020/1057 privind detașarea conducătorilor auto nu au fost încă transpuse în legislația națională, ceea ce impune continuarea eforturilor de armonizare legislativă. Cadrul național privind formarea și calificarea conducătorilor auto este în mare parte reglementat de Codul transporturilor rutiere nr. 150/2014, completat de Hotărârea Guvernului nr. 170/2023, care aprobă regulamentele privind organizarea și funcționarea centrelor de formare și a unităților de instruire a personalului din transportul rutier, precum și de Ordinul comun MIDR și MEC nr. 126/2023, care stabilește programele de formare pentru conducătorii auto de vehicule destinate transportului de mărfuri și pasageri, atât în trafic național, cât și internațional. Reglementarea dimensiunilor și greutăților maxime autorizate ale vehiculelor rutiere este stabilită prin Legea nr. 509/1995 privind drumurile publice și Hotărârea Guvernului nr. 326/2022, care aprobă Regulamentul privind transporturile rutiere ce depășesc masa totală, sarcina pe osie și/sau dimensiunile maxime admise. Legislația națională este parțial armonizată cu Directiva 96/53/CE, permițând în general circulația vehiculelor grele cu o masă maximă de până la 40 de tone, în funcție de categoria drumului, iar pentru transporturile intermodale – până la 44 de tone. În domeniul transportului ecologic , este în curs de promovare proiectul de lege privind vehiculele nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, care va transpune Directiva 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor curate. Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 840/2024, a fost aprobat Regulamentul privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor rutiere, care transpune Directiva 2014/45/UE și instituie un cadru transparent pentru organizarea inspecțiilor tehnice, definind cerințele de verificare, condițiile de efectuare, precum și proceduri simplificate pentru vehiculele noi și interzicerea circulației vehiculelor neconforme. În completare, Hotărârea Guvernului nr. 249/2025 reglementează activitatea de autoservice, stabilind cerințe tehnice, de calitate și siguranță pentru prestarea serviciilor, iar noua Metodologie de calculare a tarifelor pentru transportul rutier de persoane asigură un echilibru între sustenabilitatea financiară a operatorilor și necesitatea înnoirii treptate a parcului de autobuze. Dezvoltarea Sistemelor Inteligente de Transport (ITS) se află într-o fază incipientă, cadrul normativ nefiind încă armonizat cu legislația Uniunii Europene. Cu toate acestea, au fost întreprinși pași importanți, printre care aprobarea Conceptului Tehnic al Sistemului Integrat de Management în Transportul Rutier (IMS), care contribuie la digitalizarea proceselor, monitorizarea transporturilor și creșterea siguranței rutiere. La moment, este în proces de elaborare Strategia Națională și Programul de implementare a Sistemului Inteligent de Transport, ce vor constitui documente strategice pentru coordonarea implementării ITS în toate modurile de transport. Cadrul legislativ național privind transportul mărfurilor periculoase este parțial armonizat cu acquis-ul Uniunii Europene. Hotărârea Guvernului nr. 143/2016 transpune parțial Directiva 2008/68/CE, stabilind obligația respectării acordurilor internaționale ADR, RID și ADN, care reglementează transportul rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare al mărfurilor periculoase. Implementarea Acordului ADR este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 589/2017, care transpune parțial Directiva (UE) 2022/1999. La moment, este în proces de promovare un proiect de 5
Pagina 6 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
hotărâre ce vizează transpunerea integrală a Directivei (UE) 2022/1999, pentru a asigura o conformitate
deplină
cu
cerințele
europene
privind
siguranța
transportului
rutier
al
mărfurilor
periculoase.
În domeniul echipamentelor sub presiune transportabile, Hotărârea Guvernului nr. 1094/2017 a asigurat
transpunerea
parțială
a
Directivei
2010/35/UE,
stabilind
cerințe
esențiale
privind
siguranța
și
conformitatea
acestora.
Ulterior,
Hotărârea
Guvernului
nr.
668/2025
a
asigurat
avansarea
nivelului
de
transpunere
prin
introducerea
procedurilor
de
evaluare
a
conformității,
recunoașterea
organismelor
notificate
și
aplicarea
marcajului
„π”
conform
standardelor
europene.
În domeniul siguranței rutiere , Republica Moldova a transpus parțial Directiva 2008/96/CE prin
Legea
nr.
350/2023
privind
gestionarea
siguranței
rutiere.
Ulterior,
prin
Legea
nr.
173/2025
pentru
modificarea
unor
acte
normative
(adaptarea
cadrului
de
reglementare
în
domeniul
managementului
siguranței
infrastructurii
rutiere),
Agenția
Națională
Transport
Auto
a
fost
desemnată
oficial
ca
autoritate
administrativă
de
specialitate
responsabilă
de
supravegherea
și
managementul
siguranței
infrastructurii
rutiere.
În
acest
context,
prin
Hotărârea
Guvernului
nr.
482/2025
pentru
modificarea
unor
hotărâri
ale
Guvernului,
a
fost
asigurată
atribuirea
responsabilității
privind
gestionarea
siguranței
infrastructurii
rutiere
Agenției
Naţionale
Transport
Auto.
Pentru
consolidarea
abordării
strategice
în
domeniu,
a
fost
aprobat
Programul
Național
de
Siguranță
Rutieră
2025–2030,
care
stabilește
obiectivele
și
direcțiile
de
acțiune
pentru
reducerea
accidentelor
și
creșterea
nivelului
de
protecție
a
participanților
la
trafic.
Totodată,
prin
Hotărârea
Guvernului
nr.
622/2025,
a
fost
aprobat
Regulamentul
privind
evaluarea
de
impact
asupra
siguranței
rutiere
și
auditul
de
siguranță
rutieră,
care
prevede
integrarea
sistematică
a
rapoartelor
de
audit
în
toate
proiectele
de
reabilitare,
modernizare
și
construcție
a
drumurilor,
contribuind
astfel
la
îmbunătățirea
continuă
a
calității
și
siguranței
infrastructurii
rutiere
la
nivel
național.
14.1.1.2. Cadrul administrativ
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este autoritatea centrală de specialitate
responsabilă
de
elaborarea,
coordonarea
și
monitorizarea
politicilor
publice
în
domeniul
transportului
rutier,
având
un
rol
esențial
în
asigurarea
dezvoltării
durabile
și
a
modernizării
sistemului
național
de
transport.
Elaborarea acestor politici este coordonată prin Direcția politici în domeniul transportului rutier,
structură
specializată
în
cadrul
ministerului,
care
are
un
efectiv
aprobat
de
șase
unități
de
personal,
dintre
care
patru
posturi
sunt
ocupate.
Domeniul
siguranței
rutiere
este
gestionat
de
Serviciul
siguranță
rutieră,
care
dispune
de
două
unități
de
personal,
având
atribuții
privind
elaborarea,
coordonarea
și
monitorizarea
programelor
naționale
de
siguranță
rutieră,
precum
și
armonizarea
legislației
în
conformitate
cu
actele
UE
în
domeniu.
În
ceea
ce
privește
dezvoltarea
sistemelor
inteligente
de
transport
(ITS),
competențele
revin
Direcției
politici
în
domeniul
dezvoltării
drumurilor,
structură
care
are
cinci
unități
de
personal,
dintre
care
patru
sunt
ocupate,
și
care
coordonează
procesul
de
elaborare
a
Strategiei
Naționale
și
a
Programului
de
implementare
a
Sistemului
Inteligent
de
Transport.
La nivel operațional, Agenția Națională Transport Auto (ANTA) este autoritatea administrativă
subordonată
MIDR,
responsabilă
de
implementarea
politicilor
publice
și
strategiilor
naționale
de
dezvoltare
în
domeniul
transporturilor
rutiere,
precum
și
de
controlul
și
supravegherea
respectării
legislației
naționale
și
internaționale
de
către
operatorii
de
transport
și
întreprinderile
care
desfășoară
activități
conexe.
ANTA
are
un
efectiv
total
de
113
funcții,
dintre
care
97
sunt
ocupate,
asigurând
un
nivel
funcțional
ridicat
de
monitorizare
și
aplicare
a
reglementărilor.
În
conformitate
cu
Hotărârea
Guvernului
nr.
482/2025,
Agenției
i-au
fost
atribuite,
suplimentar,
responsabilități
privind
gestionarea
siguranței
infrastructurii
rutiere,
consolidând
astfel
rolul
instituțional
în
implementarea
cadrului
național
de
siguranță
rutieră.
În exercitarea atribuțiilor sale, MIDR colaborează cu alte instituții implicate în procesul de
dezvoltare
și
reglementare
a
sectorului.
Ministerul
Educației
și
Cercetării,
și
Agenția
Națională
pentru
Asigurarea
Calității
în
Educație
și
Cercetare
(ANACEC),
asigură
formarea
profesională
în
domeniul
transporturilor
rutiere,
prin
acreditarea
centrelor
de
instruire
pentru
conducători
auto,
manageri
de
transport
și
specialiști
ADR,
responsabili
de
eliberarea
certificatelor
de
competență
profesională.
De asemenea, Administrația Națională a Drumurilor (AND) are atribuții esențiale în întreținerea,
repararea
și
dezvoltarea
rețelei
rutiere
naționale,
contribuind
la
asigurarea
condițiilor
tehnice
optime
pentru
siguranța
și
eficiența
circulației.
La
solicitarea
ANTA,
AND
eliberează
avize
tehnice
și
preliminare
care
stabilesc
itinerariile
și
restricțiile
aplicabile
transporturilor
rutiere
de
mărfuri
ce
depășesc
limitele
de
greutate
sau
dimensiuni
autorizate,
facilitând
astfel
o
gestionare
coordonată
și
sigură
a
traficului
pe
drumurile
publice.
6 Pagina 7 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
14.1.2. Planuri de viitor 14.1.2.1. Planuri legislative Pentru perioada următoare, prioritățile strategice ale Republicii Moldova în domeniul transportului rutier vizează continuarea procesului de armonizare a cadrului național cu acquis-ul Uniunii Europene. O acțiune prioritară este modificarea Codului transporturilor rutiere nr. 150/2014 până la finele anului 2026, în vederea ajustării reglementărilor naționale la standardele europene privind accesul la profesie, transportul rutier de mărfuri și persoane, condițiile sociale aplicabile lucrătorilor mobili, precum și regulile de control și inspecție în trafic. Scopul principal al revizuirii Codului constă în transpunerea a 14 acte legislative europene din domeniul transporturilor rutiere, ceea ce va contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă și siguranță pentru operatori, la creșterea eficienței și competitivității sectorului, precum și la protecția sporită a drepturilor pasagerilor și angajaților din domeniu. O altă direcție majoră de acțiune o constituie accelerarea digitalizării sistemului de transport rutier prin implementarea Sistemului de Transport Inteligent (STI), în conformitate cu standardele Uniunii Europene. Această reformă va genera beneficii multiple, printre care o mai bună gestionare a traficului, sporirea siguranței rutiere, optimizarea serviciilor de transport public, reducerea timpilor de călătorie și diminuarea impactului asupra mediului. Totodată, digitalizarea va contribui la transparența și acuratețea datelor operaționale, la eficientizarea proceselor administrative și la creșterea calității serviciilor pentru utilizatori. Pe termen lung, implementarea ITS va facilita integrarea Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport și va sprijini dezvoltarea economică și conectivitatea regională. Ca prim pas, va fi elaborată Strategia Națională privind Sistemele de Transport Inteligente (ITS), care va defini cadrul instituțional, normativ și tehnologic pentru implementarea acestora, în paralel cu elaborarea Programului Național ITS, ce va include măsuri concrete pe termen scurt și mediu, aliniate cerințelor Uniunii Europene. În același timp, va fi asigurată transpunerea actelor legislative europene care reglementează implementarea și interoperabilitatea sistemelor ITS. Un alt obiectiv prioritar este dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi , prin aprobarea Strategiei Naționale de e-Mobilitate și transpunerea Regulamentului (UE) 2023/1804 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. Această măsură va sprijini tranziția către o mobilitate curată și sustenabilă, stimulând investițiile în stații de încărcare pentru vehicule electrice, alimentare cu hidrogen și alte surse alternative. Totodată, urmează adoptarea proiectului de lege privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, prin care se va transpune Directiva 2009/33/CE, consolidând astfel cadrul legal pentru promovarea achizițiilor publice verzi și reducerea emisiilor din transporturi. Un alt obiectiv important îl reprezintă transpunerea Regulamentului (CE) 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători, care va permite crearea unui sistem modern și echitabil de compensare a serviciilor publice și de garantare a drepturilor pasagerilor. De asemenea, vor fi elaborate și aprobate aspectele metodologice și normele tehnice pentru elaborarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), care vor constitui instrumente-cheie pentru planificarea strategică a mobilității în orașe și pentru integrarea transportului urban cu rețelele regionale și naționale, în concordanță cu principiile mobilității inteligente, sigure și verzi promovate de Uniunea Europeană. 14.1.2.2. Acțiuni de implementare a acquis-ului UE și consolidarea capacităților administrare Pentru punerea în aplicare a acquis-ului Uniunii Europene în domeniul transporturilor rutiere, Republica Moldova va implementa un set cuprinzător de acțiuni orientate spre consolidarea capacității administrative, modernizarea infrastructurii digitale și asigurarea interoperabilității sistemelor informaționale, în conformitate cu cerințele și standardele europene. Un obiectiv prioritar îl reprezintă consolidarea capacității administrative a Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), pentru a asigura îndeplinirea eficientă a responsabilităților sale în conformitate cu cerințele acquis-ului UE. În vederea creșterii eficienței și transparenței proceselor administrative, va fi dezvoltat în continuare Sistemul de Management Integrat al Transporturilor Rutiere, care va permite monitorizarea în timp real a serviciilor de transport public, optimizarea rutelor și furnizarea de informații actualizate pasagerilor. 7
Pagina 8 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Totodată, vor fi întreprinse măsuri pentru dezvoltarea, implementarea și asigurarea
interoperabilității
registrelor
integrate
în
cadrul
sistemului
informațional
„e-Autorizatie
Transport”.
În
acest
sens,
este
planificată
și
ajustarea
Registrului
Național
al
Operatorilor
de
Transport
Rutier,
pentru
a-l
alinia
la
cerințele
Regulamentului
(CE)
1071/2009
și
a
facilita,
ulterior,
interconectarea
cu
Registrul
European
al
Întreprinderilor
de
Transport
Rutier
(ERRU).
Pentru creșterea nivelului de profesionalizare în sector, se prevede dezvoltarea și implementarea
Platformei
de
atestare
profesională
în
cadrul
ANTA,
care
va
permite
gestionarea
digitalizată
a
certificatelor
de
competență
profesională
pentru
conducători
auto,
manageri
de
transport
și
alte
categorii
de
personal.
În vederea îmbunătățirii siguranței și fluidității traficului rutier, va fi dezvoltată și implementată
Platforma
de
coordonare
a
traseelor
de
navigare,
bazată
pe
date
geospațiale
și
parametri
de
gabarit,
care
va
facilita
planificarea
transporturilor
agabaritice
și
emiterea
rapidă
a
autorizațiilor
aferente.
Complementar,
va
fi
pus
în
aplicare
un
sistem
de
control
al
cântăririi
în
mișcare
a
vehiculelor
aflate
în
circulație
pe
drumurile
publice,
destinat
prevenirii
suprasolicitării
infrastructurii
rutiere
și
reducerii
riscului
de
accidente.
Pentru consolidarea bazei de date statistice și a capacității analitice, va fi realizată actualizarea bazei
de
date
privind
accidentele
rutiere,
în
conformitate
cu
setul
comun
de
date
CADaS
(
Common
Accident
Data
Set
),
ceea
ce
va
permite
integrarea
informațiilor
la
nivel
european
și
va
facilita
elaborarea
de
politici
bazate
pe
dovezi
privind
siguranța
rutieră.
În paralel, se va continua digitalizarea serviciilor publice din domeniul transporturilor, inclusiv
digitalizarea
proceselor
de
înmatriculare
a
vehiculelor,
pentru
a
asigura
eficiență,
transparență
și
acces
rapid
la
servicii
pentru
cetățeni
și
operatori
economici.
De asemenea, va fi asigurată operaționalizarea Punctului Național de Acces (NAP) desemnat, care
va
funcționa
ca
hub
central
de
integrare
și
schimb
de
date
pentru
Sistemul
de
Transport
Inteligent
(ITS),
în
conformitate
cu
Directiva
2010/40/UE
privind
implementarea
sistemelor
inteligente
de
transport.
14.1.3. Aspecte financiare ale implementării acțiunilor Reieșind din gradul complex și specific al obiectivelor și măsurilor cuprinse în Anexa A și B,
implementarea
acestora
într-un
mod
eficient
necesită
o
abordare
bazată
pe
sinergia
și
complementaritatea
resurselor
financiare,
atât
cele
publice,
cât
și
cele
atrase
din
surse
externe.
Astfel, costurile estimative pentru transpunerea actelor din Anexa A este de 9673.3 mii lei, dintre
care
din
bugetul
de
stat
sunt
acoperite
7078.8
mii
lei
și
vor
fi
incluse
în
programul
bugetar
64
„Dezvoltarea
transporturilor.
Totodată,
2594.5
mii
lei
vor
fi
alocate
sub
formă
de
asistență
tehnică
din
partea
partenerilor
de
dezvoltare,
pentru
elaborarea
actelor
normative.
Pentru asigurarea realizării acțiunilor de implementare a măsurilor de transpunere și de consolidare
a
capacităților
administrative
prevăzute
în
Anexa
B
au
fost
estimate
un
total
de
480822.05
mii
lei,
dintre
care
doar
62652.05
mii
sunt
acoperite
din
bugetul
de
stat,
23342.30
mii
sunt
acoperite
de
partenerii
de
dezvoltare,
astfel
se
estimează
un
necesar
de
resurse
financiare
în
sumă
de
394827.70
mii
lei.
14.2. Subcapitolul TRANSPORT FEROVIAR
14.2.1. Prezentarea generală a situației
14.2.1.1.Cadrul legislativ În domeniul transportului feroviar, Codul transportului feroviar nr. 19/2022, intrat în vigoare la 18
februarie
2024,
marchează
un
pas
esențial
în
procesul
de
transpunere
a
acquis-ul
Uniunii
Europene.
Actul
legislativ
stabilește
bazele
unui
management
independent
al
infrastructurii
și
al
operațiunilor
feroviare,
precum
și
instituirea
unor
organisme
independente
de
reglementare
a
pieței
și
de
siguranță
feroviară,
menite
să
asigure
un
tratament
transparent,
echitabil
și
nediscriminatoriu
pentru
piața
de
servicii
feroviare
din
Republica
Moldova.
În acest context, este în proces de reorganizare Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Republica
Moldova”,
cu
scopul
de
a
separa
funcțiile
de
gestionare
a
infrastructurii
de
activitățile
operaționale,
în
conformitate
cu
principiile
spațiului
feroviar
unic
european.
Totodată,
Codul
introduce
noi
norme
de
guvernanță
a
pieței,
prin
crearea
Agenției
Feroviare,
desemnată
prin
Hotărârea
Guvernului
nr.
759/2022
drept
autoritate
națională
de
siguranță
feroviară,
iar
pentru
garantarea
unei
piețe
concurențiale
și
corecte,
delegarea
atribuțiilor
de
reglementare
a
pieţei
către
Consiliul
Concurenței.
8 Pagina 9 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Pentru consolidarea bazei financiare și a managementului infrastructurii, Hotărârea Guvernului nr. 264/2025 a aprobat contractul multianual pentru gestionarea infrastructurii feroviare, elaborat în conformitate cu Anexa V la Directiva (UE) 2012/34/UE. Acest instrument asigură o planificare predictibilă a finanțării și întreținerii infrastructurii, inclusiv pentru lucrările de reparație majoră. În același sens, Hotărârea Guvernului nr. 665/2025 a aprobat contractul-model pentru serviciile publice de transport feroviar de călători, contribuind la creșterea transparenței și la standardizarea serviciilor publice. Pe componenta de siguranță și competențe profesionale , Hotărârea Guvernului nr. 792/2023 a transpus parțial Directiva 2007/59/CE privind certificarea mecanicilor de locomotivă, stabilind cerințele de formare și atestare profesională a acestora. De asemenea, au fost înregistrate progrese semnificative privind drepturile pasagerilor , prin Hotărârea Guvernului nr. 593/2023, care asigură transpunerea parțială a Regulamentului (UE) 2021/782. Aceasta garantează drepturile fundamentale ale pasagerilor feroviari, precum rambursarea, asistența în caz de întârzieri și accesibilitatea pentru persoanele cu mobilitate redusă, stabilind totodată reguli uniforme de furnizare a serviciilor. În ceea ce privește interoperabilitatea sistemului feroviar , dispozițiile Directivei (UE) 2016/797 au fost transpuse parțial prin Codul transporturilor feroviare nr. 19/2022 și Hotărârea Guvernului nr. 725/2024, care aprobă Regulamentul privind interoperabilitatea sistemului feroviar. În completare, au fost aprobate 9 specificații tehnice de interoperabilitate (STI), prin acte normative ce asigură conformitatea cu cerințele UE pentru subsistemele: „energie”, „material rulant”, „siguranță în tuneluri”, „control-comandă și semnalizare”, „aplicații telematice pentru servicii de călători” și „accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități”. În paralel, Republica Moldova a continuat transpunerea Directivei (UE) 2016/798 privind siguranța feroviară prin adoptarea unui set coerent de acte secundare menite să consolideze cadrul național în domeniul siguranței. Astfel, Hotărârea Guvernului nr. 725/2024 a instituit Regulamentul privind siguranța feroviară, împreună cu alte reglementări conexe, stabilind cerințele generale de organizare și supraveghere a siguranței în sistemul feroviar. De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 896/2024 a reglementat procedura de eliberare a certificatelor de siguranță pentru întreprinderile feroviare, iar Hotărârea Guvernului nr. 230/2025 a stabilit condițiile și cerințele pentru acordarea autorizațiilor de transport feroviar. În completare, Hotărârea Guvernului nr. 378/2025 a asigurat transpunerea Regulamentului delegat (UE) 2018/762 privind metodele comune de siguranță și a Regulamentului (UE) 1078/2012 referitor la monitorizarea siguranței de către operatori, administratori de infrastructură și entitățile responsabile cu întreținerea, consolidând astfel mecanismele naționale de gestionare și supraveghere a siguranței feroviare. În pofida acestor progrese, sectorul feroviar din Republica Moldova continuă să se confrunte cu provocări majore de ordin tehnic, financiar și operațional. Infrastructura feroviară rămâne semnificativ degradată, cu numeroase restricții de viteză, ceea ce afectează competitivitatea transportului feroviar, crește costurile de operare și reduce atractivitatea serviciilor. În plus, materialul rulant învechit și insuficient și lipsa unui mecanism sustenabil de finanțare limitează capacitatea de modernizare. 14.2.1.2. Capacități administrative Potrivit Codului transportului feroviar nr. 19/2022, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale are rolul de autoritate centrală de specialitate responsabilă pentru elaborarea și promovarea politicii de stat în domeniul transportului feroviar. Misiunea sa constă în asigurarea dezvoltării durabile a sectorului feroviar, prin elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și raportarea politicilor publice orientate spre siguranța traficului, eficiența economică și îmbunătățirea calității serviciilor furnizate de transportul feroviar. În cadrul ministerului, Direcția politici în domeniul transportului feroviar și naval este responsabilă de elaborarea și coordonarea cadrului normativ, precum și în monitorizarea implementării acquis-ului Uniunii Europene în domeniu. Direcția dispune de șase unități, dintre care patru sunt ocupate, ceea ce denotă necesitatea consolidării capacității sale instituționale. Agenția Feroviară, creată în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 759/2022, are ca obiectiv principal implementarea și realizarea politicilor în domeniul transportului feroviar și al siguranței feroviare. În calitate de autoritate națională de siguranță feroviară, Agenția exercită funcții de control, certificare și autorizare, eliberând autorizații de transport feroviar, autorizații și certificate de siguranță, precum și permise pentru mecanicii de locomotivă. Instituția are un efectiv limită de 27 de posturi, însă, la moment, doar 9 funcții sunt ocupate, ceea ce afectează capacitatea operațională și limitează posibilitatea exercitării depline a atribuțiilor sale. 9
Pagina 10 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” rămâne operatorul feroviar național, responsabil de întreținerea și exploatarea infrastructurii feroviare, precum și de prestarea serviciilor de transport de mărfuri și pasageri la nivel național și internațional. În prezent, CFM se află într-un amplu proces de reorganizare structurală, pentru separarea activităților de infrastructură și operaționale, prin constituirea a două entități distincte. Reorganizarea are drept scop alinierea modelului de guvernanță la principiile Uniunii Europene, promovarea transparenței financiare, creșterea eficienței operaționale și pregătirea pentru liberalizarea pieței feroviare, inclusiv prin atragerea de investiții private. De asemenea, Biroul de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi, instituție aflată în subordinea directă a Guvernului, este autoritatea administrativă centrală specializată în investigarea evenimentelor de transport. Rolul său principal este determinarea cauzelor și circumstanțelor accidentelor și incidentelor feroviare, precum și formularea de recomandări de siguranță menite să prevină repetarea acestora. În același timp, Consiliul Concurenței îndeplinește rolul de organism național de reglementare a pieței feroviare. 14.2.2. Planuri de viitor 14.2.2.1. Planuri legislative Prioritățile strategice pentru dezvoltarea sectorului feroviar vizează finalizarea procesului de reformă structurală, consolidarea cadrului instituțional și pregătirea sectorului pentru deschiderea pieței către întreprinderi feroviare naționale, în conformitate cu obiectivele celui de-al patrulea pachet feroviar al Uniunii Europene. Pentru următoarea perioadă, o prioritate o constituie finalizarea reformei sectorului feroviar prin separarea clară a funcțiilor de administrare a infrastructurii de cele de operare, asigurând un cadru competitiv, transparent și eficient pentru accesul liber al operatorilor feroviari la piață. Această reformă va permite liberalizarea treptată a pieței serviciilor feroviare și integrarea Republicii Moldova în spațiul feroviar unic european (SERA). În paralel, Republica Moldova va continua transpunerea Directivei (UE) 2016/798 privind siguranța feroviară, prin consolidarea cadrului legislativ și instituțional, precum și prin consolidarea capacităților Agenției Feroviare, pentru a asigura o supraveghere eficientă și aliniată la cerințele europene. Un alt obiectiv esențial îl constituie stabilirea unor criterii clare, obiective și transparente pentru alocarea capacităților de infrastructură feroviară, care să garanteze accesul echitabil la rețea, să optimizeze utilizarea acesteia și să prevină orice formă de discriminare între operatori. De asemenea, va fi asigurată avansarea transpunerii Directivei 2007/59/CE privind certificarea mecanicilor de locomotivă, pentru armonizarea sistemului de instruire, evaluare și atestare profesională cu standardele de formare și certificare aplicate la nivelul Uniunii Europene. Suplimentar, va continua transpunerea completă a specificațiilor tehnice de interoperabilitate (STI) pentru toate subsistemele feroviare în scopul asigurării compatibilității tehnice și operaționale între rețeaua feroviară națională și cea europeană. 14.2.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative Pentru consolidarea și modernizarea sectorului feroviar, Republica Moldova își propune implementarea unui set de măsuri prioritare menite să asigure alinierea completă la cerințele acquis-ului Uniunii Europene, creșterea eficienței instituționale și integrarea progresivă în spațiul feroviar unic european. În acest sens, vor fi puse în aplicare instrumentele contractuale esențiale pentru sustenabilitatea sectorului: Contractul multianual pentru întreținerea și dezvoltarea infrastructurii feroviare, care va asigura planificarea predictibilă a finanțării lucrărilor de reabilitare și modernizare, și Contractul de servicii publice pentru transportul feroviar de pasageri, menit să asigure furnizarea unor servicii de calitate, la standarde europene, și să consolideze rolul transportului feroviar în mobilitatea durabilă. Un obiectiv prioritar îl constituie atragerea investițiilor pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii feroviare. Aceste investiții vor contribui la îmbunătățirea performanței rețelei, la creșterea siguranței și la reducerea impactului asupra mediului prin orientarea către transportul alternativ. Pentru asigurarea unui cadru instituțional eficient, se va urmări consolidarea capacităților instituționale și funcționale ale Agenției Feroviare, astfel încât aceasta să poată îndeplini în mod eficient atribuțiile care îi revin în implementare prevederilor actelor UE în domeniu. În paralel, se vor întreprinde măsuri pentru dezvoltarea și interoperabilitatea sistemelor operaționale și a bazelor de date ale Agenției 10
Pagina 11 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Feroviare cu cele ale Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), în vederea schimbului
eficient
de
informații
și
a
integrării
în
rețelele
europene
de
siguranță
și
interoperabilitate.
De asemenea, vor fi inițiate consultări strategice privind aderarea Republicii Moldova la coridoarele
feroviare
de
transport
de
marfă
europene,
în
scopul
integrării
logistice
și
comerciale
a
rețelei
naționale
în
fluxurile
internaționale
de
transport.
14.2.3. Aspecte financiare ale implementării acțiunilor Costurile estimative pentru transpunerea actelor din Anexa A este de 6929.75 mii lei, dintre care
din
bugetul
de
stat
sunt
acoperite
5279.75
mii
lei
și
vor
fi
incluse
în
programul
bugetar
64
„Dezvoltarea
transporturilor”.
Totodată,
1650
mii
lei
vor
fi
alocate
sub
formă
de
asistență
tehnică
din
partea
partenerilor
de
dezvoltare,
pentru
elaborarea
actelor
normative.
Pentru asigurarea implementării acțiunilor de implementare a măsurilor de transpunere și de
consolidare
a
capacităților
administrative
prevăzute
în
Anexa
B
au
fost
estimate
un
total
de
671707.90
mii
lei,
dintre
care
doar
650771.80
mii
sunt
acoperite
din
bugetul
de
stat,
astfel
se
estimează
un
necesar
de
resurse
financiare
în
sumă
de
20936.10
mii
lei.
14.3. Subcapitolul TRANSPORT MARITIM
14.3.1. Prezentarea generală a situației
14.3.1.1.Cadrul legislativ Cadrul juridic național în domeniul transportului maritim este în prezent parțial aliniat la acquis-ul
Uniunii
Europene,
fiind
realizate
progrese
semnificative
în
armonizarea
legislației
și
instituțiilor
relevante.
Un progres notabil în direcția alinierii la Regulamentul (UE) 2019/1239 privind instituirea unui
mediu
de
ghișeu
unic
maritim
european
a
fost
realizat
prin
Hotărârea
Guvernului
nr.
862/2023,
care
aprobă
Regulamentul
de
instituire
a
Sistemului
de
informare
și
monitorizare
a
traficului
navelor
maritime,
și
Hotărârea
Guvernului
nr.
1078/2023,
care
aprobă
Conceptul
Sistemului
informațional
„Ghișeu
unic
în
domeniul
maritim”.
Aceste
acte
normative
stabilesc
baza
pentru
crearea
unui
sistem
național
integrat
de
gestionare
a
informațiilor
maritime,
menit
să
simplifice
și
armonizeze
formalitățile
de
raportare
ale
navelor,
în
conformitate
cu
cerințele
Uniunii
Europene
privind
digitalizarea
și
interoperabilitatea
fluxurilor
de
date
maritime.
În domeniul protecției mediului maritim, Legea nr. 74/2024 privind acțiunile climatice, completată
de
Hotărârea
Guvernului
nr.
544/2024,
instituie
cadrul
pentru
monitorizarea,
raportarea
și
verificarea
(MRV)
a
emisiilor
de
gaze
cu
efect
de
seră
provenite
din
transportul
maritim.
Aceste
acte
transpun
parțial
Regulamentul
(UE)
2015/757,
Regulamentul
de
punere
în
aplicare
(UE)
2023/2449
privind
formularele
și
procedurile
standardizate
pentru
raportarea
emisiilor,
precum
și
Regulamentul
de
punere
în
aplicare
(UE)
2016/1928
referitor
la
determinarea
încărcăturii
transportate
de
diferite
tipuri
de
nave.
Prin
aceste
măsuri,
Republica
Moldova
contribuie
la
reducerea
impactului
climatic
al
transportului
maritim
și
la
alinierea
la
politicile
europene
privind
decarbonizarea
sectorului
transporturilor.
În ceea ce privește responsabilitățile statului port, Directiva 2009/16/CE privind controlul statului
port
a
fost
transpusă
parțial
prin
Hotărârea
Guvernului
nr.
183/2024,
care
aprobă
Regulamentul-cadru
privind
respectarea
obligațiilor
statului
port.
Acesta
stabilește
procedurile
de
inspecție
și
control
al
navelor
în
porturile
Republicii
Moldova,
consolidând
capacitățile
instituționale
în
domeniul
siguranței
maritime.
Republica Moldova a depus eforturi substanțiale pentru eliminarea de pe Lista Neagră a
Memorandumului
de
Înțelegere
de
la
Paris
(Paris
MoU).
În
acest
scop,
au
fost
adoptate
Regulile
de
înregistrare
de
stat
a
navelor
prin
Hotărârea
Guvernului
nr.
1035/2023,
care
stabilesc
criterii
clare
de
eligibilitate
și
operare
sub
pavilionul
național.
În
septembrie
2025,
a
fost
aprobată
o
Foaie
de
Parcurs
detaliată
pentru
excluderea
de
pe
Lista
Neagră
a
Paris
MoU,
document
strategic
care
include
măsuri
legislative,
administrative
și
tehnice
menite
să
îmbunătățească
performanța
statului
de
pavilion,
să
întărească
controlul
tehnic
asupra
navelor
și
să
asigure
alinierea
deplină
la
standardele
Uniunii
Europene.
În ceea ce privește responsabilitățile statului de pavilion, Hotărârea Guvernului nr. 414/2020 a
aprobat
Regulamentul-cadru
privind
respectarea
obligațiilor
statului
de
pavilion,
asigurând
transpunerea
parțială
a
Directivei
2009/21/CE.
Actul
stabilește
mecanisme
clare
de
control,
supraveghere
și
conformitate
pentru
navele
care
arborează
pavilionul
Republicii
Moldova,
contribuind
la
îmbunătățirea
standardelor
de
siguranță
și
a
reputației
internaționale
a
pavilionului
moldovenesc.
11 Pagina 12 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Pe dimensiunea formării profesionale și a calificării personalului navigant, Hotărârea Guvernului nr. 298/2024 transpune parțial Directiva (UE) 2022/993 privind nivelul minim de pregătire a navigatorilor, prin aprobarea Regulamentului privind determinarea echipajului minim de siguranță al navelor maritime și mixte. Măsura contribuie la armonizarea cerințelor de formare și certificare profesională cu standardele stabilite de Organizația Maritimă Internațională (OMI) și Uniunea Europeană, consolidând profesionalismul și siguranța personalului din sector. În ceea ce privește investigarea accidentelor maritime, Legea nr. 213/2021 oferă cadrul general de investigare a accidentelor și incidentelor maritime produse în apele teritoriale și pe căile navigabile interioare, transpunând parțial Directiva 2009/18/CE. În completare, Hotărârea Guvernului nr. 511/2024 a aprobat Metodologia comună pentru investigarea accidentelor și incidentelor maritime, conform Regulamentului (UE) 1286/2011, introducând proceduri armonizate de analiză, raportare și comunicare a rezultatelor investigațiilor, în scopul îmbunătățirii siguranței maritime și prevenirii incidentelor. În domeniul siguranței și securității maritime, Republica Moldova a aliniat parțial legislația națională la Regulamentul (UE) 530/2012 privind navele petroliere cu cocă dublă, prin Hotărârea Guvernului nr. 733/2016, și la Regulamentul (CE) 336/2006 privind implementarea Codului Internațional de Management al Siguranței (ISM), prin Hotărârea Guvernului nr. 76/2020. În ceea ce privește securitatea portuară, Hotărârea Guvernului nr. 23/2024 privind consolidarea securității portuare și a navelor reprezintă un pas important spre alinierea la Regulamentul (CE) 725/2004 privind securitatea navelor și a instalațiilor portuare, precum și la Directiva 2005/65/CE privind securitatea porturilor. În plus, prin Hotărârea Guvernului nr. 413/2021, Republica Moldova a instituit Sistemul de informare și monitorizare a traficului navelor maritime (VTMIS), transpunând parțial Directiva 2002/59/CE. 14.3.1.2. Capacități administrative Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este responsabil de elaborarea, promovarea și coordonarea politicii Guvernului în domeniul transportului maritim, contribuind la dezvoltarea durabilă, sigură și eficientă a transportului maritim al Republicii Moldova. Funcțiile sale principale vizează elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și raportarea politicilor publice privind dezvoltarea transportului maritim în condiții de siguranță a navigației, securitate a navelor și a facilităților portuare, precum și îmbunătățirea calității și competitivității serviciilor maritime. În cadrul ministerului, Direcția politici în domeniul transportului feroviar și naval este responsabilă de elaborarea și coordonarea cadrului normativ, precum și de monitorizarea procesului de transpunere și implementare a acquis-ului Uniunii Europene în domeniul transportului maritim. Direcția dispune de șase posturi, dintre care patru sunt ocupate, fapt ce evidențiază necesitatea consolidării capacităților instituționale și de personal, pentru a asigura o coordonare eficientă a procesului de armonizare legislativă și de integrare europeană. Agenția Navală a Republicii Moldova, instituție administrativă subordonată ministerului, are ca obiectiv principal implementarea politicii de stat în domeniul transportului maritim și asigurarea respectării cadrului legislativ național și internațional de către operatorii maritimi. Agenția are rolul de a garanta siguranța navigației, securitatea navelor și a infrastructurii portuare, precum și de a aplica standardele și recomandările Organizației Maritime Internaționale (OMI). Agenția dispune de un efectiv total de 45 de posturi, dintre care doar 30 sunt ocupate în prezent, ceea ce limitează capacitatea sa operațională. În acest context, se impune consolidarea capacităților instituționale și a resurselor umane ale Agenției Navale, prin recrutarea și formarea de personal specializat, modernizarea instrumentelor de lucru și intensificarea cooperării internaționale, astfel încât aceasta să poată asigura implementarea deplină a cerințelor acquis-ului Uniunii Europene și a standardelor Organizației Maritime Internaționale, contribuind la dezvoltarea unui sistem maritim sigur, eficient și conform cu practicile europene. 14.3.2. Planuri de viitor 14.3.2.1. Planuri legislative Pentru următoarea perioadă, Republica Moldova va continua procesul de armonizare a cadrului legislativ național cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniul transportului maritim, printr-un set amplu de acțiuni legislative menite să consolideze guvernanța sectorului, siguranța navigației și responsabilitatea de mediu. O prioritate esențială o reprezintă transpunerea Regulamentului (UE) 2017/352 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 februarie 2017, care stabilește un cadru comun pentru furnizarea serviciilor portuare și normele privind transparența financiară a porturilor. Implementarea acestui 12
Pagina 13 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
regulament va asigura un regim unitar de funcționare a porturilor, va îmbunătăți eficiența operațională și concurențială a serviciilor portuare. În paralel, sunt planificate mai multe inițiative legislative privind aderarea Republicii Moldova la convențiile internaționale maritime fundamentale, care vor consolida poziția țării ca stat de pavilion responsabil și vor asigura conformitatea cu standardele Organizației Maritime Internaționale (OMI) și ale Uniunii Europene. Printre acestea se numără: - Proiectul de lege privind aderarea la Convenția internațională de la Hong Kong din 2009 privind reciclarea sigură și ecologică a navelor. - Proiectul de lege privind aderarea la Convenția privind munca în sectorul maritim (MLC 2006). - Proiectul de lege privind aderarea la Convenția din 1976 privind limitarea răspunderii pentru creanțe maritime. - Proiectul de lege privind aderarea la Convenția internațională de la Nairobi din 2007 privind ridicarea epavelor. - Proiectul de lege privind aderarea la Convenția internațională din 2001 privind răspunderea civilă pentru daunele provocate de poluarea cu hidrocarburi utilizate pentru propulsia navei. - Proiectul de lege privind aderarea la Convenția internațională din 1996 privind răspunderea și despăgubirile pentru prejudicii cauzate de transportul pe mare al substanțelor periculoase și nocive (Convenția HNS). - Proiectul de lege privind aderarea la Protocolul din 2003 la Convenția internațională din 1992 privind crearea unui fond internațional pentru compensarea prejudiciilor cauzate de poluarea cu hidrocarburi. - Proiectul de lege privind aderarea la Acordul de la Cape Town din 2012 privind punerea în aplicare a dispozițiilor Protocolului de la Torremolinos referitor la siguranța navelor de pescuit. 14.3.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative O direcție prioritară o constituie consolidarea capacității autorităților de control la frontierele portuare în aplicarea prevederilor Convenției FAL, cu un accent deosebit pe instruirea în utilizarea sistemului de ghișeu unic maritim pentru procedurile de trecere a frontierei, inclusiv prelucrarea formularelor FAL și executarea funcțiilor conexe. În vederea dezvoltării infrastructurii digitale a sectorului maritim, este planificată realizarea unui studiu de fezabilitate pentru definirea specificațiilor tehnice necesare dezvoltării Sistemului Informațional „Ghișeul Unic Maritim”, urmată de implementarea propriu-zisă a acestui sistem informatic național. Acesta va permite integrarea și digitalizarea procedurilor portuare, reducerea timpilor de procesare, simplificarea formalităților administrative și interoperabilitatea cu sistemele electronice europene. Un alt obiectiv important îl reprezintă realizarea unui studiu de fezabilitate privind sistemul de monitorizare portuară a traficului navelor și a comunicațiilor costiere (VCC), în scopul extinderii capacităților de supraveghere și al îmbunătățirii siguranței navigației, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor moderne de comunicație și management al traficului maritim. În același timp, se urmărește consolidarea capacităților instituționale și funcționale ale Agenției Navale a Republicii Moldova, astfel încât aceasta să poată îndeplini eficient responsabilitățile care îi revin în conformitate cu cerințele acquis-ului Uniunii Europene. O altă prioritate strategică o constituie consolidarea cooperării cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), prin alinierea procedurilor naționale de conectivitate și interoperabilitate cu sistemele digitale ale EMSA, pentru a asigura un schimb rapid, securizat și eficient de informații privind siguranța navigației, monitorizarea traficului și protecția mediului marin. Totodată, vor continua acțiunile de implementare a Foii de Parcurs privind excluderea Republicii Moldova de pe Lista Neagră a Memorandumului de Înțelegere de la Paris (Paris MoU), prin consolidarea cadrului normativ și instituțional, optimizarea procedurilor de inspecție a navelor, creșterea competenței tehnice a inspectorilor și alinierea la bunele practici europene în domeniul controlului statului portului. 14.3.3. Aspecte financiare ale implementării acțiunilor Costurile estimative pentru transpunerea actelor din Anexa A este de 3588.1 mii lei, dintre care din bugetul de stat sunt acoperite 2388.1mii lei și vor fi incluse în programul bugetar 64 „Dezvoltarea transporturilor”. Totodată, 1200 mii lei vor fi alocate sub formă de asistență tehnică din partea partenerilor de dezvoltare, pentru elaborarea actelor normative. Pentru asigurarea realizării acțiunilor de implementare a măsurilor de transpunere și de consolidare a capacităților administrative prevăzute în Anexa B au fost estimate un total de 62790.77 mii lei, dintre 13
Pagina 14 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
care doar 1799.77 mii sunt acoperite din bugetul de stat, 620 mii sunt acoperite de partenerii de
dezvoltare,
astfel
se
estimează
un
necesar
de
resurse
financiare
în
sumă
de
60371.00
mii
lei.
14.4. Subcapitolul TRANSPORT PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE
14.4.1. Prezentarea generală a situației
14.4.1.1.Cadrul legislativ Cadrul normativ național al Republicii Moldova este parțial aliniat cu acquis-ul Uniunii Europene
privind
transportul
pe
căile
navigabile
interioare,
fiind
necesare
în
continuare
ajustări
legislative
pentru
a
asigura
conformitatea
deplină
cu
standardele
europene
în
materie
de
siguranță,
eficiență
și
interoperabilitate.
Legea nr. 176/2013 privind transportul pe căi navigabile interioare garantează libertatea
desfășurării
activităților
de
transport,
fără
a
impune
interdicții
sau
restricții
privind
accesul
la
piață.
Totuși,
cadrul
normativ
general
necesită
consolidare
și
actualizare
pentru
a
corespunde
cerințelor
Uniunii
Europene
referitoare
la
certificarea
tehnică
a
navelor,
mecanismele
de
supraveghere
a
autorităților
competente
și
digitalizarea
proceselor
de
monitorizare
și
control.
În domeniul cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, prin Hotărârea Guvernului nr.
723/2023
privind
regulile
și
standardele
pentru
inspecția
tehnică
a
navelor
și
recunoașterea
societăților
de
clasificare
în
domeniul
navigației
interioare,
au
fost
transpuse
parțial
prevederile
Directivei
(UE)
2016/1629
a
Parlamentului
European
și
a
Consiliului
din
14
septembrie
2016,
care
stabilește
standardele
tehnice
uniforme
pentru
navele
de
navigație
interioară
în
spațiul
european.
De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 377/2025, Republica Moldova a transpus parțial
prevederile
Directivei
2005/44/CE
privind
Serviciile
de
Informații
Fluviale
(RIS)
armonizate
pentru
căile
navigabile
interioare
din
Uniunea
Europeană.
Această
hotărâre
stabilește
baza
juridică
pentru
implementarea
sistemului
RIS
la
nivel
național,
având
ca
obiectiv
sporirea
siguranței
navigației,
creșterea
eficienței
operaționale
și
a
protecției
mediului,
precum
și
integrarea
transportului
fluvial
în
rețeaua
europeană
de
transport
multimodal.
14.4.1.2. Capacități administrative Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este responsabil de elaborarea, promovarea și
coordonarea
politicii
Guvernului
în
domeniul
transportului
pe
căile
navigabile
interioare,
contribuind
la
dezvoltarea
durabilă,
sigură
și
eficientă
a
acestui
sector
în
Republica
Moldova.
În
cadrul
ministerului,
Direcția
politici
în
domeniul
transportului
feroviar
și
naval
este
responsabilă
de
elaborarea
și
coordonarea
cadrului
normativ,
precum
și
de
monitorizarea
procesului
de
transpunere
și
implementare
a
acquis-ului
Uniunii
Europene
în
domeniul
transportului
pe
căile
navigabile
interioare.
Direcția
dispune
de
șase
posturi,
dintre
care
patru
sunt
ocupate,
fapt
ce
evidențiază
necesitatea
consolidării
capacităților
instituționale
și
de
personal,
în
vederea
asigurării
unei
coordonări
eficiente
a
procesului
de
armonizare
legislativă,
de
integrare
europeană
și
de
dezvoltare
sustenabilă
a
transportului
fluvial.
Agenția Navală a Republicii Moldova, instituție administrativă subordonată ministerului, are ca
obiectiv
principal
implementarea
politicii
de
stat
în
domeniul
transportului
pe
căile
navigabile
interioare
și
asigurarea
respectării
cadrului
legislativ
național
și
internațional.
Agenția
dispune
de
un
efectiv
total
de
45
de
posturi,
dintre
care
doar
30
sunt
ocupate
în
prezent,
ceea
ce
limitează
capacitatea
sa
operațională
și
afectează
eficiența
activităților
de
supraveghere
și
control.
14.4.2. Planuri de viitor
14.4.2.1. Planuri legislative Pentru perioada următoare, este prevăzută elaborarea unui nou Cod Naval, în conformitate cu
reglementările
și
standardele
Uniunii
Europene,
care
va
consolida
baza
juridică
pentru
dezvoltarea
unui
sector
al
transportului
pe
căile
navigabile
interioare
sigur,
modern
și
competitiv.
Totodată, va fi asigurată transpunerea cadrului legislativ al Uniunii Europene privind calificările
profesionale
și
accesul
la
ocupațiile
din
domeniul
navigației
interioare,
având
ca
obiectiv
armonizarea
standardelor
de
formare,
certificare
și
recunoaștere
a
competențelor
personalului
navigant
cu
cele
aplicabile
în
statele
membre
ale
Uniunii
Europene.
14 Pagina 15 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
De asemenea, va continua transpunerea Directivei 2005/44/CE a Parlamentului European și a
Consiliului
privind
Serviciile
de
Informații
Fluviale
(RIS)
armonizate
pe
căile
navigabile
interioare
din
Uniunea
Europeană.
Avansarea
transpunerii
va
permite
dezvoltarea
și
integrarea
sistemului
național
RIS
în
rețeaua
europeană,
contribuind
la
creșterea
siguranței
navigației,
optimizarea
gestionării
traficului
fluvial
și
sporirea
eficienței
și
durabilității
transportului
pe
căile
navigabile
interioare.
14.4.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative Pentru perioada următoare, sunt planificate acțiuni orientate spre consolidarea cadrului instituțional
și
tehnic
necesar
modernizării
navigației
interioare
și
alinierii
acesteia
la
standardele
europene.
Printre
acestea
se
numără
participarea
la
programe
de
formare,
licențiere
și
schimb
de
experiență
cu
statele
UE,
având
ca
scop
armonizarea
procedurilor
și
a
standardelor
privind
certificarea
personalului
navigant.
De asemenea, vor fi întreprinse măsuri pentru identificarea, evaluarea și recunoașterea centrelor de
formare
a
navigatorilor,
în
vederea
creării
unui
sistem
acreditat
de
instruire
profesională
conform
cerințelor
Uniunii
Europene.
În
paralel,
va
fi
promovată
semnarea
unui
acord
de
cooperare
internațională
care
să
permită
recunoașterea
reciprocă
a
certificatelor
de
calificare
în
navigația
interioară
de
către
statele
membre
ale
Uniunii
Europene.
Un alt obiectiv prioritar îl reprezintă dezvoltarea și implementarea Sistemului Informațional
„Servicii
Informaționale
Fluviale”
(RIS),
care
va
contribui
la
digitalizarea,
monitorizarea
și
optimizarea
traficului
pe
căile
navigabile
interioare,
sporind
siguranța,
eficiența
operațională
și
integrarea
în
rețeaua
europeană
de
transport
multimodal.
14.4.3. Aspecte financiare ale implementării acțiunilor Costurile estimative pentru transpunerea actelor din Anexa A este de 15846.03 mii lei, dintre care
din
bugetul
de
stat
sunt
acoperite
10696.03
mii
lei
și
vor
fi
incluse
în
programul
bugetar
64
„Dezvoltarea
transporturilor”.
Totodată,
5150
mii
lei
vor
fi
alocate
sub
formă
de
asistență
tehnică
din
partea
partenerilor
de
dezvoltare,
pentru
elaborarea
actelor
normative.
Pentru asigurarea implementării acțiunilor de implementare a măsurilor de transpunere și de
consolidare
a
capacităților
administrative
prevăzute
în
Anexa
B
au
fost
estimate
un
total
de
60885.00
mii
lei,
dintre
care
doar
485.00
mii
sunt
acoperite
din
bugetul
de
stat,
iar
60400.00
mii
lei
rămîn
neacoperite.
14.5. Subcapitolul TRANSPORT AERIAN
14.5.1. Prezentarea generală a situației
14.5.1.1.Cadrul legislativ Cadrul juridic național în domeniul aviației civile este fundamentat pe Codul aerian al Republicii
Moldova
nr.
301/2017,
care
constituie
baza
armonizării
continue
a
legislației
interne
cu
acquis-ul
Uniunii
Europene.
În
ultimii
ani,
Republica
Moldova
a
înregistrat
progrese
semnificative
în
procesul
de
aliniere
a
cadrului
normativ
la
standardele
europene,
prin
adoptarea
și
actualizarea
unui
set
complex
de
acte
normative
ce
reglementează
principalele
domenii
ale
aviației
civile,
implementând
în
legislația
națională
mai
mult
de
jumătate
dintre
actele
juridice
prevăzute
în
Acordul
privind
Spațiul
Aerian
Comun
între
Uniunea
Europeană
și
Republica
Moldova.
Siguranța și operațiunile aeriene sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 612/2022 privind
aprobarea
Regulamentului
de
stabilire
a
cerințelor
tehnice
și
a
procedurilor
administrative
aferente
operațiunilor
aeriene,
care
asigură
o
aliniere
parțială
la
Regulamentul
(UE)
965/2012.
Prin
intermediul
acestui
act,
au
fost
consolidate
competențele
Autorității
Aeronautice
Civile
(AAC)
în
domeniul
certificării
și
supravegherii
operatorilor
aerieni.
În
ceea
ce
privește
formarea
personalului
aeronautic,
cadrul
legal
este
reglementat
prin
Hotărârea
Guvernului
nr.
204/2020
privind
aprobarea
Regulamentului
de
stabilire
a
cerințelor
tehnice
și
a
procedurilor
administrative
referitoare
la
personalul
de
zbor
al
aviației
civile,
care
transpune
parțial
prevederile
Regulamentului
(UE)
1178/2011
și
ale
Regulamentului
delegat
(UE)
2020/723.
Acest
act
definește
mecanismele
de
instruire
și
certificare
a
organizațiilor
de
instruire
aprobate,
contribuind
la
creșterea
nivelului
de
profesionalism
și
competență
a
personalului
de
zbor.
Domeniul navigabilității inițiale și continue este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 91/2024
și
Hotărârea
Guvernului
nr.
465/2025,
care
asigură
o
aliniere
parțială
la
Regulamentele
(UE)
748/2012
și
1321/2014,
incluzând
modificările
ulterioare.
Aceste
acte
stabilesc
cerințele
privind
certificarea
și
menținerea
navigabilității
aeronavelor,
produselor,
pieselor
și
echipamentelor,
precum
și
autorizarea
15 Pagina 16 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
organizațiilor de proiectare, producție și întreținere. Totodată, raportarea și analiza evenimentelor de siguranță sunt reglementate printr-un cadru legislativ parțial transpus cu Regulamentul (UE) 376/2014, care instituie procedurile de raportare, analiză și monitorizare a evenimentelor din aviația civilă, consolidând cultura siguranței și prevenției în sector. Răspunderea civilă și cerințele de asigurare pentru operatorii aerieni și operatorii de aeronave sunt stabilite prin Legea nr. 118/2020, care transpune prevederile Regulamentelor (CE) 785/2004 și 2027/97 și reflectă principiile Convenției de la Montreal (1999) privind transportul aerian internațional. În ceea ce privește alocarea sloturilor orare pe aeroporturi, cadrul normativ este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2018, care asigură o aliniere parțială cu Regulamentul (CEE) 95/93 al Consiliului, stabilind reguli transparente, neutre și nediscriminatorii pentru distribuirea capacităților aeroportuare și facilitarea accesului noilor operatori. Reglementarea tarifelor aeroportuare se realizează în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 476/2016 privind aprobarea Metodologiei de calcul și aprobare a tarifelor pentru serviciile aeroportuare și de navigație aeriană, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 378/2024, care transpune parțial Directiva 2009/12/CE. Accesul la piața serviciilor de handling la sol este asigurat prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2017, care transpune parțial Directiva 96/67/CE, stabilind condițiile de acces la piață, categoriile de servicii și procedura de certificare a furnizorilor, garantând totodată un nivel înalt de siguranță și supraveghere operațională. În domeniul protecției mediului și reducerii poluării fonice, Hotărârea Guvernului nr. 246/2019 asigură o aliniere parțială cu Regulamentul (UE) 598/2014 și Directiva 2006/93/CE, stabilind regulile și procedurile pentru introducerea restricțiilor de operare legate de zgomot în cadrul unei abordări echilibrate promovate la nivelul Uniunii Europene. Cadrul național de reglementare al Republicii Moldova asigură, de asemenea, protecția drepturilor pasagerilor în conformitate cu legislația UE, în special cu prevederile Regulamentului (CE) 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor cu mobilitate redusă atunci când călătoresc pe calea aerului. Transpunerea acestui regulament a fost realizată prin intermediul Programului național de facilitare a transportului aerian, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 147/2022, care stabilește măsuri menite să asigure accesul egal și tratamentul nediscriminatoriu al tuturor pasagerilor, consolidând astfel protecția drepturilor acestora în raport cu operatorii aerieni și infrastructura aeroportuară. De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 612/2022 transpune Directiva 2000/79/CE privind organizarea timpului de lucru al personalului mobil din aviația civilă. Cadrul instituțional existent permite monitorizarea permanentă a respectării limitărilor privind timpul de zbor și odihnă prin raportări periodice și supravegherea continuă exercitată de Autoritatea Aeronautică Civilă. 14.5.1.2. Capacități administrative Potrivit Codului aerian al Republicii Moldova nr. 301/2017, responsabilitatea elaborării și promovării politicii de stat în domeniul aviației civile revine Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Ministerul exercită această competență prin elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și raportarea politicilor publice orientate spre dezvoltarea durabilă a sectorului aviației civile, în condițiile garantării siguranței zborurilor, securității aeronautice și calității serviciilor furnizate. În cadrul Serviciului politici în domeniul transportului aerian sunt prevăzute trei unități de personal, toate fiind ocupate, ceea ce asigură funcționalitatea integrală a structurii de specialitate. Implementarea politicilor de stat și supravegherea aplicării cadrului normativ în domeniul aviației civile sunt asigurate de Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), instituție administrativă aflată în subordinea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Misiunea AAC constă în aplicarea și respectarea cadrului legal național, precum și în supravegherea conformității activităților persoanelor fizice și juridice din domeniul aviației civile cu cerințele de siguranță și securitate aeronautică. AAC asigură aplicarea cadrului normativ prin activități de certificare, supraveghere continuă și control al operatorilor, personalului aeronautic, organizațiilor de instruire, contribuind astfel la menținerea unui nivel înalt al siguranței aeriene și la consolidarea încrederii publice în sistemul aviației civile. Autoritatea dispune de un efectiv-limită de 93 de posturi, dintre care 81 sunt ocupate. Totodată, Întreprinderea de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian „MOLDATSA” are ca obiectiv principal furnizarea serviciilor de navigație aeriană (ANS) pentru aeronavele care efectuează zboruri în spațiul aerian al Republicii Moldova. Activitatea întreprinderii se 16
Pagina 17 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
desfășoară în conformitate cu procedurile, standardele și practicile naționale și internaționale, având drept scop asigurarea siguranței, regularității și eficienței navigației aeriene. 14.5.2. Planuri de viitor 14.5.2.1. Planuri legislative În vederea consolidării cadrului normativ și instituțional în domeniul aviației civile și al realizării alinierii depline la acquis-ul Uniunii Europene, Republica Moldova își propune implementarea următoarelor acțiuni strategice. Adoptarea noului Cod aerian al Republicii Moldova, care va asigura armonizarea integrală a legislației naționale cu standardele Uniunii Europene, inclusiv cu dispozițiile relevante ale Regulamentului (UE) 2018/1139 privind normele comune în domeniul aviației civile și ale Regulamentelor Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA). Adoptarea noului Cod va permite crearea unui cadru legislativ modern, coerent și complet aliniat principiilor Uniunii Europene privind siguranța, securitatea și sustenabilitatea aviației. Se va urmări realizarea alinierii complete cu acquis-ul Uniunii Europene privind Cerul Unic European ( Single European Sky ), inclusiv integrarea cerințelor referitoare la managementul traficului aerian, interoperabilitatea sistemelor, performanța operațională și protecția mediului, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 409/2013 al Comisiei din 3 mai 2013 privind definirea proiectelor comune, instituirea guvernanței și identificarea stimulentelor pentru sprijinirea implementării Planului general european de management al traficului aerian. Va fi aprobat Regulamentul privind stabilirea regulilor și procedurilor pentru operațiunile cu sisteme de aeronave fără pilot la bord (UAS) în spațiul aerian național, inclusiv în spațiul U-space, în conformitate cu cadrul normativ european aplicabil. Această acțiune va asigura integrarea treptată a operațiunilor UAS în spațiul aerian, prin aplicarea standardelor europene de siguranță, navigabilitate și supraveghere. De asemenea, va fi asigurată transpunerea în legislația națională a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2024/1109 al Comisiei din 10 aprilie 2024, care stabilește normele de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1139 în ceea ce privește cerințele pentru autoritățile competente, procedurile administrative și cerințele privind continuitatea navigabilității sistemelor certificate de aeronave fără pilot la bord. În completare, va fi transpus și Regulamentul delegat (UE) 2024/1107 al Comisiei din 13 martie 2024, care stabilește norme detaliate privind continuitatea navigabilității sistemelor certificate de aeronave fără pilot și autorizarea organizațiilor și a personalului cu atribuții în domeniu. Totodată, va fi inițiat procesul de transpunere și implementare a Regulamentului (UE) 2023/2405 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 octombrie 2023 privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru un transport aerian durabil (ReFuelEU Aviation). Acesta va contribui la promovarea utilizării combustibililor sustenabili pentru aviație (SAF), reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și integrarea sectorului aviației Republicii Moldova în obiectivele climatice și de mediu ale Uniunii Europene. 14.5.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative În vederea consolidării cadrului legislativ și instituțional în domeniul aviației civile și a asigurării alinierii depline la standardele și cerințele Uniunii Europene, Republica Moldova va continua procesul de modernizare a sectorului prin implementarea unui set complex de măsuri coordonate, orientate spre creșterea siguranței, accesibilității și performanței operaționale. Inițial, vor fi întreprinse acțiuni menite să sporească gradul de informare și incluziune a pasagerilor. Astfel, se va asigura extinderea materialelor de informare în formate accesibile, adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă, concomitent cu desfășurarea campaniilor tematice de informare și conștientizare privind drepturile pasagerilor și condițiile de accesibilitate în transportul aerian. Totodată, se va îmbunătăți sistemul de informare și semnalizare pe paginile web ale instituțiilor din domeniu și în terminalele aeroportuare, în conformitate cu cele mai bune practici internaționale și cu cerințele Regulamentului (CE) 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului. Totodată, vor fi desfășurate campanii de informare și conștientizare destinate părților interesate relevante, vizând noul cadru normativ aferent implementării inițiativei „Cerul Unic European” ( Single European Sky ). Aceste acțiuni vor contribui la creșterea gradului de înțelegere a noilor reguli, la consolidarea cooperării interinstituționale și la aplicarea uniformă a standardelor europene privind managementul traficului aerian. 17
Pagina 18 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Pentru modernizarea infrastructurii tehnice și digitale a sectorului, se va realiza achiziționarea și
implementarea
unei
platforme
digitale
integrate
pentru
autorizarea,
operarea
și
monitorizarea
zborurilor
UAS
(sisteme
de
aeronave
fără
pilot
la
bord).
Aceasta
va
facilita
integrarea
zborurilor
UAS
în
spațiul
aerian
național,
în
conformitate
cu
cerințele
privind
gestionarea
spațiului
U-space,
contribuind
la
implementarea
standardelor
europene
de
siguranță,
supraveghere
și
interoperabilitate.
În continuarea procesului de digitalizare a managementului traficului aerian, se va implementa
sistemul
de
comunicații
prin
legătura
de
date
controlor–pilot
(Controller–Pilot
Data
Link
Communications
–
CPDLC),
în
scopul
modernizării
infrastructurii
de
comunicații
aeronautice
și
al
alinierii
acesteia
la
cerințele
Planului
general
european
de
management
al
traficului
aerian
(ATM
Master
Plan).
Complementar,
se
va
efectua
achiziționarea
a
cinci
stații
pentru
echipamente
de
măsurare
a
distanței
(Distance
Measuring
Equipment
–
DME),
necesare
pentru
îmbunătățirea
preciziei
navigației
aeriene
și
creșterea
capacității
infrastructurii
de
navigație,
în
conformitate
cu
cerințele
EUROCONTROL
și
EASA.
În vederea asigurării unei implementări eficiente a acestor măsuri, va fi consolidată capacitatea
instituțională
și
funcțională
a
Autorității
Aeronautice
Civile,
prin
dezvoltarea
competențelor
profesionale
ale
personalului,
optimizarea
structurilor
de
supraveghere
și
îmbunătățirea
resurselor
tehnice
și
logistice.
Această
acțiune
va
permite
instituției
să
exercite
în
mod
eficient
responsabilitățile
care
îi
revin,
în
conformitate
cu
cerințele
acquis-ului
Uniunii
Europene
și
cu
standardele
internaționale
privind
siguranța
și
securitatea
aeronautică.
14.5.3. Aspecte financiare ale implementării acțiunilor Costurile estimative pentru transpunerea actelor din Anexa A este de 4468.22 mii lei, dintre care din
bugetul
de
stat
sunt
acoperite
4468.22
mii
lei
și
vor
fi
incluse
în
programul
bugetar
64
„Dezvoltarea
transporturilor”.
Pentru asigurarea implementării acțiunilor de implementare a măsurilor de transpunere și de
consolidare
a
capacităților
administrative
prevăzute
în
Anexa
B
au
fost
estimate
un
total
de
86055.58
mii
lei,
dintre
care
doar
1067.98
mii
sunt
acoperite
din
bugetul
de
stat,
2497
mii
lei
sunt
acoperite
de
partenerii
de
dezvoltare,
astfel
se
estimează
un
necesar
de
resurse
financiare
în
sumă
de
82490.60
mii
lei.
14.6. Subcapitolul TRANSPORT INTERMODAL ȘI COMBINAT
14.6.1. Prezentarea generală a situației
14.6.1.1.Cadrul legislativ Cadrul normativ național nu transpune prevederile Directivei 92/106/CEE a Consiliului privind
stabilirea
unor
norme
comune
pentru
anumite
tipuri
de
transport
combinat
de
mărfuri
între
statele
membre.
Deși, din punct de vedere tehnic, există posibilități pentru desfășurarea operațiunilor intermodale în
anumite
noduri
logistice,
precum
Portul
Internațional
Liber
Giurgiulești
și
principalele
puncte
de
conexiune
feroviar-rutier,
absența
unui
cadru
strategic
integrat
și
a
măsurilor
de
sprijin
financiar
împiedică
valorificarea
deplină
a
potențialului
transportului
combinat
și
tranziția
efectivă
către
moduri
de
transport
mai
sustenabile.
Infrastructura
națională
aferentă
transportului
intermodal
se
confruntă,
de
asemenea,
cu
limitări
de
capacitate
în
terminalele
de
transfer,
cu
un
nivel
redus
de
interoperabilitate
digitală
între
modurile
de
transport
și
cu
lipsa
unei
documentații
unificate
de
transport
conforme
standardelor
europene.
Promovarea transportului intermodal este prevăzută ca direcție prioritară în cadrul Strategiei de
Mobilitate
2030,
aprobată
prin
Hotărârea
Guvernului
nr.
589/2024.
În
acest
context,
la
moment,
sunt
în
proces
de
dezvoltare
trei
proiecte
majore:
Centrul
Logistic
Multimodal
Chișinău,
Centrul
Logistic
Multimodal
Berești,
pentru
care
studiul
de
fezabilitate
a
fost
finalizat,
și
Centrul
Logistic
Multimodal
Giurgiulești,
pentru
care
se
află
în
derulare
elaborarea
studiului
de
fezabilitate.
Implementarea
acestor
investiții
va
contribui
la
îmbunătățirea
conectivității
intermodale,
la
reducerea
costurilor
de
transport
și
la
creșterea
competitivității
economiei
naționale
în
raport
cu
rețelele
de
transport
transeuropene.
În ceea ce privește Regulamentul (UE) 2020/1056 privind informațiile electronice referitoare la
transportul
de
mărfuri
(eFTI),
cadrul
normativ
național
nu
este
încă
aliniat,
fapt
care
limitează
digitalizarea
proceselor
logistice
și
interoperabilitatea
sistemelor
naționale
de
schimb
de
date
cu
cele
europene.
14.6.1.2. Capacități administrative 18 Pagina 19 · text extras
Vezi aspectul original, tabelul și notele în PDF
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este autoritatea centrală de specialitate responsabilă de elaborarea, coordonarea și monitorizarea politicilor publice în domeniul transportului intermodal și combinat, având un rol esențial în asigurarea dezvoltării durabile și a modernizării sistemului național de transport. Elaborarea acestor politici este coordonată prin Direcția politici în domeniul transportului rutier, structură specializată în cadrul ministerului, care are un efectiv aprobat de șase unități de personal, dintre care patru posturi sunt ocupate, și Direcția politici în domeniul transportului feroviar și naval, care dispune de șase posturi, dintre care patru sunt ocupate. 14.6.2. Planuri de viitor 14.6.2.1. Planuri legislative Conform angajamentelor asumate, va fi asigurată transpunerea Regulamentului (UE) 2020/1056 privind informațiile electronice referitoare la transportul de mărfuri (eFTI), care va institui cadrul necesar pentru digitalizarea și interoperabilitatea schimbului de date între operatorii economici, autoritățile competente și instituțiile de control. Implementarea acestui regulament va contribui la simplificarea procedurilor administrative, reducerea birocrației și creșterea eficienței operaționale în sectorul transporturilor, prin promovarea utilizării soluțiilor electronice standardizate la nivel european. De asemenea, va fi elaborat proiectul de lege privind transporturile combinate, care va transpune Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea unor norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între statele membre. 14.6.2.2. Implementarea acquis-ului și consolidarea capacităților administrative Pentru implementarea acquis-ului aferent transportului intermodal și combinat, va fi asigurată dezvoltarea unui sistem informațional integrat destinat schimbului electronic de informații de reglementare privind transportul de mărfuri (eFTI), care va deveni pe deplin operațional la momentul aderării, asigurând interoperabilitatea cu platformele europene, digitalizarea completă a fluxurilor de date între operatori și autoritățile de control, precum și creșterea transparenței și eficienței proceselor logistice. 14.6.3. Aspecte financiare ale implementării acțiunilor Costurile estimative pentru transpunerea actelor din Anexa A este de 1244.14 mii lei, dintre care din bugetul de stat sunt acoperite 794.14 mii lei și vor fi incluse în programul bugetar 64 „Dezvoltarea transporturilor”. Totodată, 450 mii lei vor fi alocate sub formă de asistență tehnică din partea partenerilor de dezvoltare, pentru elaborarea actelor normative. Pentru asigurarea implementării acțiunilor de implementare a măsurilor de transpunere și de consolidare a capacităților administrative prevăzute în Anexa B au fost estimate un total de 60211.10 mii dintre care 275.00 mii lei vor fi acoperiți din bugetul de stat, iar 59936.10 mii lei nu au acoperire financiară. 19